Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMPLÂNTA, ÎNCÂNTA, ÎNFIERBÂNTA, ÎNSPĂIMÂNTA, ÎNVEȘMÂNTA, AVÂNTA, DESCÂNTA, FRĂMÂNTA, NIT, SPĂIMÂNTA ... Mai multe din DEX...

S��NT - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru S��NT

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru S��NT.

George Coșbuc - O-ntâlnire

George Coşbuc - O-ntâlnire O-ntâlnire de George Coșbuc Când m-a văzut, dintre femei S-a dezlipit dodată; Când i-am vorbit, privirea ei Zâmbea înviorată. Dar a privit în ochii mei Și-a stat întunecată. Nici brațele să le ridic Eu n-am avut puterea, Și nici cuvinte să răspic: Și mă-ngrozea durerea Că nici c-un semn, nici cu nimic Ea nu-mi mustra tăcerea. Ce-am zis pe când mă săruta Eu nu-mi aduc aminte; Și-am stat încremenit, și sta Și ea fără cuvinte: Și morții se revăd așa Când ies de prin morminte... Eu am visat... Dar mă gândesc Că poate-așa mi-e dată, Aievea visul să-mplinesc, Vai, mamă supărată, Decât așa să te întâlnesc, Mai bine

 

Mihai Eminescu - Cum oceanu-ntărâtat...

Mihai Eminescu - Cum oceanu-ntărâtat... Cum oceanu-ntărâtat... de Mihai Eminescu Cum oceanu-ntărâtat turbatu-i! Răcnind înalță brațele-i spumate, De nori s-acață, -n bolta lumei bate, Până furtuna-l reîmpinge-n patu-i. Sălbatecul! ăVan fulgeri fricoșate Apără cerul... El încredințatu-i Că bolta cea albastră e palatu-i; Cu-asalt s-o ia el vrea ­ ca pe-o cetate. Rănit de fulgere, el se înmoaie Și c-o poveste îl adoarme-o boare Și-n vis ­ un cer în fundu-i se îndoaie. Tot ce-a dorit în visul lui el are: Tărie, stele, luna cea bălaie... Dormind murmură ­ murmurând

 

Ioan Slavici - Semitismul (1902)

... și din acĂ©stă a doua patrie a luÄ­ și așa e și astă-zi. La acĂ©stă lipsă de simțămÄ™nt comun ne gândim cu toțiÄ­ când vorbim despre semitism și zicem, că EvreiÄ­ sunt un element disolvant. OsîndițÄ­ prin insuficiența constituțiuniÄ­ lor organice a ...

 

Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol)

... în forme prin care curiozitatea vulgară nu poate pătrunde, vor fi, singure, date mulțimii necunoscute. Atunci nu se va mai plânge poetul: Mein Lied ertönt der unbekannten Menge. Dar pân atunci? Vine greu cititorului să nu trateze colecțiile de maxime ca niște memorii sufletești ale autorului. Însă celui care vorbește ...

 

Mihai Eminescu - Părintele Ermolachie Chisăliță

... mai urlă popa nostru, îl aud tocma-n pădure. ― Ie, răspundea cu sânge rece văcarul. La o utrenie i s-a și-nt âmplat popii o șotie cu glasul lui cel groaznic, ca și care nu i s-a mai întâmplat altui popă pe lume. El ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI

... tot feliu de păcate: Cela-și vinde patria pe mită, Cesta spre ucidere să-învită. Papa vinde darurile sfinte Pentru gălbănași, iar' patriarhul Din VizĂ¡nt le cumpără-înainte. Din episcĂ³p pănă la eclisiarhul, Toți își prevând cele cumpărate Ce trebuiea să fie-în dar date. Craii și miniștrii având ...

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a II

Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a II Țiganii trimit la Vlad solie, Să le scurte cale delungată. Dar', întracea, cum pe dăscălie Trebuiește-a să-arma ș-a să bate Sfătuiesc. Pe Romica răpește Cel rău, iar Parpangel pribegește. Grija țiganilor cea mai mare Acum răzăma toată-în bucate, A rămânea-înapoi fieșcare Să sâlea, lângă cele-încărcate Carră cu mâncări, iar la-împărțală Era multă sfadă și cârteală. Dar' ș-altă nevoie le sta-în cale, Căci pe nemâncat nu putea merge, Zâcând că l-e greață cu rânze goale Să trapede-atâta și s-alerge!... Când era sătui, punea pricină Că le-ar fi rău și făcea hodină. [1] Așa făcând, abea câte-o millă Călătorea pe zi, păn' ce-odată Bunul Drăghici chemă pe Ciurilă (Era-într-o zi pe-hodină-așezată): ,,Pasă! (grăi) strigă să să-adune VĂ³ievozii și fețele bătrâne, Că bune lucruri eu am și multe De-a le zice-în puține cuvinte, Dacă-or voi doară să mă-asculte; Și m-or asculta, de au minte!..." Ciurilă-îndată mearsă de-acia Și strigă-întru toată țigănia: ,,Tot omul s-audă și ...

 

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române

Titu Maiorescu - O cercetare critică asupra poeziei române O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867 de Titu Maiorescu Cuprins 1 PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 2 PREFAȚA LA EDIȚIA DINTÂI 3 PREFAȚA LA EDIȚIA DE LA 1892 4 I - Condițiunea materială a poeziei 5 II - Condițiunea ideală a poeziei PREFAȚA AUTORULUI LA EDIȚIA DE LA 1874 Iluzii pierdute — iată semnul timpului în care trăim. Stăpânirea frazei încetează. Numai deziluzionarea să nu treacă în scepticism. Puținii bărbați eminenți ce-i avem au început să se retragă unul câte unul din viața publică, iar în locul lor năvălește mulțimea mediocrităților și, cu steagul naționalismului și al libertății în frunte, acea gloată de exploatatori, pentru care Dunărea nu e destul de largă ca să-i despartă de Bizanț. În contra lor rezistența, fie și violentă, era o datorie. De aci critica! Însă critica unde trebuie și constructivă unde poate. Paginile următoare cuprind un șir de cercetări critice asupra câtorva forme de cultură română din ultimele decenii. Scrierile astfel împreunate în volumul de față sunt o retipărire din Convorbiri literare. Prezentându-se acum singure înaintea publicului și lipsite de vecinătatea și de sprijinul scriitorilor ...

 

Constantin Negruzzi - Negru pe alb

Constantin Negruzzi - Negru pe alb Negru pe alb de Constantin Negruzzi Scrisori la un prieten Cuprins 1 Scrisoarea I 2 Scrisoarea II 3 Scrisoarea III 4 Scrisoarea IV 5 Scrisoarea V 6 Scrisoarea VI 7 Scrisoarea VII 8 Scrisoarea VIII 9 Scrisoarea IX 10 Scrisoarea X 11 Scrisoarea XI 12 Scrisoarea XII 13 Scrisoarea XIII 14 Scrisoarea XIV 15 Scrisoarea XV 16 Scrisoarea XVI 17 Scrisoarea XVII 18 Scrisoarea XVIII 19 Scrisoarea XIX 20 Scrisoarea XX 21 Scrisoarea XXI 22 Scrisoarea XXII 23 Scrisoarea XXIII 24 Scrisoarea XXIV 25 Scrisoarea XXV 26 Scrisoarea XXVI 27 Scrisoarea XXVII 28 Scrisoarea XXVIII 29 Scrisoarea XXIX 30 Scrisoarea XXX 31 Scrisoarea XXXI 32 Scrisoarea XXXII Scrisoarea I (Primblare) Mai 1837 După ce trece Podul Iloaei — mișeniță de judani stremțoși și puturoși — călătorul respiră mai ușor mergând prin bogate fânațe și mănoase semănături, întovărășit de melodioasa cântare a crestoasei ciocârlii și a fricoasei prepelițe, pre care o precurmă din când în când cristeiul cu răgușitul glas. El s-ar lasa bucuros la o dulce reverie, dacă pocnetele biciușcei postilionului și prozaicele lui răcnete nu l-ar turbura. Dar iacă te apropii de Târgul-Frumos! Să nu te ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru S��NT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru S��NT.

ÎMPLÂNTA

... ÎMPLÂNTÁ , împl ? nt

 

ÎNCÂNTA

... ÎNCÂNTÁ , înc ? nt , vb . I . 1. Tranz . A produce o stare de bucurie , de mulțumire , de entuziasm , de satisfacție ; a fermeca , a fascina ...

 

ÎNFIERBÂNTA

... ÎNFIERBÂNTÁ , înfierb ? nt

 

ÎNSPĂIMÂNTA

... ÎNSPĂIMÂNTÁ , înspăim ? nt

 

ÎNVEȘMÂNTA

... ÎNVEȘMÂNTÁ , înveșm ? nt , vb . I . Tranz . A îmbrăca pe cineva , a pune cuiva un veșmânt ( cu pompă , în vederea unei solemnități , a unui ...

 

AVÂNTA

... AVÂNTÁ , av ? nt , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) repezi plin de însuflețire ( spre cineva sau ceva ) . 2. Tranz . ( Rar ) A împinge ...

 

DESCÂNTA

... DESCÂNTÁ , desc ? nt , vb . I . 1. Intranz . A rosti descântece însoțite de anumite gesturi magice pentru a obține îndepărtarea unui farmec , vindecarea de o ...

 

FRĂMÂNTA

... FRĂMÂNTÁ , frăm ? nt , vb . I . 1. Tranz . A preface aluatul într - o masă omogenă , apăsându - l și amestecându - l . 2. Tranz . Fig . A examina ...

 

NIT

... NIT ^2 , niți , s . m . ( Fiz . ) Unitate de măsură a luminației . [ Abr . : nt ] NIT ^1 , nituri , s . n . Tijă de metal ( cilindrică ) prevăzută cu un cap de diametru mai mare decât corpul , folosită la îmbinarea pieselor metalice , de ...

 

SPĂIMÂNTA

... SPĂIMÂNTÁ , spăim ? nt