|
|
||
|
Vezi și:DISCIPLINĂ,
INSTRUMENTAȚIE,
MEȘTEȘUG,
FORMULAR
... Mai multe din DEX...
RAMURĂ A UNEI ȘTIINȚE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru RAMURĂ A UNEI ȘTIINȚERezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru RAMURĂ A UNEI ȘTIINȚE. ... ALEXANDRESCU Nu mai pot! Trebuie să iau o doză. (cască foarte zgomotas, râsete generale.) PROFESORUL Ah! c'est trop ! D. BULFINSKY D-nă Alexandrescu, este un bun și frumos obicei străbun ca înainte de așezarea într-o casă nouă, să chemăm un preot să ne facă o sfeștanie... Noi deschidem aci un templu muzelor profane! și de aceea am chemat și un sacerdot al artei și al științei (arată pe Profesor, care surâde, e măgulit) să ne facă o conferință ca un fel de sfeștanie. D-na ALEXANDRESCU Știu, dar sfeștania ține câteva minute, nu două ceasuri. PROFESORUL În fine. TOȚI A! PROFESORUL Estetica, fiind ... filozofice... PROFESORUL Ba nu! Sunt curios să știu ce este după d-ta talentul. DIRECTORUL Îți spui... Dar pe urmă, îmi dai drumul?... Talentul este un accident din naștere. Din fericire, e un accident rar. Ei! fiecare la locul său... mai avem cincisprezece minute. Începem! Începem! SCENA II CEI DE SUS — UN SERVITOR.— UN TÂNĂR AUTOR SERVITORUL (vrând să anunțe) D-le director, este aici un tânăr autor. TÂNĂRUL (intră îmbrâncind pe servitor, poartă un ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu ... Sunt exemple fericite și excepționale când în același om se întrupează într-un grad foarte înalt amândouă felurile de muncă — astfel e, spre pildă, un sociolog genial care descoperă calea pe care merge și trebuie să meargă societatea și care totodată ajunge cel mai aprig propagandist practic al ideilor create ... intelectuală a unei țări întru atâta întru cât e vorba de răspândirea cunoștințelor dobândite, predomnește munca-exercițiu intelectual, decât aice munca creatoare joacă un rol mai mare. Este însă o ramură a vieții și activității omenești unde munca creatoare predomnește aproape exclusiv, aceasta e arta. Aceasta e atât de adevărat, încât uneori arta și ... scris, ar fi de ajuns două zile. Un ziarist, care după tocmeală dă în fiecare zi patru coloane de tipar, cu greu va înțelege cum un literat n-ar putea să facă într-o săptămână măcar o nuvelă sau un articol literar de aceeași mărime. Câți oare înțeleg cu adevărat că, pentru facerea unui volum de poezii, lui Eminescu i-a trebuit și ... Sara pe deal. Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plâng clar izvorând în fântâne; Sub ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii ... controlatorul". Așa ar fi dacă criticul ar fi controlorul și poeții controlații, criticul judecătorul și poeții împricinații; din fericire, nu e deloc așa — și un judecător, care pentru motive de imparțialitate ar refuza o petrecere prietenească cu împricinații, ar fi un model de onestitate, pe când criticul, care pe aceleași motive ar refuza o petrecere prietenească cu artiștii, ar fi un model de naivitate. De altmintrelea, această confundare a unor domenii așa de deosebite atârnă și de concepția pe care și-o face dl ... aceea e altă critică. Acea critică modernă studiază o operă de artă în legătură cu artistul care a produs-o, o studiază ca un product al unei anumite organizații psihologice — și prin aceasta e un studiu de psihologie literară. Pe de altă parte critica studiază o operă literară sau un curent literar în legătură cu epoca, cu mediul social în care a apărut această operă, în legătură cu o anumită treaptă de dezvoltare ... prin prisma artistului (o definiție nici mai bună, nici mai rea decât alta), atunci critica e arta văzută prin prisma criticului. Cu toții putem vedea ... ... Sau pentru o idee să fie ei jertfiți? Mai de dorit ce soarte pot ei să aibă-n lume Decât să-i ducă-n lupte un mare, un sfânt nume? Un nume ! Ce-i mai mare decât un nume oare? Pentru-un astfel de lucru se junghie popoare. În mână de vei prinde-a istoriilor carte, În ea atunci vedea-vei un falnic op de arte, Vedea-vei cum sub ochi-ți în plin se desfășoară Tot patime de laudă: că vremea se măsoară După a ... vis e a ta moarte cu slabe mâni și reci. La sorți va pune iarăși prin lumile din cer Durerea mea cumplită  un vecinic Ahasver, Ca cu același suflet din nou să reapară Migrației eterne unealtă de ocară... Puternice, bătrâne, gigante  un pitic, Căci tu nu ești în stare să nimicești nimic. (El cade obosit pe un trunchi vechi și-și acoperă ochii cu mâna. S-aude o muzică dulce.) VISURILE (Sopran) Somn, Tu al nopților domn! Ne dă prin a ... măiestre Eu li spariu toată casa. Când ca lupul urlu jalnic, Când ca mâța-ncet eu miaun Și trezesc din vis motanul Care toarce sub ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Idealurile sociale și arta ... Tocmai într-un astfel de caz sunt față cu dl Philippide, care în numărul festiv al Convorbirilor literare a scris în contra mea un articol, Idealuri , articol confuz, fără început și fără sfârșit, cu o mulțime de chestii abordate însă fără șir, fără sistem, fără o idee conducătoare, sărituri ... meu Morala și personalitatea în artă [1] , articol la care a răspuns și dl Maiorescu, am studiat importanța unor înalte idealuri sociale pentru un artist și pentru un grup de scriitori ce ar dori să creeze un curent intr-o țară, un curent literar și intelectual. Pentru ilustrarea ziselor mele, am citat grupul junimist, care n-a avut o înrâurire așa de puternică asupra societății ... creadă că fac aluzie la d-sa. De ce deci, după ce se amestecă într-o vorbă care nu-l privește, mai face încă și un șir întreg de aluzii malițioase și ajunge la injurii personale? De ce ? E adevărat că un început de explicație am găsit într-un articol al dlui Maiorescu: Leon Negruți și Junimea . În acest articol dl Maiorescu enumeră pe toți membrii Junimii , caracterizând pe fiecare cu Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele ... o profesoară minunată. Tatăl meu se apucă de o afacere de schimb împreună cu Vasile Pogor cel bătrân. Apoi se lăsă de această afacere, deschise un pension, ceea ce se potrivia mai bine caracterului său de om învățat, decât îndeletnicirile comerciale. Dimitrie Xenopol era într'adevăr un om foarte cunoscător în sfera limbilor și a literaturilor. El vorbea afară de limba lui maternă, germană, tot așa de bine și limbile ... mai răsăriți: Vasile Ureche; Alexandru Radovici și Scarlat Scheletti (acești doi din urmă acum generali în retragere), Emil Costinescu (fost ministru de finanțe), Iancu Ghițescu, un proprietar de moșii și alții, al căror nume îmi scapă din memorie. Învățarea celor dintâi începuturi ale cărței și anume după sistemul de atunci al ... inimei mele în afară de frați și părinți, fu aceea cu vărul meu, Emil Costinescu, care închegă pentru mult timp o comunitate de gândiri și un schimb de cugetări între noi, despre care voiu vorbi mai la vale, întru cât a avut o înrâurire asupra desvoltării mele intelectuale, mai ... oferi. Neamțul Franz îmi făcea jucării și mai ales zmee foarte frumoase care au fost totdeauna desfătarea mea cea mai plăcută. Și astăzi, când văd ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă ... adunate, o sumă de idei, va găsi un sistem nervos deosebit, care la nașterea artistului cuprindea posibilitatea dezvoltării și creării artistice. Creația artistului va fi un product al combinațiilor acestor factori feluriți, dar toți acești factori — cum e grămădirea de impresii în sistemul nervos, adunarea de idei etc. — vin ... deducțiile mele sunt adevărate. Aceste toate sunt bineînțeles cu desăvârșire nepotrivite cu tezele esteticii vechi, cu tezele esteticii metafizice. După acea estetică, arta nu-i un product, ci un dar dumnezeiesc, un lucru supranatural, care stă deasupra și în afara societății. Bineînțeles că o mulțime de fenomene, de fapte artistice sunt altfel explicate de o teorie, și ... nu poate să fie decât folositoare, a-i zice vătămătoare ar fi o ocară. După noi, însă, e cu totul altmintrelea. Arta e un product , e o manifestare ca oricare alta a spiritului omenesc și ca atare poate să fie ori folositoare, ori vătămătoare. Odată ce este ... rele, și în acest caz e vătămătoare.[3] Toți cititorii noștri, fără excepție, sunt desigur pe deplin convinși că liberarea de sub jugul străin... e un lucru sfânt. Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840 ... vedea că nu putea să se apere așa lesne din Suceava, deoarece este depărtată de hotarul turcesc. Mai înainte de aceasta era târgul numai ca un sat prost, întru care abia se așezase trei ori patru gospodari, și avea și o moară în care era un morar bătrân, căruia-i zicea Ion (sau, după cum se zice în limba proastă, Iaș). Numele acestui om, domnul l-a dat orașului ... împrăștiate ici și colo, înconjurate de pajiști verzi, de grădini, de arbori; câteva biserici contrastând cu micimea căsuțelor înalță cruci argintii; și deasupra crestei dimpotrivă un tufiș de copaci pe verdele câmpului stăpânește totul. Dacă ar fi o punte de sârmă peste râpă, ar fi Friburgul din partea de miazănoapte, fără ... sălbatica și limpedea Sarină. Orice iluzie însă încetează pe dată ce încerci a intra în dedalul acelor așa-zise străzi... Iașii însuși este un monstruos amestec de clădiri masive ori elegante, de palate și de magherniți împrejmuite de ogrăzi nemăsurate; pe ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux ... aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un ... Constantin Negruzzi - Zăbăvile mele din Basarabia în anii 1821, 1822, 1823, la satul Șărăuții, în Ra ... aceste asuprite înfricoșata pomenire a cumplitelor fapte a biruitorilor săi; ei era numai supuși, însă nu era robiți, întru această vremi un gubernator avĂ© asupra indienilor o mânie și o ură ascunsă mult mai mari decât aceea a procătohilor săi. Secretariul lui, cumplit împlinitori a ... giurământuri și adesăori înnoite, ca niciodată să nu discoperi asupritorilor lor tainile acești așa mari. Indienii avĂ© totdeauna încă și în vremea robiei cei amară un fel de ocârmuire dinlăuntru. Ei ș-au ales o căpitenie a căruia lucrările celi ascunsă să cuprindĂ© întru aceasta: a-i ... oprit acest metahirisis și de la nenorociții lui tovarâși, el ură totdeauna acest fel de fapte răle și nu le putĂ© suferi. Ximeo avĂ© numai un fiiu ce să nume Mirvan, pe acesta îl iubĂ© el foarte, și i-au lăsat o parte a urâciunii și a pizmei ... Prietinilor! întăriți toți giurământul acesta din adâncul inimii voastre a căruia noimă ne-au lăsat-o strămoșii noștri după moarte lor, și cu un glas: noi făgăduim a păzi blăstămul acesta împrotiva fiiștecăruia ci va discoperi taina aceasta; noi giurăm că vom țâne această taină nestrămutată, și ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria ... întrețin, spunân-du-vă câteva cuvinte deÂspre spiritul ce se cuvine să - i însuflețească pe medici, când se află în fața bolna - vilor, într - un spital ca acesta în care ne aflăm. Dar, ce este un medic? Ce este un bolnav? Ce este un spital? I. Ce este un medic? Un medic este un om care exercită medicina. Dar ce este medicina? Medicina este o știință și, în același timp, o profeÂsie. 1 - Ca știință, medicina studiază omul, - și-l stuÂdiază întreg, corp și suflet, din punctul de vedere morfologic, fiziologic și patologic. Într-adevăr, medicina, după cum știți ... și respectul ce i se dă din toate părțile. „Cinstește pe medicâ€� zice Biblia,...â€� căci ai trebuință de elâ€�. II Dar, ce este un bolnav? Un bolnav este un individ în al cărui organism s-au produs, - sub influÂența unei cauze patogene, - tulburări ale funcțiilor vitale de nutriție sau de relaÂție, tulburări ... neceÂsare pentru întreținerea vieții. Astfel de bolnavi, - care ar pieri dacă ar fi părăsiți, - vin la spital. În asemenea condiții se află, de pildă, un dulgher care, căzând de pe o schelă, și-a frânt o mână sau un ... Alexandru Vlahuță - Pictorul Grigorescu ... Așa am ieșit noi în vază, după marile zguduiri politice de la începutul veacului al nouăsprezecelea. Și ca într-o tabără, când sună goarna deșteptării, un freamăt și un zor de pregătire a fost viața noastră de la un capăt la altul al țării. Din această proaspătă înviorare de puteri, aproape sălbatice în izbucnirea lor, din acest clocot de viață frenetică au răsărit eroii ... suprafața vieții noastre. Și noi aveam nevoie de un glas care din adâncul acestei vieți să se ridice și despre această viață să ne vorbească. Un asemenea glas am avut în Grigorescu. Cum a vorbit el, în limba formelor și a colorilor, despre țara și despre neamul ... pe uliță. Numai Nicu sta totdeauna retras. Gălăgia celorlalți îl speria. Mișcările lor violente îl fâceau să se depărteze, înfricoșat ca de o primejdie. Era un copil tăcut, timid, străin pe pământ. El se uita la oameni și la lucruri cu o privire întrebătoare, neliniștită, pururea minunată, ca și cum atunci ... ce școli erau pe vremea aia?... De dimineață până în noapte muncea și ne îngrijea s-avem de toate. Surorile începeau să coasă și ele. Un ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RAMURĂ A UNEI ȘTIINȚERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru RAMURĂ A UNEI ȘTIINȚE. ... DISCIPLÍNĂ , discipline , ( 2 ) s . f . 1. Totalitatea regulilor de comportare și de ordine obligatorii pentru membrii unei colectivități . 2. Ramură a unei științe ; p . gener . Știință ... procesul de creație a unei piese muzicale pentru orchestră , în care autorul repartizează ceea ce revine spre executare fiecărui instrument în parte . 2. Ramură a științei muzicale care se ocupă cu descrierea particularităților instrumentelor . 3. Operație de extragere , cu ajutorul unor dispozitive speciale , a unei ... ... MEȘTEȘÚG , meșteșuguri , s . n . I. 1. Meserie ; p . gener . profesiune , ocupație , îndeletnicire ; meșteșugărie . 2. Ramură , disciplină ( a științei , a artei ) ; știință , artă , considerate ca discipline . 3. Pricepere , îndemânare , abilitate , talent . 4. Acțiune făcută ( în ascuns ) cu dibăcie , cu viclenie , în vederea atingerii unui scop ; procedeu , sistem ... ... albe , care se completează în vederea întocmirii unui act , a unui tabel , etc . 2. Broșură sau volum care cuprinde formulele uzuale dintr - o ramură |
||