Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:STERIL, STERILIZA, STERILIZAT, STERP, CASOLETĂ, CONCENTRA, CONCENTRARE, FIOLĂ, FLOTAȚIE, GANGĂ, HALDĂ ... Mai multe din DEX...

STERIL. - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru STERIL.

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru STERIL..

Cincinat Pavelescu - Unui steril

... Cincinat Pavelescu - Unui steril Unui steril

 

Cincinat Pavelescu - Poet (Pavelescu)

Cincinat Pavelescu - Poet (Pavelescu) Poet de Cincinat Pavelescu Ah, să găsești o formă nouă! Să uiți și spațiul și timpul, Cum florile renasc din rouă, Cu versul tău să-nvii Olimpul. Să fecundezi sterila minte Ca pe un câmp secat de plug, Și să străbați tot înainte Neștiutor de nici un jug. Să-nvingi prostia-mbătrânită Și din noroi spre cer să zbori, Și să-mpingi lumea-nmărmurită Spre alte mândre aurori. Și-apoi, sub buclele-ți cărunte, Furat de gloria-ți întreagă, Să mori, și alții p-a ta frunte Cununi și lauri să

 

Cincinat Pavelescu - Poetul (Pavelescu, 2)

Cincinat Pavelescu - Poetul (Pavelescu, 2) Poetul de Cincinat Pavelescu Vezuviul în marea albastră își răsfrânge Și casca lui de aur și pana ei de fum; Iar lava când din beznă spre vârf își face drum, Cu negru-mpestrițează văpăile-i de sânge. Poetul e asemeni vulcanului stingher: În preajma lui mulțimea naivă se îmbată, Trăiește, țipă, cântă și-ntreabă-apoi mirată La ce slujește lumii sterilul său crater? El, calm și mândru, fruntea spre ceruri și-o ridică, Simțind că poartă-n coaste o rană sângerând De-a cărei adâncime și cerului i-e frică. Apoi zbucnind de-odată în viforul de șoapte Și spintecându-și sânul cu bulgării arzând, Aprinde marea-ntreagă cu soarele-i de

 

Vasile Alecsandri - Bărăganul

Vasile Alecsandri - Bărăganul Bărăganul de Vasile Alecsandri Pe cea câmpie lungă a cărei tristă zare Sub cer, în fund, departe, misterios dispare, Nici casă, nici pădure, nici râu răcoritor, Nimic nu-nveselește pe bietul călător. Pustietatea goală sub arșița de soare În patru părți a lumei se-ntinde-ngrozitoare, Cu iarba-i mohorâtă, cu negrul ei pământ, Cu-a sale mari vârtejuri de colb ce zboară-n vânt De mii de ani în sânu-i dormind, zace ascunsă Singurătatea mută, sterilă, nepătrunsă, Ce-adoarme-n focul verii l-al grierilor hor Și iarna se deșteaptă sub crivăț în fior. Acolo floarea naște și moare-n primavară, Acolo piere umbra în zilele de vară, Și toamna-i fără roadă, ș-a iernii vijelii Cutrieră cu zgomot pustiele câmpii. Pe cea savană-ntinsă și cu sălbatic nume, Lung ocean de iarbă necunoscut în lume, O cumpănă se-nalță aproape de un puț, Și-n orizon se-ndoaie ca gâtul unui struț. Un car cu bivoli negri a stat lângă fântână. Vro doi români în soare ș-o sprintenă română Încungiură ceaunul ce ferbe fumegos Pe foc, și mai departe un câne ...

 

George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop

George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop A. Mirea: Caleidoscop de George Topîrceanu Cuprins 1 Unei fosile 2 Bustului meu 3 Răspunsul micilor funcționari 4 Răspunsul cometei 5 Sonete 5.1 La cinematograful mut 5.2 Sonet teatral 5.3 Un romantic 6 Sahara Unei fosile De-atâtea ori noi ți-am făcut ovații, ți-am pregătit mândria ta pedantă. Salută dar sinteza ambulantă A celei mai nebune generații! Căci la atâtea mari evenimente Eu am luat o glorioasă parte: Doar am avut principii conștiente Și capul spart la 13 marte! Nu vezi ce iute mă deprind cu zborul? Aeroplanul visurilor mele Vertiginos mă duce către stele, Cum îl ducea pe BlĂ©riot motorul. Iubesc și cânt!... Nepăsător cultiv A sufletului gratuită zestre, — Căci eu sunt tânăr și-mi bat joc, maestre, De prognosticul tău definitiv. Tu ai ajuns de mult fatalul termen Și te-a orbit sterila ta splendoare; Eu port în suflet durerosul germen Al operelor mele viitoare. Bustului meu Tu, "cap de studiu", mobilă intactă, Discret tovarăș de proiecte mari, Tu reprezinți persoana mea abstractă, — Un alter ego fără ochelari. Și laolaltă noi trăim ca frații... ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul

Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul Conrad. Cântul al III-lea. Egiptul de Dimitrie Bolintineanu   Cunoașteți voi pământul ce Nilul a născut? Ce crivățul cu coama de gheață n-a bătut; În care sub cununa-i se-nalță palmierul Și pare că sprijină cu mândra-i frunte cerul Așa ca o columnă de marmur minunat Ce sprijină un templu cu aur înstelat? În care dulcea Ibis de zefiri legănată, În silvele de cactus suspină amorată, În care zea Isis c-un grațios surâs În tristele deșerte crea un oasis; Cunoașteți voi Egiptul ce n-are semănare Cu nici o altă țară? Loc curios în care Întunecoasa fiie a vechii Ethiopii Contrastă cu evrea cu ochii azurii, Și palida arabă, cu fruntea visătoare, Cu copta cu păr negru și brațe de ninsoare? Pământ ce fecondează în fiecare lună, Și nici un timp n-abate splendida sa cunună! În care frunza cade sub soarele de foc, Și alta vine-ndată de ține al său loc. Aice rar se-ntâmplă să fulgere, să plouă; Un cer senin și splendid adapă cu-a sa rouă Pământul ce rodește și apele din Nil Îneacă ...

 

Ion Luca Caragiale - Cuvântare

Ion Luca Caragiale - Cuvântare Cuvântare de Ion Luca Caragiale I Domnilor Într'o seară frumoasă de vară, un tânăr călător obosit de drum, ajungând lângă un izvor, s'a așezat jos să se odihnească. În față spre apus de vale se ridica o pădure bătrână, iar la spatele pădurii cobora măreț soarele. Pe deoparte oboseala, pe de alta înalta frumusețe a priveliștii l-au vrăjit; și sub vraja lor, tânărul nostru drumeț a adormit adânc... A adormit adânc - și a dormit foarte bine. Când s'a trezit - a doua zi dimineața - răsărea soarele. În fața tânărului, spre apus, acest soare nu mai lumina pădurea bătrână dindărătul căreia scăpătase aseară... lumina un oraș grandios: cu palaturi, catedrale, turnuri, cupole și viaducturi și mișcarea și sgomotul orașului mare... În locul pădurii negre de aseară, ce prestigioasă apariție aeriană sub strălucirea limpede a dimineții !... S'a șters omul umit la ochi... Cum se poate ? Cum se poate ? M'am culcat aseară - sigur - în fața unei păduri... și acum când mă trezesc... (aplauze). Și necrezându-și ochilor, s'a aplecat asupra izvorului să- ...

 

Mihail Kogălniceanu - Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei

Mihail Kogălniceanu - Prefaţă la Cronicile României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei Prefață la Cronicile României sau Letopisețele Moldaviei și Valahiei de Mihail Kogălniceanu La 10 aprilie, anul acesta, 1872, s-au împlinit douăzeci de ani de când am dat la lumină întâia edițiune a Letopisețelor Moldovei . Astăzi public, ca a doua edițiune, Cronicile României . În acest interval de douăzeci de ani, câte s-au petrecut în țara noastră! Însăși țara s-a transformat! Visul strămoșilor noștri, marele scop național al lui Ștefan și al lui Mihai, s-a realizat: astăzi avem o Românie . În istoria popoarelor lumii moderne, cu deosebire demnă de toată mirarea este soarta națiunii române! Din început înconjurată de puternici vecini, în luptă seculară cu ei, supusă apoi și sfâșiată în mai multe trunchiuri, nu o dată ea a fost pe marginea prăpastiei; nu o dată existența și chiar numele său au fost în ajunul de a fi șterse din cartea omenirii; și, fapt curios, tocmai în acele momente de durere, când fiii ei cei mai energici, cei mai plini de credință în vitalitatea gintei române desperau, tocmai atunci providența lua de mână pe ...

 

Mihai Eminescu - În vremi demult trecute...

Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... În vremi demult trecute... de Mihai Eminescu În vremi demult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborând pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc-adevăruri, Când gândul era pază de vis și de eres, Era pe lumea asta o mândră-mpărăție Ce-avea popoare mândre, mândre cetăți o mie. Domnea în ea atuncea un împărat prea mare, Bătrân, cu ani o sută pe fruntea lui de nea, Și mâna lui zbârcită, uscată însă tare, A țărilor lungi frâuri puternic le ținea. Și țările-nflorite și-ntunecata mare La glasul lui puternic gigantic se mișca. Dar nu se miră lumea de brațu-i ce supune, Ci de a lui adâncă și dreaptă-nțelepciune. În sala cu muri netezi de-o marmoră de ceară, Pe jos covoare mândre, cu stâlpi de aur blond, Cu arcuri ce-și ridică boltirea temerară, Cu stele, ca flori roșii pe-albastrul ei plafond, Cu arbori ce din iarnă fac blândă primăvară Și-ntind umbre cu miros pe-a salei întins rond, Acolo sta-mpăratul... ...

 

Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele

Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele Povestea magului călător în stele de Mihai Eminescu I În vremi de mult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborînd pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc' adevăruri, Când gândul era pază de vis și de eres, Era pe lumea asta o mândră 'mpărăți Ce - avea popoare mândre, mândre cetăți o mie. Domnea în ea atuncea un împărat prea mare, Bătrân, cu ani o sută pe fruntea lui de nea Și mâna lui sbârcită, uscată însă, tare, A țărilor lungi frâuri puternic le ținea. Și țările 'nflorite și 'ntunecata mare La glasul lui puternic gigantic se mișca. Dar nu se miră lumea de brațu-i ce supune, Ci de a lui adâncă și dreaptă 'nțelepciune. În sala cu muri netezi de-o marmoră de ceară, Pe jos covoare mândre, cu stâlpi de aur blond, Cu arcuri ce-și ridică boltirea temerară, Cu stele, ca flori roșii pe - albastrul ei plafond, Cu arbori ce din iarnă fac blândă primăvară Și 'ntind umbre cu miros pe-a salei întins ...

 

Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STERIL.

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru STERIL..

STERIL

STERÍL , - Ă , sterili , - e , adj . 1. ( Despre ființe ) Care nu poate procrea ; ( despre plante ) care nu face roade sau semințe ; sterp . 2. Fig . Care nu produce nimic , care nu duce la nimic , care nu dă nici un rezultat ; care este fără folos , zadarnic ; infructuos , sterp . 3. ( Care a fost ) sterilizat sau

 

STERILIZA

... STERILIZÁ , sterilizez , vb . I . Tranz . 1. A distruge microbii dintr - un mediu sau de pe un obiect ; a face să fie steril . 2. A face ca un om sau un animal să devină steril

 

STERILIZAT

... STERILIZÁT , - Ă , sterilizați , - te , adj . 1. ( Despre medii biologice , instrumente chirurgicale etc . ) Care a devenit steril ( 3 ) ; dezinfectat . 2. ( Despre ființe ) Făcut steril

 

STERP

... STERP , STEÁRPĂ , sterpi , - e , adj . 1 : ( Despre pământ , locuri etc . ) Care nu rodește ( suficient ) , care nu este productiv ; neroditor . 2. ( Pop . : despre animale și plante ) Steril ( 1 ) . 3. Fig . Care nu produce nimic , care nu dă nici un rezultat ; infructuos , zadarnic , fără conținut ; steril

 

CASOLETĂ

CASOLÉTĂ , casolete , s . f . 1. Vas metalic inoxidabil care servește la sterilizarea și la păstrarea sterilă a pansamentelor și a unor instrumente medicale . 2. ( Franțuzism ) Vas în care se ard

 

CONCENTRA

CONCENTRÁ , concentrez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) strânge , a ( se ) acumula într - un singur loc ; a ( se ) îndrepta spre un singur punct . 2. Tranz . A chema vremelnic , sub arme , rezerviști , în timp de pace , pentru instrucție , pentru ca aceștia să - și completeze pregătirea militară sau pentru alte motive . 3. Refl . A - și încorda întreaga atenție sau gândire într - o singură direcție ; a fi absorbit , preocupat de ceva . 4. Tranz . ( Chim . ) A mări conținutul procentual al unui component într - o soluție sau într - un amestec . 5. Tranz . A separa dintr - un minereu brut părțile bogate în minereuri utile de părțile

 

CONCENTRARE

CONCENTRÁRE , concentrări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) concentra și rezultatul ei . 2. Însușire a atenției care constă în fixarea prelungită a conștiinței asupra unui obiect , a unei probleme sau a unei activități și sustragerea de la altele . 3. Operație de separare a mineralelor utile de cele sterile , utilizând metoda flotației , gravimetriei , magnetică etc . 4. ( Chim . ) Operație de mărire a concentrației unui component dintr - un amestec sau dintr - o soluție . 5. ( Ec . pol . ; în sintagmele ) Concentrarea producției = comasare și organizare a producției în întreprinderi din ce în ce mai mari . Concentrarea capitalului = creșterea capitalului prin acumulare . 6. ( În sintagma ) Lagăr de concentrare = loc izolat în care sunt închise anumite persoane pentru activitatea politică considerată indezirabilă sau din motive

 

FIOLĂ

FIÓLĂ , fiole , s . f . Flacon ( mic ) de sticlă , cu gâtul strâmt , închis ermetic , în care se păstrează de obicei medicamente ( în special lichide sau pulberi sterile injectabile ) ; ampulă . [ Pr . : fi -

 

FLOTAȚIE

... FLOTÁȚIE , flotații , s . f . 1. Procedeu de separare a mineralelor utile din minereuri sau a cărbunilor din steril

 

GANGĂ

GÁNGĂ , gange , s . f . Partea sterilă ( care se îndepărtează ) dintr - un zăcământ

 

HALDĂ

HÁLDĂ , halde , s . f . Loc unde se depozitează sterilul și deșeurile inutilizabile provenite din lucrările miniere , de la prepararea minereurilor sau din uzinele metalurgice ; p . ext . materialul depozitat pe acest

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...