|
|
||
|
Vezi și:?STA,
STAȚIONA,
ȚINE,
OPRI,
ZĂCĂTOR,
STĂTĂTOR,
PIRONI,
REVISTĂ,
JAMBETĂ,
STAGNA,
STAGNANT
... Mai multe din DEX...
STA PE LOC - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru STA PE LOCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 963 pentru STA PE LOC. Mihai Eminescu - Locul aripilor ... Mihai Eminescu - Locul aripilor Locul aripilor de Mihai Eminescu Strecor degetele mele printre buclele'ți de aur Raze cari cad în valuri pe un sân ce n'am văzut Căci corsetul ce le-ascunde e o strajă la tesaur Iară ochi-ți gardianii mă opresc și mă sumut ... O, atunci mâna ta-i tare și respinge cu putere Mâna mea care profană ar intra în santuar Să se-ascundă 'n sâni-ți tineri, pe când eu plin de plăcere Să uit lumea 'n sărutarea-ți și în ochii tăi de jar. Astăzi însă nu-s ca flama cea profană ... astăzi, cald și dulce-i pieptul meu Azi sunt cast ca rugăciunea, și timid ca primăvara Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu. Tu surâzi cu ne 'ncrezare? . . .Cât de rea ești tu copilă! Lasă ca sub gazul rosa eu la sânu-ți să pătrunz, Să descheiu ... ai ști ce caut eu ... Ai surâde ș-al tău umăr ai lăsa ca să se vadă Să-ți privesc în ochi cu capul rezemat pe pieptul tău. Cungiurând c-'un braț molatec gâtul tău cel alb ca zarea Apăsând fața-ți roșită pe ... Mihai Eminescu - Locul aripelor ... Mihai Eminescu - Locul aripelor Locul aripelor de Mihai Eminescu Strecor degetele mele printre buclele-ți de aur, Raze cari cad în valuri pe un sân ce n-am văzut, Căci corsetul ce le-ascunde e o strajă la tezaur, Iară ochii-ți, gardianii, mă opresc și mă sumut ... O, atunci mâna ta-i tare și respinge cu putere Mâna mea, care profană ar intra în santuar Să se-ascundă-n sânii-ți tineri, pe când eu plin de plăcere Să uit lumea-n sărutarea-ți și în ochii tăi de jar. Astăzi însă nu-s ca flama cea profană ... astăzi, cald și dulce-i pieptul meu, Azi sunt cast ca rugăciunea și timid ca primăvara, Azi iubesc a ta ființă cum iubesc pe Dumnezeu. Tu surâzi cu nencrezare?... Cât de rea ești tu, copilă! Lasă ca sub gazul roșu eu la sânii-ți să pătrunz, Să deschei corsetul ... ai ști ce caut eu... Ai surâde și-al tău umăr ai lăsa ca să se vadă, Să-ți privesc în ochi cu capul rezemat pe pieptul tău. Cungiurând c-un braț molatec gâtul tău cel alb ca zarea, Apăsând fața-ți roșită pe ... Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră ... vin, cu glasul lor depărtat, cu farmecul lor straniu, cu duioșia lor, contra cărora nu poți să te aperi ; cu cenușa tristă ce-o poartă pe umeri și pe față, cu surîsul trist ce-l au morții pe marginile gurii, ca să mă cheme, dar le înlătur... N-au drept oare atîția cari s-au născut ca și mine pe același pămînt, învîrtind sfera aceasta pe care se zugrăvesc atîtea uscaturi despărțite de linii albastre ale apelor, să-și recheme și ei amintirile, să se lase legănați de farmecul lor, să ... înduioșeze de priveliștele pe cari le-au văzut de cînd s-au născut; și, îmboldiți de acestea, să-și rostească durerile și bucuriile, în graiul pe care l-au învățat și pe care îl găsesc mai sonor și mai apt de a se exprima, cum o fac și eu ?... Viața curge ca un fluviu imens ... un tot. Iubesc dar albia peste care curge vremea, iubesc patul unde m-am aciuiat, iubesc firul de nisip care m-a legat pe vecie cu celelalte tovarășe... Aceste sunt gîndurile ce-mi vin învîrtind sfera terestră. Ghemuitul și micul contur ... Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte ... Lăptița nu și-a ținut vorba, și acuma nu rămase decât să-și ajungă pedeapsa. Feciorul de împărat n-avu încotro, își călcă pe inimă și porunci să o îngroape în pământ până la sânișori, rămânând așa în ochii lumii, pentru ca să se știe ce e aceea când ... se cunună a doua oară și iarăși răsunară veseliile de nuntă trei zile și trei nopți. Hei! dar nu e darul lui Dumnezeu pe faptă nedreaptă! Cei doi feți-frumoși nu aflau odihnă în pământ. În locul în care erau îngropați crescură doi paltini frumoși. Când vitrega îi văzu ... paltinii, crescură cum alți paltini nu cresc: în fiecare zi un an, în fiecare noapte alt an, iară în crepetul zorilor, când se strâng stelele pe cer, trei ani într-o clipită. Când se împliniră trei zile și trei nopți, cei doi paltini erau mândri și nalți, ridicându-se cu crengile ... se mișcau frunzele, împăratul asculta, asculta zile întregi la șoptirea lor. Îi părea că aude un suspin neîncetat, ca o plângere pusă în vorbe neînțelese, pe care numai sufletul lui o simțea ca o simțire ascunsă și nepricepută, care ziua nu-i lăsa odihnă și care noaptea îl ținea treaz. Îl ... Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann ... trecător. Cât să se ostenească Slavă să dobândească, Zadarnice sunt toate, Căci este muritor! În cântarea VIII: Dragostea: Ca dragostea mai scump nume Nu e pe acest pământ. Ea-i împărăteasă-n lume, Ei toate supuse sânt. Dragostea în orice casă Stă ca o floare pe masă Și zâmbește tutoror... etc. În cântarea X: Pustnicul: Am lăsat mărire, lume, Am lăsat lux și palat, Am lăsat și rang și nume Și ... Pann este o operă națională de un foarte mare preț, atât pentru noi, cât și chiar pentru filologii străini; iar judecând după varietatea anecdotelor adăugate pe lângă proverburi, precum și după felul celorlalte publicații, adică: Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea, Moș alb sau O șezătoare la țară, Spitalul amorului, Cântătorul beției, Cântece ... scoarță-n scoarță, un Păcală literat, bun de gură, bun de petrecere, precum le plăcea părinților noștri. Asemene oameni sunt cronici în picioare, ei cunosc pe de rost Alexandria și Arghir , cunosc sute de povești poporale pline de minciuni frumoase și mii de anecdote asupra țiganilor, asupra evreilor, asupra nemților, asupra ... românului; el singur ar fi putut să aștearnă în versuri ușoare nenumăratele păcălituri dintre Păcală și Tândală; însă el și-a dus veselia ... Constantin Negruzzi - Negru pe alb ... malorosiani). În vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui să ne coborâm din trăsură, și n-ar fi nici o greșală dacă am merge pe jos pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi ... Satul prin care trecem este Bozienii; dincolo în stânga sunt Budeștii. Toate sunt frumoase în ținuturile Romanul și Neamțul ce se par o grădină. Natura pe toate le-a înzestrat deopotrivă; le deosebește numai gustul proprietarului. Să nu trecem cu nebăgare-n seamă pe lângă Bălănești. În iazul acesta, precum odinioară în fântâna Ipocreni, ades se scaldă Muzele * Mergând înainte nu te poți opri de a privi ... și seamănă de departe cu o cordea albă? Se numește Cracău. Artistul ar zugrăvi con amore acele sate vesele împregiurate de grădini ce se prelungesc pe ambe malurile lui, și acest întreit șir de munți ce se întind în amfiteatru pe orizon, tufoși și creți ca freza unei marcheze din veacul XIV, deasupra cărora în depărtare domnește Pionul, spărgând norii cu pleșuvul său creștet. Iacă intrăm ... Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău ... Nicolae Gane - Comoara de pe Rarău Comoara de pe Rarău de Nicolae Gane Întovărășit de-un călăuz din Dorna, tânărul Costin se urca pe muntele Rarău, care este unul din cele mai înalte piscuri ale Carpaților. Deasupra Rarăului stau clădite două stânci gigantice numite Pietrele Doamnei, înnegrite de timp ... samănă a fi un palat zidit în lumina aerului. Atras de frumuseța acelor stânci, Costin se urca încet și greu în urma călăuzului pe o potică strâmtă unde abia găsea destul loc spre a-și așeza piciorul, având în dreapta muntele ce se înălța ca un zid deasupra capului său, și la stânga o prăpastie ... putere, și să ne grăbim pasul, ca nu cumva să fim siliți să dormim la Pietrele Doamnei, cu liliecii și stafiile. — Ce, sunt stafii pe-acolo? He, ba ce! Acolo nu-i loc curat, cică în toată noaptea se preumblă pe vârful Rarăului umbra domniței care a botezat stâncile cu numele ei. — Ai văzut-o vreodată? — Să mă ferească Sfântul! — Și ... umflară într-o clipă toate păraiele, care în cursul lor turbat luau cu sine pământ și pietre și le rostogoleau la vale. De la un ... Vasile Alecsandri - Pe malul mărei ... Vasile Alecsandri - Pe malul mărei Pe malul mărei de Vasile Alecsandri În ceasul trist de noapte, când apriga furtună Pe marea tulburată, săltând din val în val, Se-nalță, se lățește și vâjâie și tună, Zdrobindu-se de mal, Atunci când spaima crudă fiori suflă ... vuind din loc în loc, Când marea frământată s-acopere de spume Și norii ca talazuri arunc spume de foc, Îmi place a sta singur pe-o stâncă dărâmată, S-aud pe valuri vântul cu groază șuierând, Să văd pe-ntinsul negru furtuna întărtată Și cerul fulgerând. Căci inima mea astfel de jale e muncită Și plânge cu durere la tine când gândesc, O! maică ... i și cade, se lovește De peatra mormântală a celor ce-am iubit! Cu-a sale pânzi umflate o mică luntrișoară Pe luciul viu a mărei de vânt se îngână, Și sub un cer albastru, ca lebăda ușoară, Azi lin se legăna. Dar vântul crunt ... George Coșbuc - Iarna pe uliță ... stau grămadă Peste sat. Nu e soare, dar e bine, Și pe râu e numai fum. Vântu-i liniștit acum, Dar năvalnic vuiet vine De pe drum. Sunt copii. Cu multe sănii, De pe coastă vin țipând Și se-mping și sar râzând; Prin zăpadă fac mătănii; Vrând-nevrând. Gură fac ca roata morii; Și de-a valma ... a trimis în sat, Vezi de-aceea-i încruntat, Și s-avântă, și se crede Că-i bărbat; Cade-n brânci și se ridică Dând pe ceafă puțintel Toată lâna unui miel: O căciulă mai voinică Decât el. Și tot vine, tot înoată, Dar deodată cu ochi vii, Stă pe loc să mi te ții! Colo, zgomotoasa gloată, De copii! El degrabă-n jur chitește Vrun ocol, căci e pierdut, Dar copiii l-au văzut! Toată ... Unii-l iau grăbit la vale, Alții-n glumă parte-i țin Uite-i, fără pic de vin S-au jurat să-mbete-n cale Pe creștin! Vine-o babă-ncet pe stradă În cojocul rupt al ei Și încins cu sfori de tei. Stă pe loc Ștefan Octavian Iosif - Chef pe lună ... Ştefan Octavian Iosif - Chef pe lună Chef pe lună de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Sămănătorul , 7 octombrie 1907 După un poet chinez Stau în chioșcul luminat de lună, Înainte-mi un ulcior ... că bea într-una. Eu încep să cît de voie bună, Luna saltă-ncolo și încoace... Prind să joc, și iată că începe Umbra mea pe loc și ea să joace. Luna trece peste chioșc acuma, Norii-ncet-încet îi dau ocol, Umbra, nu știu unde-a dispărut, și singur ... ... George Coşbuc - Pe munte Pe munte de George Coșbuc Fugiți cu turma repede spre văi! Pe culme-aleargă duhul răzbunării Grozavul vânt se zbate-n largul zării Și norii-mbracă haină de văpăi. Sosește-acum! cu ochiul cât cuprinzi Furtuna-n ... fulgere, s-aprinzi, Tu nor, să-ntuneci; vânte, tu să-mprăștii! Un brad se face țăndări, cel mai nalt: Și prins de vârf, au smuls pe celălalt Purtându-l roată-n largul chip al prăștii. Pe sus se-ntinde-amestecul nespus, Și Duh în Duh prin aer se frământă, Iar grindina-n văzduh cumplit își cântă Cântarea ei de-oțel, căzând ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STA PE LOCRezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru STA PE LOC. STA , stau , vb . I . Intranz . I. 1. ( Despre oameni și animale ) A se opri din mers , a rămâne pe loc ; a se întrerupe dintr - o acțiune , dintr - o mișcare , dintr - o activitate etc . ; ( despre aparate , mecanisme , dispozitive ) a se opri din ... a întârzia , a zăbovi . II. 1. A se afla , a se găsi , a fi într - un anumit loc . 2. A trăi , a viețui ; a locui . 3. ( Pop . ) A fi , a exista , a ... de ceva , a atârna de ceva . 4. A pluti la suprafața unui lichid . IV. 1. ( În expr . ) A - i sta cuiva bine ( sau rău ) = a ( nu ) i se potrivi cuiva ceva , a ( nu ) fi așa cum se cuvine , a - i ... verb , dă acestora un aspect de durată ) Stau și - mi aduc aminte . VI. ( Urmat de o propoziție secundară construită cu conjunctivul ) A fi pe punctul de a . . . , a fi gata să . . . Stă să înceapă ploaia . [ Prez . ind . pers . 3 stă , imperf . stăteam ( reg . steteam ) și stam ... ... STAȚIONÁ , staționez , vb . I . Intranz . ( Despre vehicule , trenuri , nave etc . ) A sta câtva timp într - un loc ( de pe traseu ) , așteptând suirea și coborârea pasagerilor , încărcarea și descărcarea mărfurilor etc . , p . ext . ( despre oameni ) a se opri câtva timp într - un loc ... ... rămână un timp oarecare într - o anumită stare ; a menține . 5. Tranz . ( Cu determinările " pe loc " sau " în loc " ) A opri pe cineva sau ceva din mersul său , făcându - l să rămână pe loc , a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face pe cineva să aștepte . 7. Refl . ( Rar ) A sta mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită poziție , a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută . Se ținea drept . 9. Refl . ( Pop . , determinat ... A urma mereu același drum ( sau aceeași cale , aceeași direcție ) , a nu se abate din drum ; a umbla într - un anumit loc ; p . ext . a merge ( sau a o lua ) pe un anumit drum ; ( despre drumuri ) a merge , a străbate , a trece printr - un loc . ( Refl . ) ( Determinat prin " de drum " ) Ține - te de drumul acesta până acasă . 5. Tranz . A respecta cu strictețe , a împlini întocmai ... sau a face să se afle în deplină sănătate și putere . V. Tranz . 1. A ocupa , a avea ( un ... ... 1. Tranz . A întrerupe ( brusc ) o mișcare , o acțiune , un proces , un fenomen în desfășurare , a face să înceteze , să stea pe loc ; a stăvili , a curma . 2. Intranz . și refl . A sta pe loc ; p . ext . a întârzia , a poposi , a zăbovi . 3. Tranz . A reține pentru sine , a pune ... ... de lemn căptușit cu tablă subțire , în care se pun la dospit pieile pentru tăbăcit . 3. Piatra de jos a morii care stă pe loc și deasupra căreia se rotește alergătoarea . 4. Loc ... STĂTĂTÓR , - OÁRE , stătători , - oare , adj . 1. Care stă pe loc , care nu se mișcă , imobil , fix ; ( în special despre ape ) care nu curge . 2. ( Înv . : despre oameni ) Cu locuința statornică ; stabil . 3. ( În loc . adj . ) De sine stătător = care poate exista și se poate menține prin propriile sale puteri sau însușiri , care nu depinde de nimeni sau de nimic ... ... 1. A bate , a prinde , a înțepeni , a fixa cu ( sau în ) piroane . 2. A împiedica pe cineva sau ceva să se miște ; a obliga să stea pe loc ; a fixa , a imobiliza . 3. A - și fixa , a - și îndrepta , a - și concentra ochii ... ... trecerea unui comandant sau a unei persoane oficiale de - a lungul frontului unei subunități sau unități militare , care dă onorul stând pe loc . A trece în revistă = a examina pe rând , a cerceta succesiv elementele unui ansamblu . 3. Reprezentație teatrală constând dintr - o succesiune variată de dansuri , cântece , scenete vesele cu subiecte din ... ... JAMBÉTĂ , jambete , s . f . Mișcare a calului care constă în ridicarea la orizontală a unui picior dindărăt , calul stând pe loc ... STAGNÁ , pers . 3 stagnează , vb . I. Intranz . ( Despre fluide ) A sta pe loc ... STAGNÁNT , - Ă , stagnanți , - te , adj . ( Despre fluide ) Care stă pe loc Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||