|
|
||
|
Vezi și forma bază: PLECA Vezi și:PLECA, PLECAT, PLECĂCIUNE, SĂ, ÎMPRĂȘTIA, ÎNCHINA, APOSTOLEȘTE, DESPĂRȚI, FACE, FI, MÂNECA ... Mai multe din DEX...PLEACĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PLEÁCĂ interj. 1. v. marș! 2. v. afară! 3. fugi!, (pop.) tiva!, (prin nord-estul Olt.) tiutiu!Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PLEACĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1085 pentru PLEACĂ. Veronica Micle - Am plecat... Am plecat... de Veronica Micle Am plecat făr' de căință Și m-am dus fără de dor, Ca să uit a ta ființă, Ca să uit al tău amor. Și plecând m-am dus în lume Numa-n voia întâmplării, Nici cu gând de zile bune, Nici cu jalea-nstrăinării. De-am mers mult pe-acea cărare Nu mai știu de-atâta chin Căci cu dor și disperare Îndărăt la tine Duiliu Zamfirescu - Plecată cu capul... Duiliu Zamfirescu - Plecată cu capul... Plecată cu capul... de Duiliu Zamfirescu Plecată cu capul pe albe genunche Fecioara cu ochi liniștit Din apa curată adună mănunche De ramuri de tei înflorit. O rază de soare furiș se coboară Și lung o sărută pe gît, Iar dorul deschide în gînd de fecioară O poartă pe-un cîmp de urît. Cu raza cea caldă vin visuri nebune, Vedenii cu aripi de fluturi, Ce cad din lumină pe genele-i brune Ca ploaia din crengi ce le scuturi. Atunci de pe dealuri, văzînd-o că-i goală Și soarele prea arzător Un vînt se adună, din lanuri se scoală, Și pleacă încet spre izvor. El părul ei moale cu vinete unde Ușor i-l desprinde în sus, Și-ntreaga-i ființă în păr i-o ascunde, Și trece tăcut spre apus. ( Alexandru Vlahuță - Să plec%3F Alexandru Vlahuţă - Să plec%3F Să plec? de Alexandru Vlahuță Să plec? Ah, mult e dureros Să plec de lîngă ea. Din sufletu-mi pustiu, noptos, Să sting drăguța-i stea. Căci o iubesc cum n-am iubit Ființă-n viața mea. A, traiul meu va fi cernit Departe dus de ea. Și cînd gîndesc să plec, îmi pare Că văd cum se sfaramă Și munți, și stele lucitoare, Și cerul de aramă. Și toate cad bucăți mărunte Și fac în fața mea Un zid înalt, nalt cît un munte, Ca-n veci să stau cu ea. O, da, să stau, căci fără ea Mi s-ar părea că mor, Să stau, să-i spun durerea mea Și vecinicul meu dor. Tîrgoviște, 1880, ianuar Veronica Micle - Când îmi plec Veronica Micle - Când îmi plec Când îmi plec de Veronica Micle Convorbiri literare , XV (1881), nr. 9, 1 dec., p. 356 Când îmi plec fruntea pe mână Fuge gândul meu pribeag Și mă cred că-ți sunt stăpână Ție, vecinic mie drag. Și mai cred, ca altădată, Că tu mie te închini, Și cu inima-ntristată Greu, de dorul meu suspini. Atunci câte sunt în lună, Câte-n stele și povești Trec prin mintea mea nebună Socotind că mă iubești. Dar tresar... și de pe mână Ridicând fruntea încet, Eu din visu-mi de stăpână Tristă roabă mă Ioan Slavici - Cine pleacă%3F Cine pleacă? de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Cine pleacă?,â€� în Apărarea Națională, III (1902), nr. 85 (18 Aprilie), p. 1. Călare pe armăsar sirep, cu capul ridicat și cu buzduganul în mână, gata în fie-care clipă să se încaere în luptă, și să-șÄ pună viața în joc, - așa ni-l închipuim, căcÄ așa-l scim pe barbarul medieval – e omul stăpânit de un singur gând: că el este el însuși, singur în felul lui, maÄ presus de toțÄ și de tĂ³te, și că i se cuvine să-Ä țină în supunere pe toțÄ și tĂ³te să le stăpânĂ©scă. Intrupare a egoismului nelimitat, el e rîvnitor, nesățios în poftele luÄ și desfrînat în satisfacerea trebuințelor sale. Aspru și nemilos, el calcă în piciĂ³re orÄ în copitele calului sĂ©Å holdele semÄ•nate de alțiÄ, rumpe, frînge, dărâmă orÄ dă pradă foculuÄ bogățiile, pe care nu le pĂ³te lua cu sine, schingiuesce și omĂ³ră pe ceÄ ce nu vor să i se dea robÄ, îșÄ consideră soția ca sclavă, e gata să intre în luptă și cu frațiÄ, și cu fiiÄ, și cu ... Ștefan Petică - VII (Păunii verzi plecară în noaptea solitară) Ştefan Petică - VII (Păunii verzi plecară în noaptea solitară) Păunii verzi plecară în noaptea solitară de Ștefan Petică Păunii verzi plecară în noaptea solitară Cu strigăte de jale ca nota care trece Plângând sub ceruri triste; iar sus în turnul rece Trei lacrimi umeziră pe coarde de ghitară. Și palidele trupuri de roze s-adunară Pe marginea-n ruină încet să se aplece Murind ca niște albe columbe-n noaptea rece. O, visele, poema de vise-n noaptea clară! Și noaptea cea muiată în aurul de lună Părea apoteoza fantastică și vagă Căzând pe frunți de ceară în taina lor nebună. Poeme dulci de vise, poeme de petale, Ce mor în tremurarea din mintea-ne pribeagă! Departe trec păunii cu strigăte de Alexandru Macedonski - Rondelul plecării Alexandru Macedonski - Rondelul plecării Rondelul plecării de Alexandru Macedonski Am să mă călătoresc -- Sunt furat ca de ispite, S-o voiesc, să n-o voiesc, Spre ținuturi negândite. Vara este pe sfârșite. Flori în suflet veștejesc. Am să mă călătoresc. Sunt furat ca de ispite. Luminișuri strălucite Viața mea o cuceresc, Aripi tainice îmi cresc, Aripi zilnic mai grăbite. -- Am să mă Ion Luca Caragiale - Căldură mare Ion Luca Caragiale - Căldură mare Căldură mare de Ion Luca Caragiale 1899 Termometrul spune la umbră 33° Celsius... Subt arșița soarelui, se oprește o birje, în strada Pacienței, la numărul 11 bis, către orele trei după-amiaz'. Un domn se dă jos din trăsură și cu pas moleșit se apropie de ușa marchizei, unde pune degetul pe butonul soneriei. Sună o dată... nimic; de două, de trei... iar nimic; se razimă în buton cu degetul, pe care nu-l mai ridică... În sfârșit, un fecior vine să deschidă. În tot ce urmează persoanele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate. Domnul: Domnu-i acasă? Feciorul: Da; dar mi-a poruncit să spui, dacă l-o căuta cineva, c-a plecat la țară. D.: Dumneata spune-i c-am venit eu. F.: Nu pot, domnule. D.: De ce? F.: E încuiată odaia. D.: Bate-i, să deschidă. F.: Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat. D.: Care va să zică, a plecat? F.: Nu, domnule, n-a plecat. D.: Amice, ești... idiot! F.: Ba nu, domnule. D.: Zici că nu-i acasă. F.: ... ... veni Flăcăul mai curând. Grăbitul soare scăpăta, Și fata tot acolo sta; Și noaptea umedă din văi Venea pe-ntunecate căi; Târziu în noapte-abia pleca Și fata la ai săi. O fi bolnav! O fi murit! O, Doamne, el ar fi venit De-atâta timp! mai știu și eu! Și ... Știam că mă iubești! Dar ah, cât m-ai lăsat s-aștept! Dar unde-ai fost? O, spune drept! De-acum tu nu vei mai pleca, Să-ți lași plângând iubita ta: O, vino, strânge-mă la piept... Ce bine mi-e așa! Și nu mă-ntrebi, ce plâns nebun Am ... Ion Luca Caragiale - 25 de minute... Ion Luca Caragiale - 25 de minute... 25 de minute... de Ion Luca Caragiale ... Fiți toți joi în gară la-nălțimea patriotismului vostru, care nu s-a dezmințit niciodată, mai ales în așa plăcute, putem zice chiar fericite ocaziuni! Cetățeni!! Săptămâna viitoare este o zi solemnă pentru orașul nostru!!! Astfel se-ncheia proclamația adresată de câteva zile de părintele orășelului Z... către administrații săi, afișată pe cale publică și reprodusă în capul ziarului oficios Sentinela Ordinii cu acest frumos motto: Evenimentele mari fac totdeauna să tacă micile pasiuni! Toată lumea era în adevăr plină de entuziasm, deși Drapelul Libertății, dirijat de decanul avocaților, își termina articolul său de fond cu cuvintele: ... Vom căuta să fim cât se poate mai parlamentari, în zadar mișeii de la primărie convoacă lumea la gară! Declarăm sus și tare că joi nu va fi entuziasm, ci numai o meschină și dezgustătoare paradă oficială. Să înceteze dar cu infamele lor mistificațiuni!... Săptămâna viitoare nu poate fi o zi solemnă; ea nu va fi decât un moment trist pentru concetățenii noștri! Directorul, care era însărcinat a gira afacerile prefecturii districtul neavând deocamdată titular la citirea acestor șiruri răutăcioase, a șoptit cu ... Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte Petre Ispirescu - Fata moşului cea cu minte Fata moșului cea cu minte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pis! dară baba punea parte fetei sale, și pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: - Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ca cădea păcatele; dară ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLEACĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 76 pentru PLEACĂ. PLECÁ , plec , vb . I . I. 1. Refl . și tranz . A ( se ) înclina ( într - o parte sau în jos ) , a ( se ) îndoi , a ( se ) încovoia , a ( se ) coborî , a ( se ) apleca . 2. Refl . ( Despre aștri ) A coborî ( spre apus ) , a apune . II. Tranz . A supune unei influențe , unei puteri ; a subjuga . III. Intranz . 1. A se pune în mișcare pentru a se îndepărta ( de un loc ) , a părăsi pe cineva sau ceva spre a se duce în altă parte ; a porni . 2. A avea începutul , punctul de pornire ; a lua ca ipoteză . Pleacă de la ideea că trebuie să PLECÁT , - Ă , plecați , - te , adj . 1. Îndreptat în jos sau într - o parte ; încovoiat , curbat ; aplecat . 2. Supus , ascultător ; modest , respectuos . 3. Pornit dintr - un loc ; absent ; fig . dus pe PLECĂCIÚNE , plecăciuni , s . f . Îndoire , înclinare a trupului în fața cuiva în semn de respect sau de salut ; p . ext . supunere , ascultare , reverență , respect ; SĂ conj . I. ( Ca semn al conjunctivului ) Să fii cuminte . II. ( Semn al conjunctivului și , în același timp , conjuncție subordonatoare ) 1. ( Introduce o propoziție subiectivă ) E bine să pleci . 2. ( Introduce o propoziție predicativă ) Pare să fie un om cumsecade . 3. ( Introduce o propoziție atributivă ) Nu - i mândră să - mi fie dragă . 4. ( Introduce o propoziție completivă directă sau indirectă ) Puteam chiar să nu mai fiu acuma . 5. ( Introduce o propoziție finală ) A ieșit să - i întâmpine . 6. ( Introduce o propoziție consecutivă ) Am râs să leșin . 7. ( Introduce o propoziție condițională ) Ar fi fost prins să nu fi fugit . III. ( În loc . conj . ) Măcar să . . . ( introduce o propoziție concesivă ) Nu mă duc , măcar să mă omori . Numai să . . . ( introduce o propoziție condiționată ) Îți poate fi de folos , numai să vrea . Până să . . . ( introduce o propoziție temporală ) Până să ajungă el , fata ajunsese acasă . Pentru ca să . . . = a ) ( introduce o propoziție finală ) Învăț temeinic pentru ca să reușesc la examen ; b ) ( cu valoare copulativă ) A plecat mulțumit , pentru ca să se întoarcă peste o oră din nou nedumerit . Fără să . . . = a ) ( introduce o propoziție modală ) A plecat fără să verse ... ... ÎMPRĂȘTIÁ , împr ? știi , vb . I . 1. Tranz . și refl . A face să plece sau să fugă ori a pleca , a fugi în toate părțile ; a ( se ) risipi , a ( se ) răspândi , a ( se ) răzleți . 2. Refl . ( Despre ... ... închín , vb . I . 1. Refl . A - și manifesta evlavia către divinitate prin practici religioase , specifice fiecărui cult . 2. Refl . A se pleca ( sau a - și pleca numai capul ) înaintea cuiva , în semn de respect , de devotament , de afecțiune sau ca simplu salut . 3. Refl . ( Înv . ) A recunoaște suzeranitatea cuiva ... ... APOSTOLÉȘTE adv . A merge ( Fam . ; în expr . ) ( sau a o lua , a pleca etc . ) apostolește = a merge ( sau a pleca DESPĂRȚÍ , despárt , vb . IV . l . Refl . A se îndepărta de cineva sau de ceva plecând în altă parte , a părăsi , vremelnic sau definitiv , pe cineva sau ceva ; ( despre mai multe persoane ) a se separa , plecând în direcții diferite . 2. Refl . A divorța . 3. Tranz . ( Despre bariere , obstacole etc . ; adesea fig . ) A separa , a izola , a pune FÁCE , fac , vb . III . A. Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi , a clădi ; a ridica , a așeza . Face o casă . Face fânul stoguri . 3. A găti , a prepara , a pregăti un aliment , o mâncare . 4. A compune , a scrie , a crea o operă literară ; a executa , a realiza o operă artistică . 5. A stabili o lege , o convenție , o înțelegere . 6. A câștiga , a agonisi , a strânge bani , avere . 7. A pregăti ceva într - un anumit scop . Își face bagajele . II. 1. ( Despre femei ) A naște . 2. ( Despre pomi ) A produce , a da roade ; ( despre plante ) a scoate , a da muguri , frunze , flori etc . 3. ( despre ființe și plante ) A căpăta , a dobândi ; a - i apărea . A făcut o bătătură . ... FI , sunt , vb . IV . Intranz . A. ( Verb predicativ ) 1. A exista , a avea ființă . A fi sau a nu fi . 2. A se afla , a se găsi într - un anumit loc , la o anumită persoană . Cine - i acolo ? 3. A trăi , a viețui , a o duce ; ( despre lucruri , situații , acțiuni etc . ) a dura , a dăinui , a ține . Vechi obiceiuri care sunt și astăzi . 4. A se îndeplini , a se întâmpla , a se petrece , a avea loc . Mi - a spus cum a fost . 5. A avea prețul . . . ; a costa , a valora . Cât sunt vinetele ? 6. ( În superstiții , ghicitori etc . ) A însemna , a prevesti , a fi semn că . . . Ce e când ți se bate tâmpla ? B. ( Cu funcție copulativă ) 1. ( formează , împreună cu numele predicativ , predicatul ) El este vesel . 2. ( construit cu dativul ; împreună cu un nume predicativ , exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv ) Mi - e ... ... MÂNECÁ , m ? nec , vb . I . Refl . și intranz . ( Pop . ) A se scula dis - de - dimineață ; a pleca dis - de - dimineață ; p . gener . a porni , a pleca Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||