|
|
||
|
Cuvântul TÂRGUIELI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: TÂRGUIALĂ Vezi și:COȘNIȚĂ, CUMPĂRĂTURĂ, SACOȘĂ, TÂRG, TÂRGUIALĂ, TOCMEALĂ, VORBĂ ... Mai multe din DEX...TÂRGUIELI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TÂRGUIÁLĂ, târguieli, s.f. 1. Târguire; tocmeală; p. ext. dispută, ciorovăială. 2. (Concr.) Cumpărătură. - Târgui + suf. -eală.Sursa : DEX '98 TÂRGUIÁLĂ s. 1. v. cumpărătură. 2. v. tocmeală.Sursa : sinonime târguiálă s. f., g.-d. art. târguiélii; pl. târguiéliSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TÂRGUIELIRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru TÂRGUIELI. Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe ... de atâtea parfumuri grase și pofticioase, o atmosferă de care-i era dor de multă vreme, cucoana, îmbătată de atâtea bune emanațiuni, se pornește pe târguială, și negustorul scrie: două chile de icre moi, trei bucăți camembert, un kilo somon, una langustă vie, opt duzini stridii, un ananas, un flacon curaĂ ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea Domnul Vucea de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Auzisem eu de turci, de muscali și de nemții cu coadă; ziua, la miaza-mare, îi vedeam înaintea ochilor cu paloșe late, cu sulițe lungi, călări pe cai, sărind gardurile mahalalei, ca și cum ar fi sărit o dâră de bou; îi vedeam robind roate de copii și de muieri, lăsând în urma lor jale și nori groși de pulbere. Dar oricât m-ar fi spăimântat și fericit lumea basmelor ș-a poveștilor, când mi-aduceam aminte că de la S-tă Mărie o să trec la Școala domnească, din coloarea de negru, uitam și de turci, și de muscali, și de nemții cu coadă, și de "țara cocorilor". Mă apropiam cu gândul, sfiicios, tremurând, d-acea vestită școală, ca de un urs împăiat, gata să fug. Mi-era frică și mi-era dragă. Și mi-era dragă fără să bănuiesc nici cum e, nici unde e. Două lucruri aflasem: că e "domnească", iar nu cum era a noastră din curtea bisericii, și că dascălul e "profesor", trebuind să-i zici "Domnul", iar nu cum îi ziceam noi, la al nostru, "Nea Nicuță". De ... Emil Gârleanu - Furnica Furnica de Emil Gârleanu În mahalaua Tătărașilor toți îl cunoșteau pe Ion Cuhulea. Născut și crescut acolo, trăind cincizeci de ani în șir numai pe locul acela, nici nu putea fi altfel. Copiii, de la vârsta de șapte ani, când prindeau să învețe carte, pe lângă școală, mai știau unde-i biserica și casa lui Cuhulea; iar biserica era mai greu de nimerit decât căsuța moșneagului. Dintr-un bordeiaș prizărit, locuința Cuhuleștilor la-nceput, astăzi moșneagul clădise, din munca lui, patru odăițe, cu pereții îmbrăcați pe dinafară într-o perdea de iederă care flutura la cea mai mică bătaie a vântului, ca un fald de steag. Și cum era pe un vârf de dâmb, din orice parte a Tătărașilor puteai privi drept în ograda lui Cuhulea. La început Cuhulea a fost paracliser un șir întreg de ani, apoi, la bătrânețe, s-a lăsat, și acum stătea să se odihnească. Om scurt, ciolănos, purta mustățile rase și, cum era spân, mai nu i se cunoșteau nici sprâncenele. Numai ochii albaștri și totdeauna speriați împrăștiau ceva neobișnuit peste fața lui. Era morocănos, rar intra în vorbă cu cineva, și atunci ... George Coșbuc - Un pipăruș modern George Coşbuc - Un pipăruş modern Un pipăruș modern de George Coșbuc (Parodie) A fost ce-a fost. De n-ar fi fost, Achim ar fi șezut acasă; Dar după ce Savinca lasă Pe-Achim în ajunări și post, El, zău! nu face lucru prost, De-și cată draga-i jupâneasă. Dar vezi! Achim era-nsurat Cu fata lui Mihai Terinte: Femeie bună și cuminte, Cum alta nu găsești în sat, Și oablă-n mers și dreaptă-n stat Și rumenă, părea o fragă— Rar om, să n-o găsească dragă! Avea doi ochi de brebenei, Să mori cercând viață-n ei; Și-avea obraz rotund, molatec; Deci nu-i mirare, dragii mei, Savinca da din ochi scântei Și-Achim era tot-tot jeratec. Dar într-o zi—poznit itros!— Savincă-n sus, Savincă-n jos, Savinca taie cruce-n grindă: Din casă iese pănă-n tindă, Din tindă iese până-n drum, Din drum —„Dar flacără și fum Și patruzeci de zmei și-un drac Și mai pe-atâția draci cu frac! S-a dus Savinca, dus? Pojar Și-un car de draci și mai un car!“ Achim ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TÂRGUIELIRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru TÂRGUIELI. CÓȘNIȚĂ , coșnițe , s . f . 1. Coș ^1 mic de nuiele sau de papură , folosit la târguieli . 2. Stup făcut din papură , paie , nuiele ... CUMPĂRĂTÚRĂ , cumpărături , s . f . Faptul de a cumpăra ; ( concr . ) obiect cumpărat ; târguială SACÓȘĂ , sacoșe , s . f . Poșetă de dimensiuni mai mari ; ( în special ) săculeț ( de pânză ) sau plasă ( în formă de săculeț ) pentru TÂRG , târguri , s . n . 1. Loc mai întins și special amenajat într - un oraș sau la marginea unui oraș , unde se vând și se cumpără ( zilnic sau la anumite date ) vite , cereale , alimente , zarzavaturi etc . 2. Operație de vânzare și cumpărare care are loc într - un târg ( 1 ) ; p . gener . operație de vânzare și cumpărare ; tocmeală , târguiala . 3. Așezare orășenească ( mai TÂRGUIÁLĂ , târguieli , s . f . 1. Târguire ; tocmeală ; p . ext . dispută , ciorovăială . 2. ( Concr . ) Cumpărătură . - Târgui + suf . - ... TOCMEÁLĂ , tocmeli , s . f . 1. Discuție , tratative purtate pentru stabilirea prețului unei mărfi ; târguială ... a se exprima . Vorba dulce mult aduce . 6. Zicătoare , zicală , proverb , expresie . 7. Îndemn , sfat , învățătură . 8. Promisiune , făgăduială ; angajament . 9. Înțelegere , învoială ; tocmeală ; târguială |
||