|
|
||
|
Vezi și:LIBERTATE,
PRIPAS,
GALBEN
... Mai multe din DEX...
STRĂIN(DE) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STRĂIN(DE)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 534 pentru STRĂIN(DE). Vasile Alecsandri - Străinul (Alecsandri) ... Vasile Alecsandri - Străinul (Alecsandri) Dă-ți, Domnico, rochița De-mi deschide temnița. Dă și carul cu doi boi De mă scapă de nevoi. Și vin', soro, să mă vezi Cum îmi frâng trupu-n obezi, Să tot plângi și să nu crezi!" Frunză verde de granate, Căci m-aș duce-n ceea parte Să mai văd pe bietul frate! Da-s o biată fată mare Și la lume n-am ... n vale, Nici o mândră nu-i stă-n cale. Trece sate-n curmeziș, Și dumbrăvile-n lungiș, Vede-o mândră fetișoară Ca un pui de Friedrich Schiller - Copila din străini ... Friedrich Schiller - Copila din străini Copila din străini de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 12 martie 1895 Într-un cătun, pe la Florii, Venea în orice primăvară, Cu cele dintîi ciocîrlii ... este, Și urmele i le pierdeai La despărțire, făr' de veste. În sfînta ei apropiere Era atîta-nsuflețire, Dar o nobleță, o putere O-ndepărta de iscodire. Venea cu fructe și cu flori, Le aducea din depărtare, Din cîmpii cei mai roditori, De rouă plini și plini de soare, Cu drag le împărțea apoi, Unuia fructe — altuia flori: Bătrîni în cîrji și juni vioi Mergeau spre casă zîmbitori. Și toți erau bineveniți ... Garabet Ibrăileanu - Influențe străine și realități naționale ... inspirat de la ea, au luat-o ca model, unii mai servil, alții mai liber. Gradul de servilitate ori de libertate a atârnat de talentul scriitorului și de gradul participării lui la sufletul specific național. Acest din urmă fapt, antidotul imitației servile, a atârnat mult de familiarizarea scriitorului cu literatura populară națională și de extracția socială a scriitorului, de clasa socială din care făcea el parte, căci, dacă era dintr-o clasă mai de jos, acest lucru putea suplini într-o măsură oarecare lipsa de familiarizare cu literatura populară. Cu alte cuvinte, scriitorul care a avut un organism sufletesc destul de robust (ca talent și ca originalitate națională) ca să-și asimileze modelele străine, să și le transforme în substanță proprie, a dat operă ... acum mai asimilate de sufletul național, pentru că acum scriitorii, din cauza extracției lor sociale -- în Moldova boierinași, în Muntenia burghezi mai ales --, sunt, pe de o parte, mai aproape de popor, iar pe de altă parte, din cauza acestei extracții, având mai redus patosul de clasă, au avut o atitudine mai binevoitoare față ... Ștefan Octavian Iosif - Copila din străini ... Ştefan Octavian Iosif - Copila din străini Copila din străini de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 12 martie 1895 Într-un cătun, pe la Florii, Venea în orice primăvară, Cu cele dintîi ciocîrlii ... este, Și urmele i le pierdeai La despărțire, făr' de veste. În sfînta ei apropiere Era atîta-nsuflețire, Dar o nobleță, o putere O-ndepărta de iscodire. Venea cu fructe și cu flori, Le aducea din depărtare, Din cîmpii cei mai roditori, De rouă plini și plini de soare, Cu drag le împărțea apoi, Unuia fructe — altuia flori: Bătrîni în cîrji și juni vioi Mergeau spre casă zîmbitori. Și toți erau bineveniți ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiş De vorbă cu un afiș de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , II, 577, 26 iulie 1910 p. 1. Un afiș uzat, găsit într-o carte, mi-aduce aminte de teatrul vechi și de actorii lui, și mă gîndesc cu ce plăcere mergea lumea la teatru pe vremea aceea, cînd toaleta era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute. Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se purtau de-a lungul tîmplelor, stau gata la locul lor. Inelele scumpe, cerceii și brățările erau scoase din bisactele, rochiile încercate și potrivite, și slujnicile ... dormea acum somnul cel din urmă. Mîni grațioase și înmănușate puteau să bată și să cheme, căci mortul ar fi rămas surd la aplauzele atît de iubite într-o vreme. O mască tragică, lipsită de carminul întineritor și de pudra dătătoare de aparențe, care era Madame Lașcu, apăru într-un gang, desenă o siluetă neagră și dispăru. Fața-i era plînsă de adevărate lacrimi, și nu de ... Veronica Micle - De ce-ți mai numeri anii... ... Veronica Micle - De ce-ţi mai numeri anii... De ce-ți mai numeri anii... de Veronica Micle De ce-ți mai numeri anii să vezi de ești bătrân Când știi ce grea durere tu porți în al tău sân, Și pentru ce oglinda întrebi privind în ea Să-ți spună de ... c-a tale lucruri ce curg neîncetat Adânci și triste urme în suflet ți-au lăsat, Și crezi c-o vecinicie amară e de când O clipă fericită avut-ai pe pământ. Și ce-ți mai folosește să știi azi cum mai ești Când simți că tu pe lume ... ... lin, Zamfira tristă din cort ieșise Și cu ochi umezi lung se uita La cornul lunii ce se ivise, Vărsând pe frunte-i lumina sa. De când în lume gingașa fată Zâmbea ca floarea de pe câmpii, Numai de soare fu sărutată Pe sânu-i fraged, pe-ai săi ochi vii. Părul său negru ca nori de ploaie De-a lung pe umeri neted cădea. Ades copila mândră, vioaie, De soare-n păru-i se ascundea. Iar când pe frunte-i ducea cofiță Cu apă rece de la izvor, Când era umedă-a sa guriță Și-i sălta floarea pe sânișor, Toți trecătorii simțeau deodată O sete mare în pieptul ... sus, pe movilă, O Babă Cloanță, din bobi trăgând, I-a zis cu spaimă: Să fugi, copilă, De străin mândru, cu glasul blând! De-atunci Zamfira în multe rânduri Vedea o umbră zburând prin nori, Și toată noaptea sta ea pe gânduri În doruri tainice, în dulci fiori. Acum ... dus. Crai-nou! vin cu bine, Cu bine te du, Dar jalea din mine Să nu mi-o lași, nu! Să mă lași cu salbă De ... Mihai Eminescu - Doină Doină de Mihai Eminescu De la Nistru pân' la Tissa Tot Românul plânsu-mi-s'a, Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân la Mare Vin Muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii, Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos pe vale Și-au făcut dușmanii cale, Din Satmar pân' în Săcele Numai vaduri ca acele ... Român săracul! Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se 'ndeamnă, Nici îi este toamna, toamnă, Nici e vara vara lui, Și-i străin în țara lui. De la Turnu 'n Dorohoi Curg dușmanii în puhoi Și s'așează pe la noi; Toate cântecele pier, Sboară păserile toate De neagra străinatate; Numai umbra spinului La ușa creștinului. Își desbracă țara sinul, Codrul - frate cu Românul - De secure se tot pleacă Și isvoarele îi seacă - Sărac în țară săracă! Cine-au îndrăgit străinii, Mânca-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa ... s'a 'ndura Dumnezeu, Ca să 'ți mântui neamul tău! Tu te 'nalță din mormânt, Să te aud din corn sunând Și Moldova adunând. ... Mihai Eminescu - Doina Doina de Mihai Eminescu De la Nistru pân-la Tisa Tot românul plânsu-mi-s-a Că nu mai poate străbate De-atâta străinătate. Din Hotin și pân-la Mare Vin muscalii de-a călare, De la Mare la Hotin Mereu calea ne-o ațin; Din Boian la Vatra-Dornii Au umplut omida cornii Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște; Sus la munte, jos pe vale, Și-au făcut dușmanii cale, Din Sătmar pân- în Săcele Numai vaduri ca acele ... român săracul, Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui Și-i străin în țara lui. De la Turnu-n Dorohoi Curg dușmanii în puhoi Și s-așează pe la noi; Și cum vin cu drum de fier, Toate cântecele pier, Zboară pasările toate Numai umbra spinului De neagra străinătate. În ușa creștinului. Își dezbracă țara sânul, Codru  frate cu românul  De săcure se tot pleacă Și izvoarele îi seacă  Sărac în țară săracă! Cine-au îndrăgit străinii Mânca-i-ar inima cânii, Mânca-i-ar ... ... ... Gheorghe Asachi - Castorii Castorii de Gheorghe Asachi Lângă-o curte boierească, în grădină minunată, Un castor ș-a sa familie trăia-n apa cea curată, De mănunți fii și fiice avea câte o păreche, Casa lui era de bârne, dup-a țărei modă veche. Ostenind cu ghibacie Și păzind iconomie, Spre nutreț ave-n camară Tot producturi de la țară: Frunză, scoarță, nuci și ghindă, La prânz, cină și merindă. Cu această rânduială Trăiau fără de sminteală În duratul foișor Acii soți cu fiii lor Fericiți, d-ar fi urmat Cu cest metod măsurat, Ce din neam în neam de fire Li s-au dat spre moștenire, Și-n repaos gios trăind, Mai presus n-ar fi dorind. Dar o pildă prea străină De-a lor sistemă-i dizbină; Din apoasa lor camară Ieșia adeseori, Pe răcoare, cătră sară, Cu soția-cel castor, Și primblându-se prin ... vedea Ce la curte se dregea, Cât-armonie, lumină, Se lățea prin cea grădină, Cum prin înflorit parter, Cu-nvățatul guverner, Tineretul boierin Dialect vorbea străin. La aceste luând sama, A castorului madama Începu la soț să zică: Oare știi George Coșbuc - Somnul codrilor ... și-aproape-n urmă stând Viteazului în față, ea lung la el privește, Domol, apoi cu glasul abia-nțeles, vorbește: „Tu cine ești, străine? De tulburi somnul meu? Cu gândul morții-n suflet, s-alergi murind mereu, Să n-ai de gânduri pace, cum n-am de tine eu!â€� Arnulf aude glasul, voinică-i este firea Și râde, râde-n hohot s-alunge nălucirea. Atunci bătrânul Codru, de hohot deșteptat, Încet deschide ochii, ca două sălcii crunte, Iar pletele-i cu freamăt îi tremură pe frunte Și-i tremură-n mânie sprâncenile cărunte ... râsul tău, păgâne? Tu somnul veciniciei sub mine să-l petreci! Sub brazi la rădăcină tu fruntea să ți-o pleci Să dorm și eu de-a pururi, să dormi și tu de veci!â€� N-a râs acum viteazul; sta codrului în față Cu ochiî mari și tulburi, cu sufletul de ghiață. Și când clătește Codru pletosul cap al său, Năvalnic dintre plete-i vuind răsare Vântul: El vâjâie din aripi și-și flutură veștmântul Și ... meu? Furtună-ți fie gândul, și moartea o furtună; Sărac, pe căi să-ți mântui visarea ta nebună!â€� Arnulf aude, sare pe cal, înfiorat ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru STRĂIN(DE)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 77 pentru STRĂIN(DE). ... Domnului ca jertfe de mulțămire. 6 Preotul să le stropească sîngele pe altarul Domnului, la ușa cortului întîlnirii; și să ardă grăsimea, care va fi de un miros plăcut Domnului. 7 Să nu-și mai aducă jertfele lor la idolii cu cari curvesc. Aceasta va fi o lege vecinică pentru ei ... urmașii lor. 8 Să le spui dar: Dacă un om din casa lui Israel sau dintre străinii cari locuiesc în mijlocul lor, aduce o ardere de tot sau vreo altă jertfă, 9 și n`o aduce la ușa cortului întîlnirii, ca s`o aducă jertfă Domnului, omul acela să fie nimicit ... nimici din mijlocul poporului său. 11 Căci viața trupului este în sînge. Vi l-am dat ca să -l puneți pe altar, ca să slujească de ispășire pentru sufletele noastre, căci prin viața din el face sîngele ispășire. 12 De aceea am zis copiilor lui Israel: ,Nimeni dintre voi să nu mănînce sînge, și nici străinul care locuiește în mijlocul vostru să nu mănînce sînge ... se mănîncă, să -i verse sîngele și să -l acopere cu țărînă. 14 Căci viața oricărui trup stă în sîngele lui, care este în el. ... ... se întoarcă la moșia lui. 28 Dacă n`are cu ce să -i dea înapoi, lucrul vîndut să rămînă în mînile cumpărătorului pînă la anul de veselie; la anul de veselie, el să se întoarcă la moșia lui, și cumpărătorul să iasă din ea. 29 Dacă un om vinde o casă de locuit într`o cetate înconjurată cu ziduri, să aibă drept de răscumpărare pînă la împlinirea unui an dela vînzare; dreptul lui de răscumpărare să țină un an. 30 Dar dacă această casă, așezată într`o cetate înconjurată cu ziduri, nu este răscumpărată înainte de împlinirea unui an întreg, ea va rămînea de veci cumpărătorului și urmașilor lui; iar în anul de veselie să nu iasă din ea. 31 Casele din sate, cari nu sînt înconjurate cu ziduri, să fie privite ca țarini de pămînt: ele vor putea fi răscumpărate, și cumpărătorul va ieși din ele în anul de veselie. 32 Cît privește cetățile Leviților și casele pe cari le vor avea ei în aceste cetăți, Leviții să aibă un drept necurmat de răscumpărare. 33 Cine va cumpăra dela Leviți o casă, să iasă în anul de veselie din casa vîndută lui și din cetatea în care o avea; căci ... ... a mîncat pîne și n`a băut apă, pentrucă era mîhnit din pricina păcatului fiilor robiei. 7 S`a dat de veste în Iuda și la Ierusalim că toți fiii robiei trebuie să se adune la Ierusalim, 8 și că, după părerea căpeteniilor și bătrînilor, oricui ... zi a lunii a noua. Tot poporul stătea pe locul deschis dinaintea Casei lui Dumnezeu, tremurînd din pricina împrejurării aceleia și de ploaie. 10 Preotul Ezra s`a sculat și le -a zis: ,,Ați păcătuit luînd femei străine, și ați făcut pe Israel ... cu glas tare: ,,Trebuie să facem cum ai zis! 13 Dar poporul este în mare număr, vremea este ploioasă, și nu poate să rămînă afară. De altfel, aceasta nu este treabă de o zi sau două, căci sînt mulți printre noi cari au păcătuit în privința aceasta. 14 Să rămînă dar toate căpeteniile noastre în locul întregei ... abate dela noi mînia aprinsă a Dumnezeului nostru din pricina întîmplării acesteia.`` 15 Ionatan, fiul lui Asael, și Iahzia, fiul lui Ticva, ajutați de Meșulam, și ... ... aduci acasă. 5 Dacă vezi măgarul vrăjmașului tău căzut subt povara lui, să nu treci pe lîngă el, ci să -i ajuți să ia povara de pe măgar. 6 La judecată, să nu te atingi de dreptul săracului. 7 Ferește-te de o învinuire nedreaptă, și să nu omori pe cel nevinovat și pe cel drept; căci nu voi ierta pe cel vinovat. 8 Să nu primești ... sucesc hotărîrile celor drepți. 9 Să nu asuprești pe străin; știți ce simte străinul, căci și voi ați fost străini în țara Egiptului. 10 Timp de șase ani, să sameni pămîntul, și să -i strîngi rodul. 11 Dar în al șaptelea, să -i dai răgaz, și să -l lași să se ... Să păziți tot ce v`am spus, și să nu rostiți numele altor dumnezei: numele lor să nu se audă ieșind din gura voastră. 14 De trei ori pe an, să prăznuiești sărbători în cinstea Mea. 15 Să ții sărbătoarea azimilor; timp de șapte zile, la vremea hotărîtă, în luna spicelor, să mănînci azimi, cum ți-am poruncit; căci în luna aceasta ai ieșit din Egipt; și să ... ... ... Tău, căci ai făcut lucruri minunate; planurile Tale făcute mai dinainte s`au împlinit cu credincioșie. 2 Căci ai prefăcut cetatea (Babilon) într`un morman de pietre, cetățuia cea tare într`o grămadă de dărîmături; cetatea cea mare a străinilor este nimicită, și niciodată nu va mai fi zidită. 3 De aceea Te slăvesc popoarele puternice, și cetățile neamurilor puternice se tem de Tine. 4 Căci Tu ai fost un loc de scăpare pentru cel slab, un loc de scăpare pentru cel nenorocit în necaz, un adăpost împotriva furtunii, un umbrar împotriva căldurii; căci suflarea asupritorilor este ca vijelia care izbește în zid. 5 ... Cum domolești căldura într`un pămînt arzător, așa ai domolit zarva străinilor; cum este înădușită căldura de umbra unui nor, așa au fost înădușite cîntările de biruință ale asupritorilor.`` 6 Domnul oștirilor pregătește tuturor popoarelor pe muntele acesta, un ospăț de bucate gustoase, un ospăț de vinuri vechi, de bucate miezoase, pline de măduvă, de vinuri vechi și limpezite. 7 Și, pe muntele acesta, înlătură măhrama care acopere toate popoarele, și învelitoarea care înfășură toate neamurile; 8 nimicește moartea pe ... ... multe feluri de limbi în lume, totuș niciuna din ele nu este fără sunete înțelese. 11 Dar dacă nu cunosc înțelesul sunetului, voi fi un străin pentru cel ce vorbește, și cel ce vorbește, va fi un străin pentru mine. 12 Tot așa și voi, fiindcă rîvniți după daruri duhovnicești, să căutați să le aveți din belșug, în vederea zidirii sufletești a ... pentru cei credincioși. 23 Deci, dacă s`ar aduna toată Biserica la un loc, și toți ar vorbi în alte limbi, și ar intra și de cei fără daruri, sau necredincioși, n`ar zice ei că sînteți nebuni? 24 Dar dacă toți proorocesc, și intră vreun necredincios sau vreunul fără daruri ... va cădea cu fața la pămînt, se va închina lui Dumnezeu, și va mărturisi că, în adevăr, Dumnezeu este în mijlocul vostru. 26 Ce este de făcut atunci, fraților? Cînd vă adunați laolaltă, dacă unul din voi are o cîntare, altul o învățătură, altul o descoperire, altul o vorbă în altă ... a pornit Cuvîntul lui Dumnezeu? Sau numai pînă la voi a ajuns el? 37 Dacă crede cineva că este prooroc sau însuflat de ... ... ai vărsat, și te-ai spurcat prin idolii pe cari i-ai făcut. Ți-ai apropiat astfel zilele, și ai ajuns la capătul anilor tăi! De aceea te fac de ocară printre neamuri și de batjocură printre toate țările. 5 Cei de aproape și cei de departe își vor bate joc de tine, căci ești vestită ca spurcată și plină de turburări! 6 Iată că în tine, toți voivozii lui Israel își întrebuințează puterea ca să verse sînge. 7 În tine, tatăl și mama sînt disprețuiți ... este silită femeia în timpul necurăției ei! 11 În mijlocul tău, fiecare se dedă la urîciuni cu nevasta aproapelui său, fiecare se spurcă prin amestecare de sînge cu noră-sa, fiecare necinstește pe soru-sa, fiica tatălui său. 12 În tine, se iau daruri pentru vărsare de sînge. Tu iei dobîndă și camătă, jăfuiești cu sila pe aproapele tău, și pe Mine, Mă uiți, zice Domnul, Dumnezeu.`` 13 ,,De aceea, iată că bat din mîni, din pricina lăcomiei pe care ai avut -o, și din pricina sîngelui vărsat în mijlocul tău. 14 Îți va ... a ajuns pentru Mine ca niște sgură; toți sînt aramă, cositor, fer, plumb, în cuptorul de ... ... s`a întîmplat?`` Și el a răspuns: ,,Poporul a fugit de pe cîmpul de bătaie, și un mare număr de oameni au căzut și au perit; chiar și Saul și fiul său Ionatan, au murit.`` 5 David a zis tînărului care -i aducea ... Amalecit.` 9 Și a zis: ,Apropie-te dar, și omoară-mă; căci m`a apucat amețeala, măcar că sînt încă plin de viață.` 10 M`am apropiat de el, și l-am omorît, știind bine că n`avea să mai rămînă cu viață în urma înfrîngerii. Am luat cununa împărătească de pe capul lui și brățara pe care o avea la braț, și le-am adus aici domnului meu.`` 11 David și -a apucat ... Munți din Ghilboa! Nici rouă, nici ploaie să nu cadă pe voi! Să nu fie pe voi nici cîmpii cari să dea pîrgă pentru darurile de mîncare! Căci acolo au fost aruncate scuturile vitejilor, scutul lui Saul, ca și cînd n`ar fi fost uns... cu untdelemn. 22 Dela sîngele celor ... ... ... lucrează, pentru Numele Tău, Doamne! Căci abaterile noastre sînt multe, am păcătuit împotriva Ta. 8 Tu, care ești nădejdea lui Israel, Mîntuitorul lui la vreme de nevoie: pentruce să fii ca un străin în țară, ca un călător, care intră doar să petreacă noaptea în ea? 9 De ce să fii ca un om încremenit, ca un viteaz, care nu ne poate ajuta? Și totuș, Tu ești în mijlocul nostru, Doamne, și Numele ... noi. De aceea nu ne părăsi!`` 10 Iată ce spune Domnul despre poporul acesta: ,,Le place să alerge încoace și încolo. Nu-și cruță picioarele; de aceea Domnul n`are plăcere de ei; acum își aduce aminte de nelegiuirile lor, și le pedepsește păcatele!`` 11 Și Domnul mi -a zis: ,,Nu mijloci pentru poporul acesta! 12 Căci, chiar dacă vor posti ... nu se opresc. Căci fecioara, fiica poporului meu este greu lovită cu o rană foarte usturătoare. 18 Dacă ies la cîmp, dau peste oameni străpunși de sabie. Dacă intru în cetate, dau peste niște ființe sleite de foamete; chiar și proorocul și preotul cutreieră țara, fără să știe unde merg.`` 19 ,,Ai lepădat Tu de tot pe Iuda, și a urît suflet Tău atît ... ... purta așa cu toți aceia din Israel cari se duceau la împărat să ceară dreptate. Și Absalom cîștiga inima oamenilor lui Israel. 7 După trecere de patruzeci de ani, Absalom a zis împăratului: ,,Dă-mi voie să mă duc la Hebron să împlinesc o juruință pe care am făcut -o Domnului ... jertfele, a trimes în cetatea Ghilo după Ahitofel, Ghilonitul, sfetnicul lui David. Uneltirea căpăta putere, și poporul se îndrepta în număr tot mai mare... de partea lui Absalom. 13 Cineva a venit și a dat de știre lui David, și a zis: ,,Inima oamenilor lui Israel s`a întors spre Absalom.`` 14 Și David a zis ... tot poporul îl urma. Și s`au oprit la cea din urmă casă. 18 Toți slujitorii lui, toți Cheretiții și toți Peletiții, au trecut alături de el; și toți Gatiții, în număr de șase sute de oameni, veniți din Gat după el, au trecut înaintea împăratului. 19 Împăratul a zis lui Itai din Gat: ,,Pentruce să vii și tu ... ... ... lui. 7 Iosif, cum a văzut pe frații săi, i -a cunoscut; dar s`a făcut că le este străin, le -a vorbit aspru, și le -a zis: ,,De unde veniți?`` Ei au răspuns: ,,Venim din țara Canaan, ca să cumpărăm merinde.`` 8 Iosif a cunoscut pe frații săi, dar ei nu ... trei zile în temniță. 18 A treia zi, Iosif le -a zis: ,,Faceți lucrul acesta, și veți trăi. Eu mă tem de Dumnezeu! 19 Dacă sînteți oameni de treabă, să rămînă unul din frații voștri închis în temnița voastră; iar ceilalți plecați, luați grîu ca să vă hrăniți familiile, 20 și aduceți-mi ... astfel la încercare și să scăpați de moarte.`` Și așa au făcut. 21 Ei au zis atunci unul către altul: ,,Da; am fost vinovați față de fratele nostru; căci am văzut neliniștea sufletului lui, cînd ne ruga, și nu l-am ascultat! Pentru aceea vine peste noi necazul acesta.`` 22 Ruben ... Ei și tatăl lor au văzut legăturile cu argintul, și s`au temut. 36 Tatăl lor Iacov le -a zis: ,,Voi mă lipsiți ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRĂIN(DE)Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru STRĂIN(DE). ... LIBERTÁTE , libertăți , ( 4 ) s . f . 1. Posibilitatea de a acționa după propria voință sau dorință ; posibilitatea de acțiune conștientă a oamenilor în condițiile cunoașterii ( și stăpânirii ) legilor de dezvoltare a naturii și a societății . 2. Starea unei persoane libere , care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și civile în stat . 3. Independență , neatârnare ( a unui stat față de o putere străină ) . 4. ( De ... PRIPÁS , pripasuri , s . n . 1. ( Înv . și pop . ) Pui de animal domestic . 2. ( Pop . ; în loc . adj . ) De pripas = a ) ( despre animale domestice ) care rătăcește de colo până colo , fără stăpân ; p . ext . luat drept zălog , drept garanție ( până la recuperarea pagubei produse în semănături străine ) ; b ) ( despre copii ) părăsit , abandonat ... ... GÁLBEN , - Ă , galbeni , - e , adj . , subst . 1. Adj . De culoarea aurului , a lămâiei etc . 2. S . n . Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar , situată între portocaliu și verde . 3. S . m ... mai multor monede străine de aur , de valori variabile , care au circulat și în țările românești . 4. S . f . ( În sintagma ) Galbenă de Odobești = specie de viță de |
||