|
|
||
Vezi și:ÎNTINERI,
FANA,
FANAT,
FREȘ,
OFILI,
TINEREȚE,
VEȘTED
... Mai multe din DEX...
PROSPEȚIME - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PROSPEȚÍME s.f. Calitatea de a fi sau de a părea proaspăt, nou, tânăr, viu, fraged etc. - Proaspăt + suf. -ime.Sursa : DEX '98 PROSPEȚÍME s. frăgezime. (\~ unei plante.)Sursa : sinonime prospețíme s. f., g.-d. art. prospețímiiSursa : ortografic PROSPEȚÍME f. Caracter proaspăt. /proaspăt + suf. \~imeSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PROSPEȚIMERezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru PROSPEȚIME. Alecu Donici - Râul și heleșteul ... vânturile trec, Deșertăciunile lumești eu le urăsc Și în filosofie prin somn mă adâncesc. — Dar filosofisând, Pătruns-ai legea bine: Că apele, mișcând, Păstrează prospețime? — Asupra ziselor lui, râul au răspuns -- Și dacă astăzi eu nu sunt un râu ascuns De al istoriei prea falnică privire, Apoi pricina e ... Alecu Donici - Torentele și oamenii ... torentele trec, Și unul pe altul ca-n luptă se-ntrec; Le place mișcarea ș-a undei lățime, Le place răceala, ce dă prospețime; Și oamenii astfel în șir necurmat, Pe calea vieții se scurg ne-ncetat; Și cred că au inimi, dar a lor căldură, Ca ... Mihail Lermontov - Torentele și oamenii ... torentele trec, Și unul pe altul ca-n luptă se-ntrec; Le place mișcarea ș-a undei lățime, Le place răceala, ce dă prospețime; Și oamenii astfel în șir necurmat, Pe calea vieții se scurg ne-ncetat; Și cred că au inimi, dar a lor căldură, Ca ... Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului Constantin Stamati-Ciurea - Floricica codrului Floricica codrului de Constantin Stamati-Ciurea Legendă Cuprins 1 I 2 III 3 IV 4 Note I În timpul robiei poporului rusesc* gemeau sub al ei jug apăsător optzeci de milioane de suflete pe un teritoriu întins, începând de la zidurile Chinei până la malurile Nistrului, un teriÂtoriu colosal în mărimea lui. Boierul era servul țarului, iară poporul de rând sclavul boierului. Acea epocă plină de desfătare era fericită pentru boierimea nobilă, care se folosea în plin de puterea mai că nemărginită ce o avea peste robii săi... Boierii trăiau în orgii și în risipă, negânÂdind la interesele patriei, chibzuind că, dacă terenul lor este neatârnat și robii supușii lor, trebuie să fie țara în bună orânÂduială. Iară la caz de război cu turcul păgân, boierimea ducea la căsăpie legioane de robi pentru statul militar, și cu asta scăpau de datoriile lor în caz de război față cu țara, zicând că sângele nobil trebuie păstrat în țară ca un product scump, iară nu vărsat în luptă de-a valma cu mojicii, ba încă cu antihriști și neÂbotezați**. Astă nedreptate provenea mai mult din cauza că feuÂdalii Rusiei ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROSPEȚIMERezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru PROSPEȚIME. ... ÎNTINERÍ , întineresc , vb . IV . Intranz . A redeveni tânăr ( ca vitalitate , aspect etc . ) ; a căpăta ( din nou ) un aspect de tinerețe , de prospețime FANÁ , fanez , vb . I . Refl . ( Despre flori și legume ; p . ext . despre oameni ) A - și pierde prospețimea ; a se trece , a se ofili , a se FANÁT , - Ă , fanați , - te , adj . ( Despre flori și legume ; p . ext . despre oameni ) Care și - a pierdut prospețimea ; trecut ^2 , ofilit , veștejit . - V. ... FREȘ adj . ( Fam . ; despre oameni ) Care nu este obosit , vioi ; p . restr . ( despre înfățișarea lor ) care exprimă prospețime OFILÍ , ofilesc , vb . IV . Refl . 1. ( Despre plante ) A se veșteji , a păli ; a se îngălbeni . 2. Fig . ( Despre persoane ) A - și pierde culoarea , prospețimea feței ; a se fana , a se trece ; a - și pierde puterea , vigoarea , a se vlăgui . [ Var . : ( înv . și reg . ) ovilí vb . ... TINERÉȚE , tinereți , s . f . 1. Perioadă din viața omului între copilărie și maturitate . 2. Stare a omului tânăr ( caracterizată prin vigoare , prospețime VÉȘTED , - Ă , veștezi , - de , adj . 1. ( Despre plante sau părți ale lor ) Care și - a pierdut prospețimea , seva ; ofilit . 2. Fig . ( Despre oameni și despre părți ale corpului lor ) Lipsit de vlagă , de vioiciune ; ofilit . 3. ( Despre culori ) Lipsit de strălucire ; palid , șters , |
||