|
|
||
|
Vezi și forma bază: PESCĂRI Vezi și:PESCĂRIE, BARCAZ, CALONEȚ, CIN, CIOBACĂ, HALIEUTIC, ORANIȚĂ, PESCĂRESC, PESCĂRI, PESCĂRIT, PESCUI ... Mai multe din DEX...PESCĂREȘTE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PESCĂRÉȘTE adv. În felul pescarilor (I), după obiceiul pescarilor, ca pescarii. - Pescar + suf. -ește.Sursa : DEX '98 pescăréște adv.Sursa : ortografic PESCĂRÉȘTE adv. În felul pescarilor; cum obișnuiesc pescarii. /pescar + suf. \~eșteSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PESCĂREȘTERezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru PESCĂREȘTE. Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului magÂnetic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul deÂspre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ... Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odiÂnioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținuÂtul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PESCĂREȘTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru PESCĂREȘTE. PESCĂRÍE , pescării , s . f . 1. ( Înv . și reg . ) Meseria pescarului ( I ) ; pescuit , pescărit . 2. Loc , piață , prăvălie unde se vinde pește ( 1 ) ; negoț de pește , 3. ( La sg . ; colectiv ) Totalitatea peștilor ( 1 ) dintr - o apă ; mulțime de pești . 4. Mâncare preparată din pește ( 1 ) . - Pescar + suf . - BARCÁZ , barcazuri , s . n . Ambarcație pescărească de lemn cu o capacitate de 10 - 100 de tone , care poate naviga cu pânze sau cu CALONÉȚ , caloneți , s . m . Unealtă manuală în formă de scândurică netedă și subțire , folosită la împletitul plaselor pescărești . - Et . CIN ^2 , cinuri , s . n . ( Înv . și reg . ) Luntre mică ( pescărească ) . CIN ^1 , cinuri , s . n . ( Înv . ) 1. ( În societatea medievală ) Poziție socială înaltă . 2. Ordin preoțesc sau călugăresc ; CIOBÁCĂ , ciobace , s . f . ( Reg . ) Luntre pescărească rudimentară , de obicei scobită dintr - un trunchi de HALIEÚTIC , - Ă , halieutici , - ce , adj . , HALIEÚTICĂ , halieutici , s . f . 1. Adj . De halieutică ; pescăresc . 2. S . f . Arta pescuitului ; ORÁNIȚĂ , oranițe , s . f . ( Reg . ) 1. Prăjină cu cange la vârf , de care se servesc marinarii și pescarii . 2. Luntre pescărească cu fundul PESCĂRÉSC , - EÁSCĂ , pescărești , adj . Care se referă la meseria pescarului ( I ) , care aparține meseriei pescarului ; care aparține pescarului ( I ) , privitor la pescari , specific pescarilor ; de PESCĂRÍ , pescăresc , vb . IV . Intranz . și tranz . ( Reg . ) A ... PESCĂRÍT s . m . ( Reg . ) Meseria pescarului ( I ) ; pescuit , pescărie ( 1 ) - V. pescări ... obicei cu ajutorul unor instrumente speciale ; a se îndeletnici cu prinderea peștelui sau a altor animale de apă ; a pescări . 2. Tranz . A scoate pe cineva sau ceva din apă ( pentru a salva , a recupera ) . 3. Tranz . Fig . ( Fam ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||