|
|
||
|
Vezi și:REPEZI,
NĂVALĂ,
NĂVĂLI,
AVÂNTA,
SMUCI,
PUNE,
ASUPRA,
FUGĂ
... Mai multe din DEX...
REPEZI (SPRE) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REPEZI (SPRE)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 358 pentru REPEZI (SPRE). Alexei Mateevici - Spre lumină! ... Alexei Mateevici - Spre lumină! Spre lumină! de Alexei Mateevici Spre lumină! Aceste două cuvinte trebuie să fie scrise și întipărite în inimile acelor moldoveni care au fost mai fericiți decât frații lor necăjiți și întunecați ... de starea lucrurilor de-acum și de vremea noastră. Iar vremea nu așteaptă. În mersul ei ea pune tot întrebări și cereri noi. Viața merge repede, neluând în seamă lucrurile noastre. Și ca să ajungem la ținta noastră, ca să ne îndeplinim măcar cât de puțin dorințele noastre, — trebuie să ... vrednic de mirare va fi lucrul acelora care, știind datoria lor și având-o întotdeauna în vedere, vor porni cei dintâi înaintea poporului, ducându-l spre lumină. Spre lumină dar! Semințele aruncate acum vor încolți și vor da roada lor de știință obștească la vremea lor. Iar cei ce vor lumina vor rămânea ... lumina neuitării în mintea poporului. Și el vecinic îi va ține minte pe ei, care l-au scăpat din robia întunericului și l-au dus spre Ion Luca Caragiale - Vizită... ... vrea să se reculeagă fiind surprins de inamic. Clipa însă de reculegere trece ca o clipă, și maiorul, dând un răcnet suprem de asalt, se repede asupra inamicului. Inamicul dă un țipăt de desperare. — Ține-l, coniță, că mă dă jos cu tava! Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut ... l deoache, și îmi zice: — Scuipă-l, să nu mi-l deochi! Maiorul și-a fumat țigareta până la carton. Apoi se repede la mingea pe care i-am adus-o eu și-ncepe s-o trântească. Mingea sare până la policandrul din tavanul salonului, unde turbură grozav ... s-a-ndârjit asupra ghiulelei săltătoare, care i-a scăpat din mână: o trântește cu mult necaz de parchet. Eu aduc spre gură ceașca, dar, vorba francezului, entre la coupe et les lèvres… 4 mingea îmi zboară din mână ceașca, opărindu-mă cu cafeaua, care se ... — Ionel! mamă! ce ai? Mă-ntorc și văz pe maiorul, alb ca varul, cu ochii pierduți și cu drăgălașa lui figură strâmbată. Mama se repede ... ... la sfârșit? Dar lacrimile femeii îi muiau inima... Dădu de cuibul chiftiriței, într-o împletitură ca de câlți, tocmai la rădăcina florii. Din cuib ieșiră repede două gângănii, pe care Cuhulea le rostogoli cu limba cuțitului în pahar. Și se gândi: dacă și urâciunile astea trăiesc împreună și se pot înțelege ... în picioare și se apropie de nevasta lui Cuhulea: — Zi, tot nu vrei? — Nu. Flăcăul o apucă de umeri și o întoarse bine spre el: — Uită-te la mine. Nu? — Nu. — Ei, asta-i! Și se aplecă repede și sărută femeia apăsat pe buze. Femeia nu s-a ferit; văru-său s-a dus, iar dânsa a rămas ... mai demult parcă purtarea tânărului ăstuia nu-i cam plăcea. Când intră în odaie, găsi pe Smaranda tot așa, cu fața în palme. Se duse repede lângă ea, o mângâie: — Ce ai, Smarando, ce ai? Se uită drept în ochii ei și o văzu plânsă. Îi spuse deodată: — Ascultă ... veste rea. Să știi, să nu-l mai văd pe aicea. Să nu-l mai văd. Nu-mi place purtarea lui! Femeia tresări, se ridică ... Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluționar și om politic...%3F ... căi îndestul că l-am luat de la țară și i-am înlesnit șederea în Capitală. Locuiam în fundul unei mahalale depărtate de centru, tocma spre Obor. Într-o zi îl trimet pe Niță al meu să-mi cumpere cărbuni de la magazia de lângă gară. De la locuința mea până ... încă trei ceasuri, se-n-noptează bine, și Niță nu s-arată. Ce să fie? I s-a-ntâmplat ceva... Ce? Mă sui repede într-o birjă: — La gară! Birjarul, în loc s-apuce pe drumul drept, o ia pe un drum de ocol. Îl opresc. — Ți ... povestit tot ce i se întâmplase. Iată: Plecase, după cum spusei, pe la zece dimineața, și ajunsese fără accident la depozit pe la unsprezece. Umblase repede pe jos și se-nfierbântase; acu, stând pe loc, până să-i cântărească sacii cu cărbuni, s-a simțit răzbit de frig și ... să scrâsnească dinții și să-njure cu pumnii încleștați. Turburarea era în toiul ei — țipete, huiduituri, blesteme... În toată învălmășeala, un jandarm călare se repede spre ... ... o odaie într-alta, și la urmă venea de se așeza tot în fața ferestrei de la uliță; nu trecea soldat, nu se ducea ofițer spre cazarmă fără ca bătrânul să nu-l urmărească până departe cu privirea. Dimineața se scula în zori, când sunetul goarnelor vestea ziua în marșul voios ... patului parcă pâlpâia, și colonelul, cu greutate, de-abia ridică mâna de atinse oțelul luciu al tecii. Pe la amiază cerul se înnoră deodată, plouă repede, cu ropot, dar spre seară norii se topiră cele din urmă raze ale soarelui mureau curate, rumenind odaia. Colonelul dormita. Vroi să se trezească de câteva ori, își dădea ... vedenii ciudate... Deodată se văzu călare în învălmășagul de la Smârdan... Calul căzuse, dar nu se putea ridica. Își amintea totuși că atunci se sculase repede, și, cu toate acestea, acum sta întins jos... Dar bine, pe ofițerul turc îl străpunsese într-o clipă, știa bine asta; dar acum acesta îl ... ce-l învelea; era în pat, dar cum de se găsea în război?... Ofițerul turc scoase iataganul, îl ridică și-l avântă, ca un fulger, spre ... ... George Coşbuc - Pe munte Pe munte de George Coșbuc Fugiți cu turma repede spre văi! Pe culme-aleargă duhul răzbunării Grozavul vânt se zbate-n largul zării Și norii-mbracă haină de văpăi. Sosește-acum! cu ochiul cât cuprinzi ... Ștefan Octavian Iosif - Vedenia ... Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... Ea ... mînuia acum toporul ! Cioplea-n tulpină și-avînta Toporu-n aer, și cînta : — Topor micuț, topor zglobiu, Dă-i zor, să facem un sicriu ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune dalbă de copilă, Ce-mi tot cioplești tu fără milă ... pustii... Eu nu pricep cum s-a făcut : Stam aiurit, cătam pierdut... Pornesc încet pe calea lungă : Departe văd o albă dungă... Alerg spre ea, alerg — și, iată ! Dau iar de preafrumoasa fată. Cum o zăresc, mă prinde-nghețul : Ea mînuia acum hîrlețul ! Părea un înger alb de ... umplea de groază... Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Mai sapă, drag hîrleț, mai sapă, Să pregătim curînd o groapă ! Spre dînsa palid m-abătui, Și-ntreb încet : — O, vrei să-mi spui, Copilă dalbă, înger dulce, Acolo cine-o să se culce ? Ea repede ... ... Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... Ea ... mînuia acum toporul ! Cioplea-n tulpină și-avînta Toporu-n aer, și cînta : — Topor micuț, topor zglobiu, Dă-i zor, să facem un sicriu ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune dalbă de copilă, Ce-mi tot cioplești tu fără milă ... pustii... Eu nu pricep cum s-a făcut : Stam aiurit, cătam pierdut... Pornesc încet pe calea lungă : Departe văd o albă dungă... Alerg spre ea, alerg — și, iată ! Dau iar de preafrumoasa fată. Cum o zăresc, mă prinde-nghețul : Ea mînuia acum hîrlețul ! Părea un înger alb de ... umplea de groază... Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Mai sapă, drag hîrleț, mai sapă, Să pregătim curînd o groapă ! Spre dînsa palid m-abătui, Și-ntreb încet : — O, vrei să-mi spui, Copilă dalbă, înger dulce, Acolo cine-o să se culce ? Ea repede ... ... nu voi uita și aceasta! ( soneria zbârnâie cu putere. ) Voila, voila, on y vole! ( merge până la ușa din stânga, oftează greu, și pleacă încet spre fund reflectând. Soneria merge mereu înainte. ) „...Ș-apoi o indiferență din ce în ce mai mare pentru tot ce ne înconjoară." ( soneria, cu ... cu o pălărie cilindru în mână. Ca să-și descarce mâna își pune pălăria pe cap; pălăria îi merge peste urechi. ) Victore! ( Victor, distrat, merge spre dulapul lui. ) Victore! VICTOR: St! ce? LIZA ( urcând cătră el și cu tonul scurt ): Victore, ce ai? VICTOR( distrat ): Cu rom? cu lapte? LIZA:Nu ... scaunul cu pălăria ca să șteargă hainele șezând. ) LIZA ( desperată, oprindu-l ): Ce faci? Ce faci? ( ÎI oprește să strivească de tot pălăria, trăgându-l repede de mână. ) VICTOR: Nu vezi ce fac? periez hainele dobitocului de colo! Ce nesuferit pasajer! De-ar pleca mai curând!... LIZA ( zguduindu-l ): Ți-ai ... dreapta, o deschide și aruncă, printr-însa, hainele, pălăria și peria. ) FURTUNESCU ( de afară ): Ia seama ce faci, gogomane! VICTOR ( amețit ): Da! Domnule! ( se întoarce spre stânga, Liza îl urmărește dezolată; când au ajuns la mijlocul scenii, se deschide ușa din stânga prin care scoate capul Fifina. ) SCENA IV ACEIAȘI â ... ... statua de marmură senină Și țesătura neagră de-un fin și gingaș tort Lăsând să cadă-n flacări, șoptește-adânc:  E mort! Brigbelu se repede-n fereastă și privește. O mare de lumină pe-o clipă îl orbește, El vede mii de facle lucind și mii de suliți, Mulțimea și ... se pare: ,,Se clatin visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitându-se în jos, Iar tei cu umbra lată cu flori pân-în pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vânt!" II Brigbelu, rege tânăr din vremea cea căruntă, Pe zeii vechii Dacii i-a fost chemat la ... de scaun. Se clatin visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitându-se în jos, Iar tei cu umbra lată cu flori pân-în pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vânt. Deodată-n fundul salei, apare sub un arc, Cu stânga răzimată de spada-i de monarc. Nebunul Sarmis  ... Ion Luca Caragiale - Boris Sarafoff ... mare, ca revolverele militărești, împreună cu o carte de vizită. Vădit contrariat de aceasta și neputându-și îneca o exclamație de necaz, s-apleacă, ia repede arma și o pune la loc în buzunar. Apoi, bate tare în masă . Băiatul intră cu semi-bateria comandată de cei trei confrați, le-o ... atât mai bine pentru noi! - Ce-i de făcut? - Ce-i de făcut? - Ce-i de făcut? Toate aceste replici se urmează pe șoptite foarte repede, pe când tipul, care și-a mâncat ciorba de schembea, comandă: - Vărzî! porții mare, mî! și ărdei și vin! - Și pe urmă? întreabă ... lui și, cu mâinile la spate, se duce să se uite la reclama ilustrată, atârnată pe peretele dimpotrivă . Unul dintre confrați se scoală și se repede spre masa de la care s-a ridicat tipul; dar tipul iute se-ntoarce în loc, îl ajunge la masă, tocmai când vrea să ... o cale limpede. Nu e vreme de gândit prea mult! Cei trei confrați ies pe urmele lui Sarafoff, trec pe lângă bucătăria ospătăriei și merg spre ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REPEZI (SPRE)Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru REPEZI (SPRE). ... REPEZÍ , repéd , vb . IV . 1. Refl . A porni în grabă , a se duce repede spre . . . , a da fuga , a sări . 2. Refl . ( Fam . ; despre oameni ) A face un lucru în grabă și adesea fără ... ... se îngrămădi ( cu grabă ) undeva ; înghesuială , îmbulzeală ; ( concr . ) mulțime de oameni sau de obiecte ( în mișcare ) . 2. Faptul de a se repezi undeva , spre sau în ceva ; mișcare impetuoasă , fugă . 3. Faptul de a se repezi la cineva cu intenții agresive . 4. Izbucnire , răbufnire ( extrem de violentă ... ... A se repezi asupra cuiva sau undeva cu intenții agresive , dușmănoase , criminale etc . 2. A se repezi , a se năpusti undeva , spre ceva , a fugi în grabă la cineva , a da buzna . 3. A reveni în mare grabă și în mare ... ... AVÂNTÁ , av ? nt , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) repezi plin de însuflețire ( spre ... ceva sau pe cineva din locul unde se află . 2. Refl . A se zbate , a face mișcări repezi încolo și încoace spre ... obiectele de îmbrăcăminte necesare ; a ( se ) îmbrăca sau a ( se ) încălța . 6. Tranz . A depune valori bănești ( în păstrare , spre fructificare etc . ) ; a investi valori bănești . 7. Tranz . A fixa , a stabili ; orândui , a institui . A ... În loc . și expr . ) A pune ( pe cineva sau ceva ) la probă ( sau la încercare ) = a încerca pe cineva sau ceva ( spre a - i cunoaște valoarea , însușirile ) . A pune ( pe cineva ) la cazne = a căzni , a chinui . A ... ... ASÚPRA conj . ( Construit cu genitivul ) 1. ( Local ) , Peste ; deasupra . Se apleacă asupra lui . 2. ( Local ) Înspre , spre . Își ațintește privirea asupra lui . 3. În contra ; împotriva . Se repede asupra lui . 4. Cu privire la . . . , despre . Discuție asupra atomilor . 5. ( Temporal ; reg . ) În preajma . . . , aproape de . . . , către . A sosit asupra nopții . [ Var ... ... Părăsire grabnică ( și uneori pe ascuns ) a unui loc pentru a scăpa de o constrângere sau de o primejdie . 3. Înclinare spre |
||