|
|
||
|
Vezi și:ROTI,
SATELIT,
PIVOTA,
ROATĂ,
CILINDRU,
ECUATORIAL,
ELICOPTER,
FLUTURE,
PANĂ,
RABATABIL,
RABATAT
... Mai multe din DEX...
ROTI IN JURUL - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ROTI IN JURULRezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru ROTI IN JURUL. Emil Gârleanu - Nedespărțite! ... ... peste lunci, deasupra rariștilor, printre plopii înalți, ca și cum ar vrea să mai vadă locurile aceste o dată. Apoi fac un ocol mare, de jur împrejurul păduricii, în vreme ce o rază de soare împunge pânza norilor și tivește pe cer o dungă de lumină. Bucuroase, păsările bat din aripi ... Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului ... robiei, întinzând spre ei cu o gheară obezile, cu alta arătându-le biciul călăului, și ca foști robi răcnind cu disperare se trezesc, rotind în jur o căutătură sălbatică, nevenindu-le a crede încă în realitatea libertății. Subita metamorfoză s-a săvârșit de liberatorul Alexandru II. El ... George Coșbuc - Fata craiului din cetini ... de praf; și mers-a trei luni și jumătate Și-n urmă el ajunse la Meștera-Cetate, Cu turnul de mărgele și-n jur cu bărbănoc. La capătul cetății, Zorilă stă pe loc Și caută-n jur, căci roibul cu spaimă sforăiește Și-azvâle din copite și-n laturi se izbește, Pe cale mai departe nu pleacă nicidecum. În părțile năsăudene nu ... Și-a mers și zi și noapte prin țări nenumărate Și-n urmă el ajunse la Meștera-Cetate Cu turnul de mărgele și-n jur cu bărbănoc La capătul Cetății fugarul stă pe loc Și sforăie și bate în țărnă cu piciorul Și nu mai vrea să plece. Descalecă feciorul ... a tot dus Prin locuri fără nume, pe căi nemaicălcate Și-n urmă el ajunse la Meștera-Cetate, Cu turnul de mărgele și-n jur cu bărbănoc. La capătul Cetății fugarul stă pe loc Și sforăie cu spaimă și coama și-o zbârlește. Descalecă voinicul și lângă drum zărește Pe ... Nicolae Gane - În vacanţe În vacanțe de Nicolae Gane Apărut în 1879 I În sfârșit, iată-mă-s acasă! Cânele Balan sări cel întăi din trăsură și era cât pe ce, în mișcările lui de bucurie, să răstoarne pe baba Ilinca care venea să mă primească în scară. Biata babă Ilinca!... Cum îi sticleau ochii de fericire văzându-mă iarăși sub ocrotirea ei pentru două luni de vacanțe. Ea mă crescuse pe brațe, mă învățase Tatăl nostru și se deprinse a mă privi ca pe copilul ei. — Da nu vedeți, mă rog, zicea ea în dreapta și-n stânga, ce mare și frumușel s-a făcut? I-au răsărit mustețele, nu fie de diochi! Toate slugile din casă, și feciorul, și bucătarul, și chelarul, și moș Toma grădinarul, îmi ieșiră să mă ureze de bună venire; unul îmi apucă pălăria din mâni, altul mantaua de pe umere, un al treilea gemandanul; era în casă o adevărată răscoală. — Hai la boierul cel bătrân, îmi zise baba Ilinca că, Doamne, de mult v-așteaptă! Cu strângere de inimă intrai la tată-meu care mă sărută pe frunte, îmi vorbi puțin după obiceiul lui, dar vedeam ... Alexandru Vlahuță - Ce te uiți cu ochii galeși%3F Alexandru Vlahuţă - Ce te uiţi cu ochii galeşi%3F Ce te uiți cu ochii galeși? de Alexandru Vlahuță Ce te uiți cu ochii galeși la copacii triști și goi, Și oftezi, dând pas gândirii să mai lunece-napoi?... Lasă frunzele pustiei și bătăilor de vânt! Tinerețe, farmec, visuri... toate-s țăndări de vas frânt, Ce de mult pieriră-n valma răzvrătitelor talazuri. Strânge-ți gândurile-acasă, nu le mai lăsa-n poghiazuri, Palide-n puterea nopții să mai tremure pe drum... Nici te mai uita în urmă-ți la grămezile de scrum... Nu vezi tu că îndărătu-ți e-ntuneric și pustiu!... Și n-auzi cât de sinistru sun-a groapă ș-a sicriu Glasul tinereții duse ș-al iluziilor șterse?... Înțelege că-i zadarnic pe-un mort lacrimi să se verse!... Negreșit, avut-ai zile de noroc și de iubire... Cine n-are-n lumea asta partea lui de fericire? Ai trăit și tu în basme... Te credeai și tu o zână, Ș-așteptai, ca să te fure, vreun făt-frumos să vină, De-ți roteai pe lanul vieții ochii mari și visători, Nu-ntâlneai decât podoabe, fluturi, pajiște și flori! Și când pentru- ... Dimitrie Anghel - Fluturul morții Dimitrie Anghel - Fluturul morţii Fluturul morții de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 9, sept. 1910, p. 403—408. E un amurg misterios de toamnă, și umbra urcată în negrii chiparoși coboară încet și se întinde pe drumuri. Zgomotele vii au amuțit și numai șoaptele au ființă, foșnete de ramuri, murmure de foi, țîrîituri pierdute... Și în cuprinsul acesta tăinuit ca o sihăstrie, acum cînd fluturii de ziuă și-au strîns aripele obosite și s-au strecurat în cuibul florilor ca să doarmă, numai miresmele și fluturii de noapte s-au trezit ca să rătăcească sub lună. Copiii o știu aceasta și, în așteptarea întîiului zbor, s-au așezat cu bunicul pe lespezile scărilor calde încă de focul soarelui de peste zi. De o parte și de alta a lespezilor, florile roze de leandru înduioșează întunericul și se leagănă în vîrful crenguțelor șterse de umbră, parcă ar pluti în aer. O mireasmă amară a umplut văzduhul o clipă și apoi vîntul s-a îndulcit cu un miros de trandafir, s-a împrăștiat, ca să vie iarăși tainic să cădelnițeze pe rînd toate miresmele. Și cînd luna, departe, în păinjenișul de ... Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe ... că te cunosc. Așa mi-ai vorbit și rândul trecut, și mi-ai pus ciocănitoarea pe cap, de-mi amărăște zilele. Eu : Gaiță dragă, mă jur... Gaița : Jurămintele tale sunt ca fulgii mei de ușoare. Uite (își scoate un fulg cu ciocul și-l lasă să plutească în aer). Eu : Gaiță ... Mihai Eminescu - Luceafărul (Eminescu) ... n casă și în gând Și viața-mi luminează!" Cum el din cer o auzi, Se stinse cu durere, Iar ceru-ncepe a roti În locul unde piere; În aer rumene văpăi Se-ntind pe lumea-ntreagă, Și din a chaosului văi Un mândru chip se-ncheagă ... clipe. Un cer de stele dedesubt, Deasupra-i cer de stele - Părea un fulger nentrerupt Rătăcitor prin ele. Și din a chaosului văi, Jur împrejur de sine, Vedea, ca-n ziua cea de-ntâi, Cum izvorau lumine; Cum izvorând îl înconjor Ca niște mări, de-a-notul ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului Din memoriile Trubadurului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea S-a dus greutatea întunericului care învăluia toată încăperea lumii. Parcă vântul a desfundat ș-a risipit negura din rețeaua copacilor. Soarele și-a deschis la răsărit apărătoarea sa năprasnică, roșie ca para focului, aurie, violetă, albastră și, pe la mijlocul cerului, ca o jumătate de roată verzurie. Desfășurați pe cer, cu închipuirea, o coadă de păun, înfiptă cu rădăcina în pământ, și prelungiți-i penele cu lumini metalice până la înălțimea amiezii, și totuși n-o să simțiți acea frumusețe fără de pereche a unui răsărit de soare. Nu vă rămâne decât să vă scuturați trupul de trândăvia încropită a patului, să crăpați ochii voștri cârpiți de somn și, deșteptându-vă simțurile greoaie cu apă proaspătă și rece, să priviți fără a vă sătura ceea ce omul nu poate nici descrie, nici zugrăvi cu fețe mincinoase pe o pânză moartă. Arta împuținează natura. Arta e născocită pentru cei ce aud și văd pe sfert din câte natura le desfășură înaintea lor. Tot ce creează omul e o sărăcie vicleană ... Nicolae Gane - Sfântul Andrei Sfântul Andrei de Nicolae Gane Făceți cruci mântuitoare, Căci e noaptea-ngrozitoare, Noaptea Sfântului Andrei. (Alecsandri) Într-una din zile îmi luai pușca din cui, pușca cea cu noroc, mi-o grijii bine, îmi așezai cele trebuitoare la torbă, apoi zisei să-mi puie șargul la sanie. Deși cam înserase, însă pănă la moșia vecinului meu Neagu, unde se pregătea o vânătoare de cerbi, era numai o fugă de cal și puteam ajunge înainte de noapte. Ion, o slugă veche, pe care o aveam moștenire de la tata, intră atunci în odaie, se scărpină în cap, tuși, își drese glasul după obicei, apoi cu un aer sfiicios îmi zise: — E cam târziu, cuconașule, de plecat; o să înnoptați pe drum. Nu-i mai bine să vă lăsați pe mâni? — Auzi vorbă!... Și de ce m-aș teme?... Vremea e liniștită, drumul bun, și șargul iute de picior. — Așa este, însă mă veți ierta să vă spun că mâni e Sfântul Andrei. — Ei și?... — Apoi, dă?... nopatea înspre Sfântul Andrei știți că umblă lupii în potaie, și Doamne ferește să-i întâlnească cineva. — Am eu cu ce să-i întâmpin. ... ... pe nume și jurându-ți averi. Să te puie, însă, Tartorul să privești îndărăpt, că-ți sucește gâtul ca la puiul de vrabie! Moșneagul își roti ochii peste întreaga ceată, mândru de sine și vesel de spaima țâncilor. - Cântă-ne ceva, nene Cărășel! îl rugară băieții, așteptând cu nerăbdare să vadă ... ca să-ncingă sabia și să hoinărească, noaptea, pe drumuri. Crâșmarul Mandache Sorcovăț scoate din beci vinul cu garafa și-l toarnă în ulcele, umblând jur-împrejur pe la mesele ticsite de gardiști înarmați cu sulițe și cu săbii ruginite. Unii au la brâu pistoale ferecate în alămuri galbene, iar pe ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROTI IN JURULRezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru ROTI IN JURUL. ... A sta mereu în preajma cuiva , căutând să - i câștige simpatia , bunăvoința . 6. Tranz . A - și plimba ochii , privirea în toate părțile , de jur împrejur . 7. Tranz . ( Adesea fig . ) A învârti în aer , deasupra capului o armă , un baston etc . 8. Refl . și tranz . ( Despre păsări ) A ... SATELÍT , sateliți , s . m . 1. Corp ceresc care se rotește în jurul altui corp ceresc , însoțindu - l în cursul mișcării lui de revoluție . 2. ( În sintagmele ) Satelit artificial = corp metalic de forme diverse ( prevăzut cu aparataj ) , lansat de oameni în spațiul interplanetar cu ajutorul unei rachete și care apoi se rotește în jurul Pământului fără a mai avea nevoie de propulsie . Satelit de radioamatori = satelit artificial dotat cu echipament special permițând radioamatorilor stabilirea legăturilor la mari distanțe și la ore precise . Satelit de telecomunicații = satelit artificial dotat cu echipament special care face posibilă realizarea unor canale de telecomunicații , folosite în cercetarea științifică , navigație , comunicații , difuziunea programelor de televiziune etc . Satelit meteorologic = satelit artificial dotat cu echipament special folosit pentru operații de cercetare a întregului înveliș al oceanului aerian și pentru obținerea unor informații specifice din zonele terestre mai puțin ... PIVOTÁ , pivotez , vb . I . Intranz . 1. ( Tehn . ; despre două corpuri în contact ; la pers . 3 ) A se roti în jurul unui ax perpendicular pe un plan tangent , comun celor două corpuri în punctul de contact . 2. Spec . ( Mil . ) A executa o ... ... jurul unei osii , pune în mișcare un vehicul . 2. ( Tehn . ) Organ de mașină sau ansamblu unitar de piese în formă de cerc , care se poate roti în jurul unei axe proprii . 3. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . asemănătoare cu roata ( 1 ) , având diverse întrebuințări . 4. Obiect fabricat , aranjat sau legat ... ... geometric mărginit de un cilindru ( 1 ) și de două plane paralele . 3. S . m . Piesă cilindrică componentă a unor mașini , care se poate roti în jurul propriei sale axe ; organ de mașină tubular în interiorul caruia se deplasează un piston ( la motoare cu ardere internă , la mașini cu abur ... ECUATORÍÁL , - Ă , ecuatoriali , - e , adj . , s . n . 1. Adj . Care aparține ecuatorului , privitor la ecuator ; specific , caracteristic ecuatorului . 2. S . n . Lunetă astronomică cu un mecanism care îi permite să se rotească în jurul unei axe perpendiculare pe planul ecuatorului ceresc , în scopul urmăririi unui astru . [ Pr . : - cu - a - to - ri - ELICOPTÉR , elicoptere , s . n . Aparat de zburat cu motor , a cărui susținere și mișcare sunt asigurate de una sau mai multe elice care se rotesc în jurul unor axe aproape verticale , și care poate ateriza pe un spațiu extrem de redus ori se poate menține în aer într - un punct fix . [ Var . : helicoptér s . FLÚTURE , fluturi , s . m . 1. Nume generic dat insectelor din ordinul lepidopterelor , care au corpul bombat sau alungit și catifelat , patru aripi membranoase , acoperite cu solzi mărunți de culori diferite și un aparat bucal adaptat pentru supt , a căror larvă este o omidă . 2. ( La pl . ) Disc de metal mic și sclipitor , care se coase ca ornament pe unele obiecte de îmbrăcăminte ( femeiești ) ; fluturaș , paietă . 3. ( Tehn . ) Disc care se rotește în jurul unui diametru și care , montat într - o conductă , servește la reglarea cantității de carburant care intră într - un carburator . 4. ( Sport ) Procedeu tehnic de înot caracterizat prin mișcarea simetrică și simultană a brațelor , asemănător cu fluturarea unor aripi : probă de înot în care se folosește acest procedeu . [ Var . : flútur s . m . ] - Probabil PÁNĂ^2 , pene , s . f . 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini , a unui mecanism , a unui vehicul . 2. Situație în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta . PÁNĂ^1 , pene , s . f . I. 1. Fiecare dintre formațiile epidermice cornoase care acoperă corpul păsărilor , servind la protecția lui și la zbor , compusă dintr - un cotor pe care sunt așezate simetric , de - o parte și de alta , fire ( pufoase ) . 2. ( La pl . ) Pene ^1 ( I 1 ) de pasăre sau fire pufoase desprinse de pe cotoarele acestora , care servesc la umplerea pernelor , a saltelelor etc . ; p . ext . așternut ( moale ) de pat ( cu pene ) , fulgi etc . ) . 3. Pană ^1 ( I 1 ) de gâscă , ascuțită și despicată la vârf , întrebuințată altădată ca instrument de scris cu cerneală ; p . gener . toc de scris , condei ; ceea ce servește la scris . 4. Dispozitiv făcut din cotor de pană ^1 ( I 1 ) , care servește să țină cârligul undiței la adâncimea dorită . 5. Podoabă din pene ^1 ( I 1 ) , care se poartă la pălărie , în păr etc . 6. ( În sintagma ) Categorie pană = categorie în care intră boxerii între 54 și 57 ... ... RABATÁBIL , - Ă , rabatabili , - e , adj . ( Despre un element de construcție , un organ de mașină etc . ) Care se poate roti RABATÁT , - Ă , rabatați , - te , adj . 1. Care a fost rotit în jurul unei drepte ( pe care o conține ) . 2. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||