|
|
||
|
Vezi și:ECLAMPSIE,
EPILEPSIE,
INCONȘTIENȚĂ,
LETARGIE,
NARCOZĂ,
NESIMȚIRE,
APOPLEXIE,
COMĂ,
LEȘIN,
ABSENȚĂ,
ASIMILA
... Mai multe din DEX...
PIERDERE A CUNOȘTINȚEI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PIERDERE A CUNOȘTINȚEIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 40 pentru PIERDERE A CUNOȘTINȚEI. Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană ... din serile destinate pentru abonați din cauza indispozițiunii cutăruia artist sau artistă, lucru ce i-ar cauza, daca nu o ruinare, cel puțin o însemnată pierdere pecuniară. Avantagiul publicului este tot atît de mare ca și al impresariului fiindcă acum i se va da ocaziunea a asculta mai multe ... Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte Don Pasquale - operă comică în trei acte. Muzica de Maestro Donizetti. de Nicolae Filimon Prima reprezentare a acestei opere devenind o monstruoasă profanare din cauza multelor greșeli ale orchestrului și ale unora dintre artiștii chemați a o interpreta, nu-i vom da loc în coloanele revistei noastre pentru că a-i face o dreaptă critică ar fi să ieșim din limitele prescrise de buna cuviință, și aceasta nu intră în deviza noastră; venim dar la cea de a doua care, deși fu susținută mai binișor, însă modul punerii în scenă și esecutarea lăsă mult de dorit și prea mult de criticat. Este necontestabil că opera comică pretinde mai mult decît cea serie spre a fi bine interpretată. Dacă acea serie, în lipsă de talente mari artistice, se poate reprezinta și de artiști mai mediocri, numai daca vocea lor ar împlini condițiunile cerute pentru esprimarea muzicei dramatice, care consistă mai adesea din ceea ce se zice canto spianatto , cea comică din contra, cere ca artiștii, pe lîngă o voce chiară, plină de agilitate și bine întonată, să aibă jocul de scenă ... Titu Maiorescu - Din experiență ... rezultatul a mii de cazuri individuale sub o singură formulă generală și de a scuti astfel pe om de o mare pierdere de timp și de puteri. Din care cauză între adevărata știință și între viața practică nu poate fi niciodată antagonism, ci trebuie să fie, din ... de a se cunoaște unul pe altul și pentru ce se va cere cu necesitate un timp îndelungat până să poată ajunge la această cunoștință, și încă în margini destul de restrânse? Cauza proprie a greutății de a ne cunoaște unii pe alții este următorul fapt ... Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano ... și fără voia lui, un calomniator sau un adulator, și în loc să contribuiască la luminarea publicului, din contra, îl face să piarză și puțina cunoștință a binelui sau a răului cu care l-a dotat natura. Asta fu simbolul credinței noastre din ora în ... Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini ... și bijuteriile sale. Odată, zice biograful său, anunțase darea unui concert, dar cu o zi mai nainte, ducîndu-se la jocul de cărți, avu o pierdere atît de însemnată, încît ajunse pînă la gradul acela de desperare de a pune în joc chiar violina, amicul său cel nedespărțit și ... Vasile Alecsandri - Prosper M%C3%A9rim%C3%A9e (Alecsandri) ... franceze, pentru cine înțelege calitățile stilului și finețea spiritului, moartea celebrului autor Prosper MĂ©rimĂ©e e considerată ca un foarte trist eveniment, ca o pierdere importantă pentru domeniul literelor. Iară cine a cunoscut personal pe acest bărbat eminent prin științele filologice va regreta nu numai pe literatorul distins ... brumă. A doua zi dimineață, plecându-ne pe după acei tufari, am cercat a ne vedea la față și am legat cunoștință. — Cum ai petrecut noaptea ? întrebă MĂ©rimĂ©e. — Rău și cald din cauza vecinătății, am răspuns arătând pe englez, care dormea horăind. â ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepționismul în literatura română Constantin Dobrogeanu-Gherea - Decepţionismul în literatura română Decepționismul în literatura română de Constantin Dobrogeanu-Gherea Înainte de toate să deslușim acest titlu. Vroind să scriem câteva articole asupra literaturii noastre contemporane, asupra celor mai talentați reprezentanți ai ei, am chibzuit cu ce cuvânt am putea caracteriza mai bine epoca noastră literară, care e trăsătura caracteristică prin care această literatură se deosebește de cea care a precedat-o și de cea care, probabil, o va urma? Cum să numim curentul nostru literar? Socoteam să-i zicem pesimist; însă, deși în multe privințe potrivit pentru a caracteriza literatura noastră contemporană, acest termen este prea îngust, după înțelesul ce-i dau unii, și prea larg, prea general, după alții. Unii ar fi vrut să înțeleagă sub numirea de pesimism numai forma care s-a manifestat mai cu seamă la germani în veacul nostru, primind formularea științifică, ajungând sistem filozofic. Înțelegându-l astfel, pesimiști n-ar fi decât Schopenhauer, Hartmann, Leopardi și urmașii lor; pesimismul nu ar fi decât un fenomen al veacului nostru, care în trecut nu s-a arătat decât în India, cu Budha și budismul [1] Alții înțeleg prin pesimism o boală ... Nicolae Filimon - O cantatriță de uliță ... mea nu mănînc niciodată acasă, nici chiar pe la amici, nu avui niciodată fericirea aceea ce o avui în Italia de a face cunoștință cu atîta lume, iar mai cu seamă cu primadonele de uliță, care cîntă pe la birturi numai pentru un neînsemnat dar. La Veneția, Milan și ... Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Titu Maiorescu - Limba română în jurnalele din Austria Limba română în jurnalele din Austria de Titu Maiorescu 1868 Stilul jurnaliștilor români din Transilvania, Bucovina și Banat a ajuns într-o stare ce nu mai îngăduie tăcerea cu care a fost primit până acum. Prin formarea noilor expresii și prin construcțiunea lor sintactică, compatrioții noștri de peste Carpați introduc pe toate zilele în limba română o denaturare a spiritului propriu național, care în întinderea ei de astăzi a devenit primejdioasă, cu atât mai mult cu cât cei ce au cauzat-o și cei ce o continuă nu par a avea conștiința răului, ci răspândesc încrederea de a fi cei mai buni stiliști ai literaturii române. Încă zece ani de o asemenea convingere publică, încă o generație de tineri cu același sistem de expresii, și limba română poate deveni o ruină, nu reparată, ci stricată prin construcții străine fără nici o adaptare de stil și incapabile de a-i manifesta propria idee în modul ei originar. Rândurile de față au scopul de a arăta acea direcție falsă a autorilor români din Austria și ... Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1 ... domnului reprezentant al fracțiunii libere si independente, sunt dator, pentru întărirea opiniunii contrare ce voi avea onoare a susținea, să relevez lipsa de cunoștință de cauză, ce a arătat-o d. Ionescu în apărarea ce a făcut școalelor normale, ca în mai toate tezele susținute ... Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848 Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848 Un episod din anul 1848 de Vasile Alecsandri Fragment reprezentând partea a doua a romanului neterminat Dridri . Fragmentul a apărut, sub titlul de mai sus , în 1869. Încercarea de răscoală din ziua de 28 martie 1848, care avu în Iași o nereușire atât de tristă, grație unor șefi buni de gură și mai buni încă de fugă, a obligat pe mulți tineri din Moldova, victime entuziasmului patriotic, a se desțăra, pentru ca să scape de persecutările unui guvern cuprins de spaimă. Unul din ei, pe care-l vom numi Vali, era mai cu deosebire amenințat de a resimți efectul acelei spaime domnești, ce se traducea în acte de cruzime, însă el parveni a se refugia în munții Hangului. Visul s[...]n urma evenimentelor din capitală, nu țintea la mai puțin decât la deșteptarea poporimii muntene, pe care el voia să o reverse ca un torent asupra tronului. Vis naiv al unei închipuiri de poet! Acel tron devenise în adevăr un simplu scaun rusesc, după zisul mulțimii; dar prestigiul său nu se stinsese încă de tot în ochii țării; ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PIERDERE A CUNOȘTINȚEIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PIERDERE A CUNOȘTINȚEI. ECLAMPSÍE , eclampsii , s . f . Sindrom întâlnit la femeile gravide la sfârșitul sarcinii sau imediat după expulzia fătului și manifestat prin pierderea cunoștinței , crampe , convulsii , EPILEPSÍE , epilepsii , s . f . Boală a sistemului nervos , caracterizată prin crize convulsive intermitente , însoțite de pierderea cunoștinței , de halucinații și de alte tulburări psihice ; pedepsie , boala copiilor , ducă - se - pe - ... INCONȘTIÉNȚĂ s . f . 1. Lipsă sau pierdere a cunoștinței , care apare în diferite boli neuropsihice . 2. Lipsa unei atitudini conștiente , raționale fată de realitatea înconjurătoare ; stare sufletească în care omul ... LETARGÍE , letargii , ( rar ) s . f . Stare patologică caracterizată printr - un somn adânc , de lungă durată , și prin pierderea cunoștinței și a capacității de NARCÓZĂ , narcoze , s . f . Stare caracterizată prin pierderea cunoștinței , relaxare musculară , diminuarea sensibilității și a reflexelor , provocată artificial prin acțiunea substanțelor narcotice asupra centrilor nervoși , în special în intervențiile ... NESIMȚÍRE s . f . 1. Pierdere a cunoștinței ; leșin . 2. Lipsă de bun - simț : purtare a celui nesimțit ^2 ( 1 ) . 3. Indiferență , răceală ; lipsă de sensibilitate . - Ne ... ... APOPLEXÍE , apoplexii , s . f . 1. Pierdere bruscă a cunoștinței și a sensibilității , cauzată de obicei de o hemoragie cerebrală ; atac , dambla , ictus apoplectic . 2. Concentrare bruscă de ... ... pentru a indica în muzica instrumentală frazarea , iar în muzica vocală locurile unde se respira . 2. ( Germanism , reg . ) Virgulă . CÓMĂ^1 , come , s . f . Pierdere totală prelungită a cunoștinței , a sensibilității și motricității , asemănătoare cu un somn adânc , provocată de o ruptură a vaselor ... ... LEȘÍN , leșinuri , s . n . 1. Pierdere subită și trecătoare a cunoștinței , fără oprirea inimii și a mișcărilor respiratorii , provocată de o anemie a creierului , ca ... ... s . f . 1. Lipsă a unei ființe sau a unui obiect din locul unde ar fi trebuit să se afle . 2. Pierdere ASIMILÁ , asimilez , vb . I . 1. Tranz . A transforma în propria substanță materiile nutritive introduse în organism . 2. Refl . și tranz . A se integra sau a face să se integreze în alt grup social sau național prin pierderea trăsăturilor caracteristice proprii ( limbă , obiceiuri etc . ) 3. Tranz . a considera egal , asemănător cu altă ființă , cu alt obiect , cu alt fenomen . 4. Tranz . A - și însuși cunoștințe , idei etc . 5. Tranz . și refl . ( Fon . ) A ( se ) transforma sub influența altui sunet , aflat în apropiere . 6. Tranz . A introduce în procesul de fabricație produse noi , o tehnologie nouă |
||