|
|
||
|
SA DE MUNTE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SA DE MUNTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 301 pentru SA DE MUNTE. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Vasile Alecsandri - O primblare la munți ... primblare pân-acolo. Mă pornii deci într-o amiază de la Piatra, întovărășit de doi tineri poeți și de un tânăr judecător, care, având norocire de a nu fi cât de puțin poet, se îngriji de viitor și luă cu el doi harbuji groși ca cei de Bender și o pungă mare plină de tutun. Aceste provizii ne părură cam deșănțate pentru o primblare de două ceasuri, însă urma ne încredință că, în privirea mulțumirilor trupești, e mult mai priitor de a fi cineva judecător decât amorezul muzelor. Ne pornirăm pe la sfințitul soarelui, plini de veselie și de sperare, și, grămădiți ca vai de noi! într-o brișcă de Brașov, care, urmând obiceiului surorilor sale numite brașovence, ne scutura ca pe niște saci de nuci; dar ce ne păsa nouă! Lumea întreagă atunci era a noastră! cerul era atât de limpede și de albastru, priveliștea în toate părțile se arăta atât de veselă și măreață, toată firea ne zâmbea cu un farmec atât de dulce! Ce ne păsa nouă!... În ceasul acela nimeni dintre noi nu și-ar fi dat locul său nici măcar pe un tron, pentru că Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l ... dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța asta, bre? â ... înot al Pisicuței mele prin marea ... Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi ... Ion Luca Caragiale - Varietăţi geografice. De la Zanzibar la Salonic şi înapoi Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi de Ion Luca Caragiale Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 7/19 iunie 1885: „De când d. Xenopol a luat direcția foii supuse, Zanzibarul a devenit o insulă. Nu ... 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. Mare comerț cu insula Maurice și cu coasta Africei. Consulat francez. Această insulă a fost descoperită în 1503 de către Albuquerque. (Așa încât procopsiții noștri aveau destulă vreme să afle ceva despre fericita insulă — not. red.) ZANZIBAR (Sultanatul de) pe coastele Zanguebarului între regatele Melinda la N și Quiloa la S; își trage numirea de la insula Zanzibar, care se găsește lângă coasta sa. Independent de la 1858. Capitala Zanzibar.»" * De aci polemică geografică la toartă. Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 11/23 iunie: „Toată lumea știe — afară de redactorii Voinței naționale — că nu insula Zanzibarului este în cauză în momentul de față relativ la diferendul iscat între guvernul german și sultanul de Zanzibar. Știrea următoare va convinge — poate ! — pe geografii numitei foi că nu e vorba Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu ... au stinsu. Numaidecât i-au sugrumat pângăritul acela Nejudecați, nevinovați, ucigașul acela! Omorât-au și pre ai lor, averile au luat, Și pre alții mulți de ai lor în temniță au băgat. Atuncea Cantacuzino, cu multă înțelepție, Au cunoscut, și au pribegit, cu a sa ... mînca. Era acuma noapte, ș-o noapte prea senină, Din bolta ei cerească un disc strălucitor, Simțea parcă plăcere să-și joace-a sa lumină Prin cîte-o pată rară de nor străvăzător. Pe cînd în bătătură a vitelor suflare Se auzea adesea ca un adînc oftat, Iar grierile-n iarbă urma a ... d-aceștii steli ivire În templul sfînt, pe Domnul de mult acum cînta Căci cui el după îngeri a vrut a sa mărire Ș-a sale fapte nalte mai mult a-și arăta ? ! Renaște-acuma lumea, pămîntul tot se scoală Că-n calea ... și sfîntă rînduială Întunecoasa noapte cu totul o goni. În luncă turturica, în crîng privighetoarea Întrecere fac mare natur-a-nveseli, Cînd cerbul de prin piscuri, din codri căprioara În cale la izvoară vin sete-a-și potoli. Pe dealuri sună dulce un cîntec prea de jale, Colo pe culmea verde la deal d-acel pîrău : Păstorul stă pe muche și turma sa în vale Ea paște, el și cîntă cu fluierașul său. Săteanul cu cămașa și hainele curate Se scoală și grăbește el boi a înjuga ... Constantin Stamati - Roman din Vrancea în orașul Iași ... frumusețe, era mult mai mulțumit. În sfârșit, pe acest tânăr negreșit l-ar fi ales Mentor ca pe Telemah-Centaur, ca pe Ahiles. Deci el de-a sale talente nicicum nu se sumețește, Și deosebit de-aceste ca un virtuos știind Muziceștele organe, dar el în suflet simțește Mult mai mare mulțumire zile întregi ascultând, Când păstorii sus pe munte cu buciumele trăgea, Și când codrii de răsunet părea că duios plângea, Sau când hăulea păstorul tologit pe ierbușoară, În a sa proastă telincă, doine cu mult meșteșug; Sau secerătorul harnic când din câmpi vine-ndesară, Celebrând prin al său cântec a țăranilor belșug. Atunci ... la a mâinilor lucruri ce el iscusit făcea. Văzând însă iscusința mâinilor europienești, Vru să-și schimbe traiul țării pe gusturi orășănești. Însă copacul de munte crește mereu, se înalță, Și vârtoasa sa trupină nu se-ndoaie nici de vânt, Cât timp vârful lui s-adapă cu roua de dimineață, Și cât rădăcina suge sucul negrului pământ. Dar îndată ce se mută în grădini sau în livezi, Pierde a Gheorghe Asachi - Sirena lacului ... din lac i răspunde, Eu petrec aici pe prund Tremurînd în rece unde Și cu ochiul lăcrămos Nu-mi văd fiiul cel frumos. Valul repezit de vînt Tot mă poartă-n a sa cale, Ș-atunci cînd flămîndă sînt, Eu gust mursa de corale ; Roua dimineața beu, Papura e stratul meu !â€� Dar bătrînul casnic iar Repetează : „Amar mie, La acest sărman sugariu Cine mumă va să ... ntoarne înapoi. Însă-n urmă, îngrijit, El din palmă-și face-ocheană ; Printre degete-a privit, Dar acum a zilei geană De pe munte a trecut Și pe nime n-a văzut. Mai așteaptă după-apus Pănă-n ceriu văzut-au stele ; Cercetează-n jos ... Tremurînd, cu pas încet, De lac s-a apropiet. Dar la ochi naintea sa I s-arată o minune : Unde apă-ntăi era, De arină-amu-i genune ; Pănă-n fund lacul e sec, Pe-unde lupi și șerpii trec. În fundul acestui lac Vede cu nedumerire Vestimente două ... și soața sa ... Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene ... sunteți oșteni Și de vreți ca să trăiți; Iar de sunteți arătări, Eu pe crucea mea vă jur Să pieriți din calea mea Ca dracul de tămâietâ€�... Însă lui nu i-au răspuns Matahalele ce stau, Nici de cruce au pierit; Deci bravul meu domnișor Se mira în gândul său Cum acele arătări De brațul lui nu se tem, Nici de cruce au pierit! Dar când s-au apropiat, Văzu înaintea sa Cavaleri încremeniți, Înzăuați și înarmați, Și stând toți călări pe cai. Atunci el au înțeles Că acești nenorociți S-au fost pornit ca și el ... înghițise de vii, Viscolindu-i cu arin; Și după ce i-au topit, Tot el i-au și dezgropat, Ca oricare călător Să vadă puterea sa. Al nostru însă român, Rămânând nebiruit, Trece buzna printre ei Cu pieptosul său fugar, Și îndată ce-au atins Șiragul de călăreți, Cu toții s-au povârnit Și s-au risipit sunând În ale lor zale de fier, Chiar ca nucile în sac; Iar din a lor căpățâni, Curgea pârâu de nisip Pe unde fusese ochi, Gură, nasuri și urechi. Deci Bogdan, bun sănătos, Pân’ la ... Alexei Mateevici - Cina cea de taină (IKP) ... Alexei Mateevici - Cina cea de taină (IKP) La cina Sa Hristos ședea De ucenici înconjurat, Și greaua soartă prevedea Ce avea degrabă de răbdat... Adâncă liniște și pace În taina Lui netulburată; Orașul și Sinodul tace... Cu jertfa Lui nevinovată La masa serii de iertare Era ființa vânzătoare A Iudei. Cu privire blândă, Cu aceeași bunătate sfântă Hristos la dânsul căuta, Știind că I-au gătit paharul ... n amarul Durerii pentru lumea nouă... Adâncă scârbă-L săgeta... Și mila pentru vânzător, Și pentru groaznica Lui soartă. A blândului Mântuitor Priviri de foc făcea să ardă... Era atunci frumos nespus Mântuitorul Iisus, Când fruntea Sa în jos plecând, A zis încet, c-un tainic gând El proroceștile cuvinte: ,,De-aicea unul Mă va vinde." Din răsăritul ce ardea Venea întunecimea serii... Cu ucenicii săi ședea În pacea sfântă a cămării Din muntele ... — Hristos. Mâhnit, cu glasul tânguios, Rostea amara prorocire: ,,Sionul nu se va aprinde De arderea luminii vie A dimineții luminoase, Cu mâna sa cea păcătoasă Un ucenic de-ai Mei M-a vinde!" Și toți de ... Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă ... œ strigă Strâmbă-Lemne, ridicând un stejar nalt Și-nvârtindu-l pe deasupra-i ca un groaznic buzdugan. Iată că un răcnet jalnic sus pe munte se aude! Urieșii se-ntorc iute, părăsind armele crude, Și zăresc pe Statu-Palmă de-a lungul pe deal sărind Ș-încurcat în a sa barbă ca un ghem rostogolind. Sfarmă-Peatră-i ține calea și-l ridică-ncet pe palmă. „Săriți, voi, urgia lumei! săriți!... țipă Statu-Palmă ... strig' turbații urieși, Alergând unul spre codri, celălalt spre munții pleși. Atunci lumea îngrozită crezu că-i pieri norocul!... Sfarmă-Peatră cu largi pasuri calcă munte după munte, Trece râuri fără poduri și prăpăstii fără punte, Lăsând urme de cutremur la tot pasul, în tot locul! Unde vede-o stâncă naltă, el o macină cu palma. Bolovanii sub picioare-i dau de-a dura, dau de-a valma, Și cu peatra măcinată și cu petrele-aruncate El iezește, bate, umflă râurile tulburate. Culmele trec peste șesuri, apele trec peste ... ca uriașul ce s-arată crunt la lume, Cu fălci negre scrâșnitoare, cu ochi roși, cu peptul gol. El apare pe sub nouri ca un munte ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru SA DE MUNTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru SA DE MUNTE. ... Capitol 17 1 Era un om din muntele lui Efraim, numit Mica. 2 El a zis mamei sale: ,,Cei o mie o sută de sicli de argint, cari ți s`au luat, și pentru cari ai blestemat chiar în auzul urechilor mele, argintul acesta este în mînile mele, eu îl luasem ... a zis: ,,Binecuvîntat să fie fiul meu de Domnul!`` 3 El a dat înapoi mamei sale cei o mie o sută sicli de argint; și mamă-sa a zis: ,,Închin cu mîna mea argintul acesta Domnului, ca să fac cu el fiului meu un chip cioplit și un chip turnat ... astfel ți -l voi da înapoi.`` 4 El a dat argintul înapoi mamei sale. Mamă-sa a luat două sute sicli de argint, și a dat argintul la argintar, care a făcut din el un chip cioplit și un chip turnat. Chipurile au ... a zis: ,,Rămîi la mine; tu să-mi fii tată și preot, și eu îți voi da zece sicli de argint pe an, hainele de cari vei avea nevoie, și mijloace ... ... ai vărsat, și te-ai spurcat prin idolii pe cari i-ai făcut. Ți-ai apropiat astfel zilele, și ai ajuns la capătul anilor tăi! De aceea te fac de ocară printre neamuri și de batjocură printre toate țările. 5 Cei de aproape și cei de departe își vor bate joc de tine, căci ești vestită ca spurcată și plină de turburări! 6 Iată că în tine, toți voivozii lui Israel își întrebuințează puterea ca să verse sînge. 7 În tine, tatăl și mama sînt disprețuiți ... este silită femeia în timpul necurăției ei! 11 În mijlocul tău, fiecare se dedă la urîciuni cu nevasta aproapelui său, fiecare se spurcă prin amestecare de sînge cu noră-sa, fiecare necinstește pe soru-sa, fiica tatălui său. 12 În tine, se iau daruri pentru vărsare de sînge. Tu iei dobîndă și camătă, jăfuiești cu sila pe aproapele tău, și pe Mine, Mă uiți, zice Domnul, Dumnezeu.`` 13 ,,De aceea, iată că bat din mîni, din pricina lăcomiei pe care ai avut -o, și din pricina sîngelui vărsat în mijlocul tău. 14 Îți va ... a ajuns pentru Mine ca niște sgură; toți sînt aramă, cositor, fer, plumb, în cuptorul de ... ... fiilor lui Iuda, după familiile lor, se întindea spre hotarul Edomului pînă la pustia Țin, la miazăzi. Acesta a fost hotarul cel mai de miazăzi. 2 Astfel, hotarul lor de miazăzi pornea dela capătul mării Sărate, dela sînul care caută spre miazăzi. 3 Ieșea spre miazăzi de suișul Acrabim, trecea prin Țin, și se suia la miazăzi de Cades-Barnea; de acolo trecea înainte prin Hețron, suia spre Adar, și se întorcea la Carcaa; 4 trecea apoi prin Ațmon, mergea pînă la pîrîul Egiptului, și ieșea ... Sărată pînă la îmbucătura Iordanului. Hotarul de miazănoapte pornea dela sînul mării care este la îmbucătura Iordanului. 6 Suia spre Bet-Hogla, trecea pela miazănoapte de Bet-Araba, și se ridica pînă la piatra lui Bohan, fiul lui Ruben; 7 suia mai departe la Debir, la o depărtare bunicică de valea Acor, și se îndrepta spre miazănoapte înspre Ghilgal, care este în fața suișului Adumim la miazăzi de pîrîu. Trecea pe lîngă apele En-Șemeș, și mergea pînă la En-Roguel. 8 Suia deacolo prin valea Ben-Hinom în spre miazăzi de ... 4 Avram a plecat, cum îi spusese Domnul, și a plecat și Lot împreună cu el. Avram avea șaptezeci și cinci de ani, cînd a ieșit din Haran. 5 Avram a luat pe Sarai, nevastă-sa, și pe Lot, fiul fratelui său, împreună cu toate averile, pe cari le strînseseră și cu toate slugile pe cari le cîștigaseră în Haran. Au ... a zis: ,,Toată țara aceasta o voi da seminței tale.`` Și Avram a zidit acolo un altar Domnului, care i Se arătase. 8 De acolo a pornit spre munte, la răsărit de Betel, și și -a întins cortul, avînd Betelul la apus și Ai la răsărit. A zidit și acolo un altar Domnului ... trăiască datorită ție.`` 14 Cînd a ajuns Avram în Egipt, Egiptenii au văzut că nevasta lui era foarte frumoasă. 15 Slujbașii cei mai de frunte ai lui Faraon au văzut -o și ei, și au lăudat -o la Faraon; și femeia a fost adusă în casa lui ... a chemat pe Avram, și i -a zis: ,,Ce mi-ai făcut? Pentruce nu mi-ai spus că este nevastă-ta? 19 ... ... zis: ,,Ce vrei?`` 15 Ea i -a răspuns: ,,Dă-mi un dar, căci mi-ai dat un pămînt secetos; dă-mi și izvoare de apă.`` Și Caleb i -a dat Izvoarele de sus și Izvoarele de jos. 16 Fiii Chenitului, socrul lui Moise, s`au suit din cetatea Finicilor, împreună cu fiii lui Iuda, în pustia lui Iuda la miazăzi de ... ținutul lui, și pe Ecron și pe ținutul lui. 19 Domnul a fost cu Iuda; și Iuda a pus stăpînire pe munte, dar n`a putut să izgonească pe locuitorii din cîmpie, pentrucă aveau cară de fer. 20 Au dat Hebronul lui Calebm cum spusese Moise; și el a izgonit deacolo pe cei trei fii ai lui Anac.`` 21 ... lui, din Meghido și satele dimprejurul lui; așa încît Cananiții au izbutit să rămînă în țara aceasta. 28 Cînd Israel a fost destul de tare, a supus pe Cananiți la un bir, dar nu i -a izgonit. 29 Efraim n`a izgonit pe ... ... ... pînă veți rămînea ca un stîlp pe vîrful unui munte, și ca un steag pe creștetul unui deal.`` 18 ,,Totuș Domnul așteaptă să Se milostivească de voi, și Se va scula să vă dea îndurare, căci Domnul este un Dumnezeu drept: ferice de toți ceice nădăjduiesc în El! 19 Da, popor al Sionului, locuitor al Ierusalimului, nu vei mai plînge! El Se va îndura de tine, cînd vei striga; cum va auzi, te va asculta. 20 Domnul vă va da pîne în necaz, și apă în strîmtorare. Învățătorii tăi nu ... paște în pășuni întinse. 24 Boii și măgarii, cari ară pămîntul, vor mînca un nutreț sărat, vînturat cu lopata și cu ciurul. 25 Pe orice munte înalt și pe orice deal înalt, vor izvorî rîuri, curgeri de apă, în ziua marelui măcel, cînd turnurile vor cădea. 26 Și lumina lunii va fi ca lumina soarelui, iar lumina soarelui va fi de șapte ori mai mare (ca lumina a șapte zile), cînd va lega Domnul vînătăile poporului Său, și va tămădui rana loviturilor lui.`` 27 ... Lui măreț, Își va arăta brațul gata să lovească, în mînia Lui aprinsă, în mijlocul flacării unui foc mistuitor, în mijlocul înecului, furtunii și pietrelor de ... zis: ,,Domnii mei, intrați, vă rog, în casa robului vostru, ca să rămîneți peste noapte în ea și spălați-vă picioarele; mîne vă veți scula de dimineață, și vă veți vedea de drum.`` ,,Nu``, au răspuns ei, ,,ci vom petrece noaptea în uliță``. 3 Dar Lot a stăruit de ei pînă au venit și au intrat în casa lui. Le -a pregătit o cină, a pus să coacă azimi și ... păstrîndu-mi viața; dar nu pot să fug la munte, înainte ca să mă atingă prăpădul, și voi peri. 20 Iată, cetatea aceasta este destul de aproape ca să fug în ea, și este mică. O! de aș putea să fug acolo,... este așa de mică... și să scap cu viața!`` 21 Și El i -a zis: ,,Iată că-ți fac și hatîrul acesta, și nu voi nimici ... Iată, eu m`am culcat în noaptea trecută cu tatăl meu; haidem să -i dăm să bea vin și în noaptea aceasta, și du-te de te culcă și tu cu el, ca să ne păstrăm sămînța prin tatăl nostru.`` 35 Au dat tatălui lor ... ceasul acela. 29 Isus a plecat din locurile acelea, și a venit lîngă marea Galileii. S`a suit pe munte, și a șezut jos acolo. 30 Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele șchiopi, orbi, muți, ciungi, și mulți alți ... văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel. 32 Isus a chemat pe ucenicii Săi, și le -a zis: ,,Mi-este milă de gloata aceasta; căci iată că de trei zile așteaptă lîngă Mine, și n`au ce mînca. Nu vreau să le dau drumul flămînzi, ca nu cumva să leșine de foame pe drum.`` 33 Ucenicii I-au zis: ,,De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîni ca să săturăm atîta gloată?`` 34 ,,Cîte pîni aveți?`` i -a întrebat Isus. ,,Șapte``, I ... a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărțit norodului. 37 Au mîncat toți și s`au săturat; și s`au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de fărămituri. 38 Cei ce mîncaseră erau patru mii de bărbați, afară de femei și de ... ... mănîncă pe munți carne jerfită idolilor, și nu ridică ochii spre idolii casei lui Israel, care nu necinstește nevasta aproapelui său, și nu se apropie de nevastă-sa în timpul necurățeniei ei, 7 care n`asuprește pe nimeni, care dă înapoi datornicului zălogul, care nu răpește nimic, care dă din pînea lui celui ... dă înapoi zălogul, ridică ochii spre idoli și face urîciuni, 13 împrumută cu dobîndă și ia camăta, s`ar putea oare să trăiască un astfel de fiu? Nu va trăi; a săvîrșit toate aceste urîciuni, de aceea trebuie să moară. Sîngele lui să cadă asupra capului lui! 14 Dar dacă un om are un fiu, care vede toate păcatele tatălui său ... ar putea să trăiască el oare? Nu, ci toată neprihănirea lui va fi uitată, pentrucă s`a dat la nelegiuire și la păcat; de aceea va muri în ele. 25 Voi ziceți: ,,Calea Domnului nu este dreaptă!`` Ascultați dar, casa lui Israel! Nu este calea Mea dreaptă? Oare nu ... zice: ,,Calea Domnului nu este dreaptă.`` Oare calea Mea nu este dreaptă, casa lui Israel? Oare nu mai degrabă căile voastre nu sînt drepte? 30 ... ... împăratul Moabului? S`a certat el cu Israel sau a făcut el război împotriva lui? 26 Iată că sînt trei sute de ani de cînd locuiește Israel la Hesbon și în satele din jurul lui, la Aroer și în satele din jurul lui și în toate cetățile cari sînt ... ieși pe porțile casei mele înaintea mea, la întoarcerea mea fericită dela fiii lui Amon, va fi închinat Domnului, și -l voi aduce ca ardere de tot.`` 32 Iefta a pornit împotriva fiilor lui Amon, și Domnul i -a dat în mînile lui. 33 Le -a ... Și fiii lui Amon au fost smeriți înaintea copiilor lui Israel. 34 Iefta s`a întors acasă la Mițpa. Și iată că fiică-sa i -a ieșit înainte cu timpane și jocuri. Ea era singurul lui copil; n`avea fii și nici altă fată. 35 Cum a ... a întors la tatăl ei, și el a împlinit cu ea juruința pe care o făcuse. Ea nu cunoscuse împreunarea cu bărbat. De ... ... lui Israel, împotriva întregei familii pe care am scos -o din țara Egiptului! 2 ,,Eu v`am ales numai pe voi dintre toate familiile pămîntului: de aceea vă voi și pedepsi pentru toate nelegiuirile voastre. 3 Merg oare doi oameni împreună, fără să fie învoiți? 4 Răcnește leul în pădure, dacă ... se întîmplă o nenorocire într`o cetate, fără s`o fi făcut Domnul? 7 Nu, Domnul Dumnezeu nu face nimic fără să-Și descopere taina Sa slujitorilor Săi prooroci. 8 Leul răcnește: cine nu se va speria? Domnul Dumnezeu vorbește: cine nu va prooroci?`` 9 Strigați de pe acoperișul palatelor Asdodului și de pe palatele țării Egiptului, și spuneți: ,,Strîngeți-vă pe munții Samariei, și vedeți ce neorînduială mare este în mijlocul ei, ce asupriri sînt în ea ... țara, îți va doborî tăria, și palatele tale vor fi jăfuite!`` 12 Așa vorbește Domnul: ,,După cum păstorul scapă din gura leului numai două bucăți de picioare sau un vîrf de ureche, așa vor scăpa copiii lui Israel cari stau în Samaria în colțul unui pat și pe covoare de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||