Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:COPT, PREPARA, SEMIPREPARAT, SEMĂNA, FACE, MEDITA, ASIGURA, GATA, CURSĂ, UMPLE, PREGĂTI ... Mai multe din DEX...

PREGĂTIT SĂ - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru PREGĂTIT SĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 246 pentru PREGĂTIT SĂ.

Alexei Mateevici - Preoțimea și poporul nostru

... ajungem măcar la o parte din cele ce le dorim. Dar iată că pe acest drum se ivesc piedici. Nu ni se dă nouă voie facem adunări în orișice fel, noi nu putem fățiș ne strângem la un loc, vorbim despre ce ne doare pe noi, ne punem unul pe altul la cale, ne cunoaștem simțirile și părerile noastre, știm pe cine -l alegem. Nu putem, vasăzică, ne pregătim ca oamenii, cum se cuvine, pentru zidirea vieții noastre. Iar, precum am mai spus, trebuie ne pregătim. Grea vreme... Ce facem noi în vederea unor asemenea lucruri? Bietul țăran al nostru suferă mai dihai decât toți. Nu-și află loc el, sărmanul, neștiind cum ... luptă. Și preoții noștri basarabeni au dovedit destul de des că-și iubesc neamul și limba. În clipa de față, în înaintea alegerilor, preoții trebuie facă toate ce pot, pentru ca alegerile fie potrivite cu dorințele neamului moldovean din Basarabia. Ei trebuie le lămurească țăranilor aceste dorințe, ca țăranii le înțeleagă bine și drept, știe ce ceară. Ei pot

 

Alexei Mateevici - Alegerile

... cu dragoste lucrul deșteptării, aducându-l pân’ la ușa anului ce s-a început. Le-am dorit ca mișcarea, ridicarea moldovenilor din Basarabia ajungă cât mai degrabă o mișcare a tuturor moldovenilor basarabeni. Acum putem zicem că noi ne-am întâlnit față în față cu cel dintâi mare lucru, care a avut -l aducă și care l-a adus de acuma Anul Nou. Cu alegerile în viitoarea dumă, care fără îndoială sunt menite aibă o însemnătate nespus și nemăsurat de mare în soarta norodului moldovenesc. Viitorul nostru puțin câte puțin începe a ni se deschide și ... apoi suntem pierduți pe totdeauna pentru viață, suntem un norod mort. Vedem că zilele ce trec hotărăsc viitorul nostru. Și numai de la noi atârnă facem ca aceste zile ne pregătească în întunericul vremii viitoare o viață luminoasă, fără obijduiri și fără ticăloșii. Și tot de la noi atârnă ne facem pe sine și pe copiii noștri niște robi nenorociți și păcătoși mai dihai de cum am fost noi și părinții noștri. Dacă în ... ...

 

Nicolaus Olahus - Elegia la mormântul lui Erasmus din Rotterdam

... a mai putut încăpea geniul său strălucit. Anii târzii, ce-ndeobște slăbesc ale minții podoabe, Lui i-au sporit și mai mult rodnicul minții belșug. mai înșirui pe rând însușirile sale alese? Nimeni în stare nu e le înnumere, cred. Căci după cum biruiește soarele stelele toate, Astfel și el pe ceilalți toți învățați i-a-ntrecut. Viața întreagă îi ... pot acuma vorbi. Însăși regina a fost cuprinsă de-o vie-nclinare După acest învățat însuși de cer înzestrat. Ea de dorință ardea -l vadă pe Erasmus Și discute cu el, sacre cuvinte schimbând, Deci fu plăcută la toți scrisoarea prin care pe dânsul Îl îndemna a veni, tot stăruind ne ... porni în curând. Ba-mi și scrisese cu propria-i mână mai multe dorințe Ale curatului său suflet, în câte-un răvaș. Tocmai se pregătea vie -și vadă iubita Țară, prietenii scumpi și părintescul cămin. Însă pizmașa Lachesis a rupt urzita sortită, Iar în mâna-i luă Atropos firul ... a părinților noștri Gură slăvit, a pierit gloria lumii întregi. Ce fericit aș fi fost dacă soarta-mi dădea-ngăduința Încă de vie ...

 

Ion Luca Caragiale - Manifestul "moftului român"

... vă vârâți dumneavoastră cu copilele și copiii, vă trăiască! le sărutați cununiile! vă feriți numai nu vă calce caii, ori cavalerii nu facă cu ochiul la copile, în loc vă facă dumneavoastră. Când ăți pleca de-acasă, mâncați și beți bine ca vă poată ține toată ziua, fiindcă alaiul are se spargă după miezul nopții, și poate nu se întâmplă găsiți un rahagiu. Or fie muzici, luminație, masalale, foc de artifiții și alte câte și mai câte; ce-a fost la 24 ianuarie are rămâie moft pe lângă ce-o fie atunci! vă feriți la luminație jupurile nu vi le calce mitocanii pe coadă! nu vă ia foc capelele, de la vreo masala, ori vă cază în cap bețile aprinse de la artifiții! nu vă pierdeți de copii pân înghesuială! Daca v-o ciupi cineva prin lume, dați-i cu pardon, și daca vreun monșer galant v-o ... capul bulegardului din Dealul Spirii și din Izvor până în Precupeții Noi și Tirchilești, unde vine de trece traivanul ăl albastru. Ce fel de paradă fie aia fără concursul dv.? Toate

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă%3F

... provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, asta trebuie promită. După socoteala greșită a unor pedanți demodați, începuturile, ca poată fi considerate ca promițătoare, trebuiesc fie stângace numai ca execuție; la noi, din norocire, începuturile promit mult chiar când sunt stupide ca intenție; căci, la noi, slăbiciunea inteligenții și nulitatea ... Francisco și intitulată Chineze (sic) Divertissments (sic) (Petreceri chinezești). Am primit multe complimente măgulitoare pentru studiul meu. A trebuit, având afaceri de familie, părăsesc Bucureștii și stau la țară vreo trei luni. Cum m-am întors, am dat fuga la Fialkowsky, iau parte la ședințele academiei noastre libere. La Fialkowsky, nimeni. Chelnerul mi-a spus că de mai multă vreme întrunirile cercului nu se ... Am alergat la tipografie. Aici am aflat cu mâhnire că Avântul Tinerimii încetase mai apară. Păcat! tocmai când, sătul de atmosfera rurală, mă pregăteam ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum se naște o revistă

... provizoriu nu greșise. Da, sunt, în adevăr, un pasionat iubitor al literelor, științelor și artelor, pe care le-am cultivat cu o egală mediocritate, ca nu zic și modestie. Dar nu face nimica: asta nu mă poate descuraja. Când cineva începe, fie începutul cât de prost, asta trebuie promită. După socoteala greșită a unor pedanți demodați, începuturile, ca poată fi considerate ca promițătoare, trebuiesc fie stângace numai ca execuție; la noi, din norocire, începuturile promit mult chiar când sunt stupide ca intenție; căci, la noi, slăbiciunea inteligenții și nulitatea ... Francisco și intitulată Chineze (sic) Divertissments (sic) (Petreceri chinezești). Am primit multe complimente măgulitoare pentru studiul meu. A trebuit, având afaceri de familie, părăsesc Bucureștii și stau la țară vreo trei luni. Cum m-am întors, am dat fuga la Fialkowsky, iau parte la ședințele academiei noastre libere. La Fialkowsky, nimeni. Chelnerul mi-a spus că de mai multă vreme întrunirile cercului nu se ... Am alergat la tipografie. Aici am aflat cu mâhnire că Avântul Tinerimii încetase mai apară. Păcat! tocmai când, sătul de atmosfera rurală, mă pregăteam ...

 

Emil Gârleanu - Gâza

... venise o dată, întrezări parcă grajdul mic unde îl așteptase, atuncea, ieslele cu fânul proaspăt. Era răcoare, nu se găsea măcar o ferestruică prin care străbată căldura cât de cât. Și-n fața lui i se păru că se ridică deodată, în fund, o iesle mare-mare, în care un ... sută mănâncă strașnic din iarba coaptă și că pentru dânsul e un locușor mic deoparte. O încapă tocmai bine. Lovitura unei vergi îl făcu tresară. Până la târg nu era mult. Vântul iar se curmase, pădurea pe margini stătea încremenită, arsă. Cei din urmă copaci rămaseră în urmă; la ... stânga, câmpul, acoperit mai tot de lumânărică, se întindea departe, până la poalele munților întunecați. O smuncitură a dârlogului din dreapta îl îndemnă ocolească fără întârziere, trecu șanțul pe o podișcă ce se îndoia sub greutatea lui; poticni, simți călărețul prăvălindu-se până peste gât; o ploaie de ... în jos capul. Deodată un zumzet ușor îi lovi auzul și, în aceeași vreme, un fior îl furnică în tot trupul. O gâză mică, obosită mai zboare aiurea, îi nimeri într-o nare. Calul se pregăti ...

 

Elena Liliana Popescu - Ție, cel care deschizi această carte ...

... această carte ... Ție, cel care deschizi această carte ... de Elena Liliana Popescu Informații despre această ediție Motto: Adevărul se dezvăluie de la sine celui pregătit -l primească. Încearcă lași deoparte grijile zilei pentru a putea păși împreună în realitatea Visului numit Poezie, deschizând poarta inimii tale acestor versuri. Ele s-au ... ceremonia întâlnirii cu tine. Simplitatea, care în esența ei înseamnă adevărul, nu poate fi exprimată decât prin tăcere. Toate cuvintele lumii nu fac altceva decât încerce descrie tăcerea. Cunoașterea de sine, idealul cel mai simplu si cel mai greu de atins, este scopul fiecărui om în parte si al lumii intregi ... i subjugate toate căutările noastre. Poeții vin și pleacă, lăsând strădania lor în a dezvălui chipul nevăzut al Poeziei, care ne privește fără

 

Ion Luca Caragiale - Vizită...

... Doamna mi-a răspuns că de la o vreme i se urăște chiar unei femei cu petrecerile, mai ales când are copii. — -ți spun drept, cât era Ionel mititel, mai mergea; acu, de când s-a făcut băiat mare, trebuie mă ocup eu de el; trebuie -i fac educația. Și nu știți dv. bărbații cât timp îi ia unei femei educația unui copil, mai ales când mama nu vrea -l lase fără educație! Pe când doamna Popescu-mi expune părerile ei sănătoase în privința educației copiilor, auzim dintr-o odaie de alături o voce ... din neutralitate și intervie în război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă. — Vezi? vezi, dacă faci nebunii? era -mi scoți ochiul... Ți-ar fi plăcut mă omori? Sărută-mă, -mi treacă și te iert! Maiorul sare de gâtul mamei și o sărută... Mamei îi trece; iar eu, după ce am luat dulceața, mă pregătesc sorb din cafea... — Nu vă supără fumul de tutun? întreb eu pe madam Popescu. — Vai de mine! la noi se fumează... Bărbatu-meu ... ...

 

Nicolae Gane - Astronomul și doftorul

... complicată cu intoxicație de sânge, sau o hypertrophie a inimii; și una și alta sunt boale grabnice și fără leac. — Așa trebuie fie negreșit... d-ta ești doftor și le știi aceste, răspunse astronomul plecându-și capul. — Ascultă-mă, urmă doftorul; nu cumva ne culcăm cu dânșii în odaie în astă-noapte, căci mâni dimineață o fim învinovățiți că i-am otrăvit. — Bine zici. Niță, după ce mântui de ospătat, își șterse mustețele și-și aprinse luleaua, cu aerul mulțămit ... a omului ce și-a îndestulat pofta mâncării. — Nevastă, zise el, pregătește așternut pentru musafiri: d-nealor sunt osteniți și vor se odihnească. — Foarte mulțămim! răspunse din nou doftorul. Noi ne vom culca afară pe prispă, căci suntem siliți plecăm de cu noapte, și nu voim vă stricăm somnul la pornirea noastră! — Nu vă sfătuiesc vă culcați afară, băgă de samă Niță. Am semne că la noapte o vremuiască, o fie furtună cu ploaie și ninsoare. — Auzi? zise doftorul cătră astronom. — Ba că chiar! Eu n-am ...

 

Cincinat Pavelescu - Două epigrame

... mă pregăteam intru eu în ședință, aprodul, un băiat slăbuț și palid, dar cu o voce de bas, mă anunță că un prieten voiește -mi vorbească. - intre! Ca -mi dau aer de magistrat ocupat, și pe care vizitele matinale nu-l prea încântă, țineam ochii pe hârtie. Un glas mai puțin simpatic, dar ... de cârlionț îmi zise atunci șiret: - Drept cine mă iei, frate Cincinat? Eu sunt judecătorul tău. Sunt Fabriciu! - De ce nu spui, omule, așa? Era pui aprodul te poftească afară. Așa l-am cunoscut pe celebrul judecător Fabriciu. Ne-am împrietenit iute, mi-a spus din suferințele lui de vechi ... suflet, răbdător, cu bun simț juridic, muncitor și camarad bun, desigur. Ca om avea însă un defect. Cine nu are? Îl rodea o ambiție oarbă atragă atenția, fie admirat, se vorbească de el. Viața modestă de altădată îl chinuia ca o remușcare și voia s-o uite în fastul luxului și al vieții largi ... cam uniform, dacă nu era prea spiritual, era enorm de sincer. Îl transcriu din memorie: Doamnelor și domnilor! fiindcă vă intru prima oară în familie, -mi dați voie, după uzul bătrânesc, ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PREGĂTIT SĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru PREGĂTIT SĂ.

COPT

... la deplină dezvoltare sub acțiunea unor condiții naturale ; bun de mâncat . II. Fig . 1. ( Despre acțiuni , situații , condiții etc . ) Care e gata , bun ( de ) . . . , potrivit ( ) . . . , pregătit ( pentru ) . . . 2. ( Despre oameni sau despre mintea , gândurile lor ) Matur , deplin dezvoltat . III. ( Despre abcese , bube etc . ) Care a făcut puroi și ...

 

PREPARA

... PREPARÁ , prepár , vb . I . 1. Tranz . A pregăti din timp ceva , a face ca ceva fie gata ( în vederea unei acțiuni sau a unei prelucrări ulterioare ) . 2. Tranz . și refl . A ( se ) pregăti în vederea unui examen , a unei activități ; a învăța temeinic . 3. Tranz . A preveni pe cineva asupra unui eveniment ...

 

SEMIPREPARAT

... SEMIPREPARÁT , semipreparate , s . n . Produs culinar în parte pregătit , care urmează

 

SEMĂNA

... vb . I . Tranz . 1. A pune sau a arunca sămânța în pământul pregătit în prealabil , pentru a o face încolțească și răsară ; a însămânța . 2. A pune din loc în loc ; a presăra , a împrăștia , a risipi ...

 

FACE

... au putut face se însoare . 3. A obliga , a sili , a constrânge , a pune pe cineva . . . Nu mă face plec . 4. A predispune la ceva ; a îndemna . Timpul urât îl face trist . IV. 1. A determina sau a ... a practica o meserie . Face avocatură . 5. ( Cu complementul " semn " ) A atrage cuiva atenția printr - un gest ; a da cuiva înțeleagă ceva printr - un semn . ( Cu elipsa complementului ) Face din cap că a înțeles . 6. A parcurge , a străbate ... a costa . Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( . . . ) . Scump , dar face ! 3. ( Fam . ; în expr . ) Nu face pentru . . . = a ) nu e potrivit , nu corespunde pentru . . . ; b ) nu e de prestigiul cuiva ... a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A zice , a spune . Am ...

 

MEDITA

... A pune ceva la cale ; a plănui , a urzi . 4. Tranz . A ajuta un elev , un student etc .

 

ASIGURA

... ASIGURÁ , asígur , vb . I . 1. Tranz . A oferi o garanție pentru înfăptuirea unui lucru ; a face ca înfăptuirea fie sigură ; a pregăti ceva în mod sigur , durabil ; a garanta . 2. Tranz . A da cuiva garanții asupra unui lucru ; a încredința . 3 ...

 

GATA

... construire , realizare s - a îndeplinit ; isprăvit , terminat , sfârșit . 2. Care a făcut toate pregătirile pentru ceva ; pregătit . 3. Care este aproape

 

CURSĂ

... CÚRSĂ^2 , curse , s . f . 1. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea animalelor sălbatice ; teren anume pregătit pentru ca animalul care pășește în limitele lui fie prins ; capcană . 2. Fig . Mijloc viclean pentru a prinde pe cineva spre a - l demasca sau pentru a - i ...

 

UMPLE

... ÚMPLE , úmplu , vb . III . 1. Tranz . A face ca un recipient , o cavitate etc . fie pline ; a băga înăuntru ( până sus ) ; p . ext . a face conțină o cantitate oarecare din ceva . 2. Tranz . Fig . A copleși pe cineva , a face se simtă apăsat ( de un sentiment , de o senzație ) . 3. Tranz . A introduce într - un înveliș de aluat , de carne , de legume etc ...

 

PREGĂTI

... PREGĂTÍ , pregătesc , vb . IV . Tranz . 1. A aranja ceva din timp , a face ca ceva fie gata ; a prepara . 2. A instrui , a forma în vederea unei activități ; a da lecții , a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...