|
|
||
|
Vezi și:EVIDENȚIA,
EVIDENȚIAT,
PREȚUI
... Mai multe din DEX...
RECUNOAȘTE MERITELE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RECUNOAȘTE MERITELERezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru RECUNOAȘTE MERITELE. Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano ... pe sine și reuși a încînta pe public, carele, în marele sau entuziasm, o chemă de mai multe ori și o aplaudă după merit; dar critica nu e mulțumită, ea pretinde de la această cantatriță un mod mai gentil în trilarea lui si naturale de la fraza cabalettei : Quando ... de d. Steller; ar fi putut fi mult mai bine dacă artistul nu s-ar fi aflat puțin cam indispus. Cu toate acestea, publicul, care recunoaște meritele sale, l-a aplaudat la mai multe din perioadele muzicale ale acestei părți. Corul și orchestrul ș-au împlinit bine datoriile lor ... Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... Față de o declarație așa de hotărâtă din partea d-tale, chestia cere să fie examinată mai de aproape, nu numai pentru a recunoaște meritul lui Alecsandri în adunarea și răspândirea poeziilor noastre populare, ci și pentru a ne înțelege asupra marei însemnătăți a acestei ... Grigore Alexandrescu - Catîrul cu clopoței Grigore Alexandrescu - Catîrul cu clopoţei Catîrul cu clopoței de Grigore Alexandrescu Deunăzi un văcar de sat Catîrului i-a atîrnat Salbă de clopoței, Numindu-l el îngrijitor Și înainte mergător Ciredei de viței. Însă curînd s-a-ncredințat Că ș-a făcut mare păcat Cu bietul dobitoc, Care, cît s-a simțit Așa împodobit, Strigă: „O, ce noroc! În sfîrșit, iată-mă chemat La gradul ce am meritat. Meritul meu recunoscut De lumea toată e văzut. Acum de sus am să tratez Soiul dobitocesc; Pe nimeni nu mai salutez, Căci prea mă umilesc.“ Așa zicînd, așa făcu, Și plin de îngîmfare El clopoțeii începu Să-i sune foarte tare; Așa de tare îi sună, Cît mintea i să răsturnă; Și el care june fiind Trecea de cam smintit, Acum mai mult îmbătrînind De tot a-nnebunit. Cum socotiți și dumneavoastră, Dar eu gîndesc că-n țara noastră Se află așa dregător, Numit chiar ecselență, Ce cu catîrul sunător Poate da concurență, Care să crede om de stat, Chiar și politic însemnat, Și care netăgăduit De clopoței este smintit. („Romînul“, 12 februarie Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale ... desăvârșită, a părților mai bune ale naturei omenești ș.c.l., și mărginindu-ne la relevarea meritului necontestabil al comediilor autorului nostru, putem constata și recunoaște acest merit în scoaterea și înfățișarea plină de spirit a tipurilor și situațiilor din chiar miezul unei părți a vieții noastre sociale, fără ... Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare în târgul Băiei Ștefan cel Mare în târgul Băiei de Mihail Kogălniceanu Toate popoarele au câte un bărbat în care au personificat idealul virtuților și însușirilor ce ar dori să găsească în domnitorul lor; numele și faptele acestor bărbați îndumnezeiți se fac o fală, o proprietate națională și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului lor. Un asemene bărbat a avut și Moldavia; și acesta este Ștefan cel Mare. Nici un domn, înaintea sau în urma lui, n-a ajuns la vânta și celebritatea sa; nici unul nu și-a păstrat între moldoveni, și pot zice între români, un nume așa de drag, așa de curat, așa de popular ca al lui; încă astăzi, aproape de trei veacuri și jumătate după moartea sa, Ștefan cel Mare este idealul poporului nostru; el personifică patriotismul, vitejia, dreptatea, bunătatea [1], în sfârșit, toate însușirile unui mare domn, a unui geniu scutitor. Numele său nu mai puțin răsună astăzi decât în frumoasele timpuri când steagurile ... Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri ... noastră intimă. M-am măgulit totodată cu slaba sperare că acea corespondență va fi bine primită de unii din compatrioți care binevoiesc a recunoaște puține merite predecesorilor și ceva măriri evenimentelor petrecute înainte de venirea lor pe lume. Tu ai admis propunerea mea și ai realizat-o în parte ... Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări Ion Luca Caragiale - Addenda - Justificarea unor expulzări Addenda - Justificarea unor expulzări de Ion Luca Caragiale Europa, în urma războiului ruso-româno-turc, a reclamat dela Statul român să adopte principiul absolutei toleranțe religioase, ca o dovadă că acest tânăr Stat, ce pretindea să fie admis a conlucra în marginile mijloacelor sale la opera de civilizație a continentului, voește a îmbrățișa în totul principiele de drept public ale lumii moderne. Asfel, tratatul dela Berlin, a reclamat dela Statul nostru a ridica din Constituția sa impedimentul din cauză de deosebire de cult la câștigarea cetățeniei române. Statul nostru a recunoscut cât era de îndreptățită exigența aceasta unanimă a puterilor; el a voit sincer a renunța în viața lui publică la un principiu de care odată avusese nevoe, dar care anume, în noua fază în care intra, ca Stat de sine stătător, nu-i mai era de nicio trebuință. A modificat deci articolul respectiv din constituție în sensul strict al exigenței Europei, deschizând poarta cetățeniei române, fără nicio considerație religioasă, tutulor acelora cari ar putea să o merite și s' ... Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie Mihai Eminescu - Moartea lui Ioan Vestimie Moartea lui Ioan Vestimie de Mihai Eminescu 1. Ioan Vestimie nici nu era predispus să fie vrun om mare, nici pretindea să fie. Se poate însă că era mai lipsit de invidie decât alții, că recunoștea cu multă ușurință meritele altora și nemeritele sale, din care cauză lumea-i zicea că e un spirit observator, deși nu știm ca fineța de observațiune și reumatismul unit cu bătaie de inimă să fi stat vrodată în legătură. Avem cu toate acestea să ajungem la halul moral în care justiția pur și simplu a vederii să treacă drept spirit de observație... dar nu e vorba de asta. Vorba e d[e] Ioan al nostru, care-n toate zilele își urma regulat drumul de la căsuța lui la cancelarie, de la cancelarie la o cafenea din colț, unde citea jurnale ilustrate, de-acolo la birt, de la birt acasă, fără ca în această circulațiune a mersului său să se 'ntâmple vro întrerupere sau iregularitate, pe când, din contra, în pulsațiunea și în bătăile inimei sale se 'ntâmplau foarte des iregularități . Fie cauza aceasta, fie altele la mijloc, dar de la [o] vreme încoace ... Vasile Alecsandri - Prietenii românilor ... pe învingători ca să recunoască naționalitatea lor, primind suzeranitatea, iar nu jugul acestora. Articolul 1 din tractatul de la 1392 între valahi și Baiazid I recunoaște Valahiei dreptul de a se guverna prin înseși legile sale, precum și dritul de a face război și a încheia ... nu vor putea fi nici reclamați, nici atacați. La 1460, după luarea Constantinopolului, un nou tractat este încheiat între Mahomed II și Valahia. Acest tractat recunoaște asemene drepturi Valahiei. Neatârnarea și autonomia neamului moldo-valah este deci un drept vechi și legiuit. Acest drept a fost solemnel recunoscut prin ... Gheorghe Asachi - La a mea pungă ... noapte-a fi deschisă, numai să poți înghiți! De-ai putea s-aduni atuncea numai drepte-agonisele, De-ai putea să dai sâmbrie la merit și ostenele! De-ai simți a ta menire și iertat de ar fi ție Adăpost plăcut în lume de-a avea ... bune, Ș-agiutând pe acel mizer, sfară Zeului depune. Acolo mergi, că eu da-voi ție știrea cea deplină Cum să poci a recunoaște pe al tău domn viitori; Vezi pe cel ce cu modestie mare inimile-mbină, Cela ce de laude fuge, de venin lingușitori, Ce virtutea prețuiește ... Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" Titu Maiorescu - Răspunsurile "Revistei Contimporane" Răspunsurile „Revistei Contimporaneâ€� de Titu Maiorescu 1873 Lupta între Revista contimporană și critica din Convorbiri literare s-a încins cu multă căldură. Revista de la 1 iunie 1873 publică un răspuns lung al dlui P. Grădișteanu, un răspuns ceva mai scurt, dar foarte puternic, al dlui V. Alexandrescu-Ureche și câteva cuvinte gentile ale dlui D. Aug. Laurianu, iar dl Pantazi Ghica și-a ales un cerc mai întins de cititori și își răspândește observările d-sale în contra noastră prin cel mai însemnat jurnal politic din capitală. Fiind vorba de o luptă literară, să ne fie iertat a înlătura mai întâi tot ce ne pare că trece peste limitele ei. Așa, dl Petru Grădișteanu vorbește de victemele arțagului meu, de piticii din ortaoa „Junimei“, zice că noi tăgăduim cu sfruntare, cu turbare meritul părinților literaturii și spune că pamfletul meu îi reamintește că Voltaire compară pe unii critici cu broaștele care se zice că sug veninul pământului spre a-l comunica celor care le ating. Dl Vasile Alexandrescu-Ureche observă că unui zețar îi e permis să fie ignorant ca un redactor ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RECUNOAȘTE MERITELERezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru RECUNOAȘTE MERITELE. ... a scoate în evidență ; a ( se ) deosebi , a ( se ) distinge , a ( se ) remarca . 2. Tranz . A recunoaște EVIDENȚIÁT , - Ă , evidențiați , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Care s - a distins , s - a remarcat ; căruia i s - au recunoscut oficial meritele sau succesele în muncă . [ Pr . : - ți - at ] - V. ... prețul unui bun ( destinat vânzării ) , a - i determina valoarea în bani ; a evalua , a prețălui . 2. A recunoaște importanța sau meritul cuiva sau a ceva , a lua în considerare , a pune mare preț pe . . . ; a aprecia ... |
||