|
|
||
|
Vezi și:REAL,
SEAMĂ
... Mai multe din DEX...
PE (DE)ASUPRA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PE (DE)ASUPRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 524 pentru PE (DE)ASUPRA. Matei Milu - Asupra istericalilor ... Matei Milu - Asupra istericalilor Asupra istericalilor de Matei Milu Informații despre această ediție O boală nouă ivită, În modă acum ișită, Stîrnită de flocane, Ce-i zic istericale. Aceasta patimă grecească La țigance este firească. Iar grecele o au de gingășii Să se zbuciume ca d-epilepsii. Apoi și din moldovence Ca să samene a grece, Și ele se fac c-amețescu, Socotind ... Fără pricină, de-orice cad leșinate, Să afumă cu pene Pe subt nas, ochi și gene. Dar spre acești patimi vindecari Ne face gazeta înștiințari, De o doftorii ispitită, Acum în public prevestită. În vreme cînd năbădaica vine Să aibă bărbatul un bici bun la sine Și la c... să-i ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii ... ziarului, directorul îl pune să scrie și critică — nu —, ci vom lua un om cu talent, un om cult, care urmând altă metodă de critică ar putea ajunge critic de valoare. Vom lua pe confratele nostru Sphynx de la România liberă. Dacă stăruim îndeosebi asupra criticilor din România liberă , pricina mai este că ele sunt singurele care au vorbit mai pe larg despre scrierile lui Delavrancea, despre care voiam să scriem și noi; afară de aceasta, criticile lui Sphynx sunt scrise cu talent și cuprind o mulțime de observații și fine, și adevărate. Totuși, nici confratele Sphynx n-a putut scăpa de semnul caracteristic al criticii noastre, de exclusivism. Criticul găsește, de pildă, că tot ce-a scris Delavrancea e perfect, desăvârșit din toate punctele de vedere. De la început făgăduiește să facă oarecare rezerve, dar, afară de una mică de tot și formulată după o mie și una de explicări, cu privire la limba din Sultănica , criticul n-are nici o observație de făcut. Despre Sultănica ne spune: ,,Ar trebui să citez toată Sultănica , atât de frumos și de măiestrit e scrisă. E un șir neîntrerupt de mărgăritare, și scenele, care de care mai Gheorghe Asachi - Asupra corupției secolului ... Gheorghe Asachi - Asupra corupţiei secolului Asupra corupției secolului de Gheorghe Asachi Iertat oare celor tineri și bătrânilor să fie Ca să facă-n toate zile scandaloasă nebunie? Iertat fi-va să prăzi oameni prin ... bunii și părinții cu respect v-au onorat, Însă-n loc ca strănepoții p-urma lor să fi călcat, Derâzând simplicitatea timpurilor ce-s trecute, Pe fantoame lustruite austera-au schimbat virtute. Vorbe multe sunătoare, dar veninu-i mezul lor, Care pierde azi prezentul p-un nesigur viitor. Unde-s oameni ... voiesc a-l mai purta, Pana nu cată alt merit decât cel a defaima; Patrioții între sine un altuia groapa sapă, De averea cea stăină epitropul să adapă. Giudele, căruia datu-i ministerul cel mai sfânt, Direptatea celor meseri ș-al său vinde giurământ. Nu cu-asemene ... cătușit. Așa Roma, a noastră mumă, păn virtutea avea altară, Fericită-au fost în nuntru și temută din afară; Dar când cetățenii Romei de virtuți s-au depărtat, Cele urzite-n curs de secoli într-o zi s-au surupat. De Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare ... — Tu ești viu, dar eu sunt mort, Și de-abie-n lume mă port. — Mergi în horă, saltă-n joc, S-ai parte de busuioc. Vin la horă ici în șir, S-ai parte de trandafir. (pag. 341) Izvorând astfel poezia populară din plenitudinea simțământului, în ea ne aflăm apărați de acele aberațiuni intelectuale care strică inspirarea multor poeți, chiar a celor cu talent. Politica, declamările în contra absolutismului, reflecțiile manierate asupra divinității, imortalității etc., etc. nu ating cuprinsul lor sentimental și nu silesc pe cititor a recădea din înălțimea impresiei poetice în mijlocul preocupărilor de toate zilele. Nu că doară poporul ar fi nesimțitor la asemenea lucruri; dar el când face poezie, nu face politică, când inima îi saltă, încetează ... Murgule, coamă rotată, Mai scoate-mă-n deal o dată Să-mi fac ochișorii roată, Să mă uit la lumea toată. Asta nu-i țară de câni, Ci e țară de români, Veni-ar timpul să vie. Ca românul iar să-nvie Și de hoți să mântuiască Țara lui Ardelenească! Nu-i pământ de ungureni, Ci de neaoși pământeni! (pag. 311) VRĂBIUȚA Vrăbiuță de ... Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1 ... Titu Maiorescu - Pentru restabilirea şcoalelor normale. Asupra budgetului instrucţiunii publice pe 1873 Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1873 de Titu Maiorescu D-lor deputați, budgetul ministerului cultelor și instrucțiunii publice ni se prezentă astădată în niște împrejurări, care sunt mai favorabile unei discuțiuni serioase ... afectată pentru ele în acest budget; vedem însă, din contră, că ni se cer credite pentru a augmenta cifrele de salarii ale profesorilor de universități, licee și gimnazii. Intr-un budget, în care școalele sătești nu sunt îndestul prevăzute, vedem că vi se cer să susțineți școalele de muzică, de bele arte, expunerea artiștilor în viață etc., și cred că este totdeauna datoria noastră de a releva acest inconvenient, pănă când se va forma o dată o opiniune publică așa de puternică, încât să fie silit ministerul de a prezenta un budget care să răstoarne acest sistem de a prevede și - pentru a mă servi de expresiunile d-lui raportator - să aducă piramida pe baza ei normală. Astăzi este pusă piramida pe vârf și partea cea mai dezvoltată a ei este acea de sus; pe Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... ieste carea să închide pănă la Țarigrad. Grecii zic Italiei cu altÅ nume Hesperiia, di ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice și științifice ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra esteticii metafizice şi ştiinţifice Asupra esteticii metafizice și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea În numărul festiv al Convorbirilor literare , un număr ce a fost tipărit la a douăzeci și cincea aniversare ... sincer și cinstit greșeala. Se înțelege, sunt cazuri când cel care-ți face observări polemice nu merită nici un răspuns, și în acest caz datoria de a răspunde se preface în datoria de a tăcea; acuma însă nu suntem deloc în această situație, cel puțin pe atât pe cât e vorba de dl Maiorescu, căruia, dacă nu i-am răspuns până acuma, pricina este că n-am avut unde. De la încetarea revistei Contemporanul [1] din Iași, n-am avut o revistă unde să scriu. E adevărat că aș fi putut să răspund într-o ... Fie. Dar așa este. Un om inteligent, citind articolul dlui Maiorescu, va trebui desigur să-și facă următoarea reflecție: dacă Gherea e un om atât de ignorant și nepriceput, cât de șubrede trebuie să fie teoriile estetice ale dlui Maiorescu, de ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mișcării literare și științifice ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra mişcării literare şi ştiinţifice Asupra mișcării literare și științifice de Constantin Dobrogeanu-Gherea Seceta literară și științifică, sărăcia mișcării noastre literare contemporane e în afară de orice îndoială și, desigur, puțini se vor găsi care să nege acest fapt pe cât de trist, pe atât de adevărat. Nu-i vorbă, în privința mișcării științifice propriu-zise se vor găsi unii care nu ne vor da dreptate. Numărul școlilor și al școlarilor ... fenomen social, în viața socială deci trebuie să căutăm condițiunile existenței ei, precum și cauzele înfloririi ori decadenței literare. Să aruncăm, deci, o scurtă privire asupra vieții noastre sociale de acum patruzeci ori cincizeci de ani. După 1848, noi am intrat definitiv în curentul vieții europene. O întreagă întocmire socială bazată pe iobăgie, asemănătoare cu feudalismul european, a căzut și a fost înlocuită cu o altă întocmire, numită în mod obișnuit întocmirea burgheză ... formele politico-sociale feudale iobăgiste au fost înlocuite prin formele moderne occidentale. Această transformare socială, săvârșită de aceia pe care de obicei îi numim ,,generația de Constantin Dobrogeanu-Gherea - Dl Panu asupra criticii și literaturii ... Critica și literatura, datorite penei distinsului nostru publicist și om politic dl G. Panu. Această excursie critică în câmpul literelor române trebuie neapărat să măgulească pe literații noștri: de când junimiștii au părăsit-o, nici un om politic mai însemnat nu s-a ocupat de biata literatură. Chestiunile de ordine literară ridicate de dl Panu sunt de mare importanță și de aceea îmi iau libertatea să spun câteva cuvinte și asupra articolelor d-sale și asupra chestiilor literare tratate în ele. Nu-i vorbă, în aceste articole sunt numai o serie de afirmații pe care — probabil din lipsă de timp — dl Panu nu le-a dovedit, dar afirmările sunt făcute de dl Panu și importanța unui articol de multe ori se judecă nu atâta după conținut, cât după iscălitură. Să vedem deci ce spune dl Panu în articolele d-sale. D-sa ia ... fericire, nu e deloc așa — și un judecător, care pentru motive de imparțialitate ar refuza o petrecere prietenească cu împricinații, ar fi un model de onestitate, pe când criticul, care pe aceleași motive ar refuza o petrecere prietenească cu artiștii, ar fi un model Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice ... Taine și Brandes m-au învățat ,,ce să fac". Taine și Brandes au fost exclusivii învățători ai mei. Dl Bogdan a fost atât de sigur de aceasta încât, pentru a expune teoriile lui Taine și Brandes, n-a găsit de cuviință să studieze mai de aproape pe acești scriitori și să le expună teoriile direct din scrierile lor, ci le expune după câteva pagini din articolul meu Asupra criticii, unde însă e vorba de critica modernă în general, nu exclusiv de teoriile lui Taine. Din această cauză dl Bogdan expune greșit pe Taine. Așa, spre exemplu, o parte esențială a teoriei și a metodei lui Taine e așa-numitul caracter dominant ori calitate ... artistică, ce influență va avea ea, cât de sigură și vastă va fi acea influență și, în sfârșit, prin ce mijloace această creațiune artistică lucrează asupra noastră." Un om în adevăr nepărtinitor ar putea mai curând să-mi facă observație că cererile mele, pe care le fac criticii, sunt prea vaste. Pentru că o critică, în acest sens, ar fi făcută și din punct Constantin Negruzzi - Negru pe alb ... se uita mult la această prea regulată arhitectură; poate pentru că lucrările nouă n-au acel grandios ce se vede în toate lucrurile bătrâne. Aici pe vale curge Siretul; mai încolo, pe un pestriț prundiș se leagănă trândava Moldovă. Întocma ca o cochetă, după ce face multe cotituri, în sfârșit lângă Roman, vine de saruncă în brațele Siretului, amorezului ei. Drumul mare este prin mijlocul a câteva sate de unguri, aduși și locuiți aice de domnii români în vremea necurmatelor bătălii ce aveau cu rigatul Ungariei, căci țara pustiindu-se adese de năpădirile dușmănești, domnii o împoporau cu prinșii ce luau de la vecinii lor. Colonii de aceste sunt și în Besarabia, unde multe sate sunt locuite și pănă astăzi cu ruși (malorosiani). În vremea aceasta am ajuns la Roman, dar trebui ... să ne coborâm din trăsură, și n-ar fi nici o greșală dacă am merge pe jos pănă la gazdă, căci prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, suntem în risc să ne prăvălim, și să ne rupem gâtul. Politia Romanului întemeiată de romani și numită Praetoria Augusta și mai apoi Forum Romanorum , este catedră episcopală și capitală Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PE (DE)ASUPRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 113 pentru PE (DE)ASUPRA. ... tine, zice Domnul, Dumnezeul oștirilor; ea va veni din toate împrejurimile tale, fiecare din voi va fi izgonit drept înainte, și nimeni nu va strînge pe fugari! 6 Dar după aceea, voi aduce înapoi pe prinșii de război ai copiilor lui Amon, zice Domnul.`` 7 Asupra Edomului. Așa vorbește Domnul oștirilor: ,,Nu mai este înțelepciune în Teman? A pierit chibzuința dela oamenii pricepuți? S`a dus înțelepciunea ... zice Domnul, nici el nu va mai fi locuit, și nimeni nu se va mai așeza acolo... 19 Iată, vrăjmașul se suie ca un leu de pe malurile îngîmfate ale Iordanului împotriva locuinței tale tari; deodată voi face Edomul să fugă de acolo și voi pune peste el pe acela pe care l-am ales. Căci cine este ca Mine? Cine-Mi va porunci? Cine-Mi va sta împotrivă?`` 20 ,,De aceea, ascultați hotărîrea pe care a luat -o Domnul împotriva Edomului, și planurile, pe cari le -a făcut împotriva locuitorilor din Teman: ,,Cu adevărat, îi vor tîrî ca pe niște oi slabe, cu adevărat li se va pustii locuința! 21 ... pustiu. 35 ,,Vreau s`o isprăvesc în Moab, zice Domnul, cu cel ce se suie pe înălțimile de jerfă, și aduce tămîie dumnezeului său. 36 De aceea îmi jălește inima ca un fluer pentru Moab, îmi jălește inima ca un fluer pentru oamenii din Chir-Heres pentrucă toate avuțiile pe cari le-au strîns, sînt perdute. 37 Căci toate capetele sînt rase, toate bărbile sînt tăiate; pe toate mînile sînt tăieturi de jale, și pe coapse saci.`` 38 ,,Pe toate acoperișurile Moabului și în piețe, sînt numai bocete, pentrucă am sfărîmat Moabul ca pe un vas fără preț, zice Domnul.`` 39 ,,Cît este de sfărîmat Moabul! Gemeți! Cît de rușinos întoarce Moabul spatele! Moabul ajunge astfel de rîs și de pomină pentru toți cei ce -l înconjoară. 40 Căci așa vorbește Domnul: ,Iată că vrăjmașul sboară ca vulturul, și își întinde aripile asupra Moabului! 41 Cheriiotul este luat, cetățuile sînt cucerite, și în ziua aceea, inima vitejilor Moabului este ca inima unei femei în durerile nașterii. 42 Astfel ... tine, Moabule! Poporul din Chemoș este pierdut! Căci fiii tăi sînt luați prinși de război, și fiicele tale prinse de război. 47 Dar în vremile de apoi, voi aduce înapoi pe ... a întocmit totul, și Israel este seminția moștenirii Lui: Domnul oștirilor, este Numele Lui. 20 ,,Tu Mi-ai fost un ciocan și o unealtă de război. Am zdrobit neamuri prin tine, am nimicit împărății prin tine. 21 Prin tine am sfărîmat pe cal și pe călărețul lui; 22 prin tine am sfărîmat carul și pe cel ce ședea în el. Prin tine am sfărîmat pe bărbat și pe femeie; prin tine am sfărîmat pe bătrîn și pe copil; prin tine am sfărîmat pe tînăr și pe fată. 23 Prin tine am sfărîmat pe păstor și turma lui; prin tine am sfărîmat pe plugar și boii lui; prin tine am sfărîmat pe cîrmuitori și pe căpeteniile lui. 24 Dar acum, voi răsplăti Babilonului și tuturor locuitorilor Haldeii, tot răul, pe care l-au făcut Sionului, supt ochii voștri, zice Domnul.`` 25 ,,Iată, am necaz pe tine, munte nimicitor, zice Domnul, pe tine, care nimiceai tot pămîntul! Îmi voi întinde mîna peste tine, te voi prăvăli dela înălțimea stîncilor, și te voi preface într-un munte aprins ... scoate din tine nici pietre din capul unghiului clădirii, nici pietre pentru temelii; căci vei fi o dărîmătură vecinică, zice Domnul... 27 ,Înălțați un steag pe ... ... 14 De aceea și Domnul a îngrijit ca nenorocirea aceasta să vină peste noi; căci Domnul, Dumnezeul nostru, este drept în toate lucrurile pe cari le -a făcut, dar noi n`am ascultat glasul Lui. 15 Și acum, Doamne Dumnezeul nostru, Tu care ai scos pe poporul Tău din țara Egiptului prin mîna Ta cea puternică, și Ți-ai făcut un Nume, așa cum este și astăzi: noi am păcătuit..., am ... zbor iute, omul Gavriil, pe care -l văzusem mai înainte într`o vedenie, și m`a atins în clipa cînd se aducea jertfa de seară. 22 El m`a învățat, a stat de vorbă cu mine, și mi -a zis: ,,Daniele, am venit acum să-ți luminez mintea. 23 Cînd ai început tu să te rogi ... și eu vin să ți -l vestesc; căci tu ești prea iubit și scump. Ia aminte dar la cuvîntul acesta, și înțelege vedenia! 24 Șaptezeci de săptămîni au fost hotărîte asupra poporului tău și asupra cetății tale celei sfinte, pînă la încetarea fărădelegilor, pînă la ispășirea păcatelor, pînă la ispășirea nelegiuirii, pînă la aducerea neprihănirii vecinice, pînă la pecetluirea vedeniei ... Domnului. Au luat pe Dagon, și l-au pus înapoi la locul lui. 4 Și a doua zi, sculîndu-se disdedimineață, au găsit pe Dagon întins cu fața la pămînt, înaintea chivotului Domnului; capul lui Dagon și cele două mîni ale lui erau tăiate pe prag, și nu -i rămăsese decît trunchiul. 5 De aceea, pînă în ziua de azi, preoții lui Dagon și toți ceice intră în casa lui Dagon, la Asdod, nu calcă pe prag. 6 Mîna Domnului a apăsat asupra celor din Asdod, și i -a pustiit; i -a lovit cu bube... la șezut, atît în Asdod cît și în ținutul ... Israel.`` Și au adus acolo chivotul Dumnezeului lui Israel.`` 9 Dar după ce a fost dus acolo, mîna Domnului a apăsat asupra cetății, și a fost o mare groază; a lovit... pe oamenii cetății dela mic pînă la mare, și au avut o spuzenie de bube la șezut. 10 Atunci au trimes chivotul lui Dumnezeu la Ecron. Cînd a intrat chivotul lui Dumnezeu în Ecron, Ecroniții au strigat ... ... ... Ieremia Capitol 23 Ieremia 22 Ieremia Capitol 23 1 ,,Vai de păstorii cari nimicesc și risipesc turma pășunei mele, zice Domnul.`` 2 ,,De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel, împotriva păstorilor cari pasc pe poporul meu: ,Pentrucă Mi-ați risipit oile, le-ați izgonit, și nu v`ați îngrijit de ele, iată că vă voi pedepsi din pricina răutății faptelor voastre, zice Domnul.`` 3 ,,Și Eu însumi voi strînge rămășița oilor Mele din toate țările ... în țara lor.` 9 Asupra proorocilor. ,,Inima îmi este zdrobită în mine, toate oasele îmi tremură; sînt ca un om beat, ca un om amețit de vin, din pricina Domnului și din pricina sfintelor Lui cuvinte. 10 Căci țara este plină de preacurvii, și țara se jălește din pricina jurămintelor; cîmpiile pustiei sînt uscate.`` Toată alergătura lor țintește numai la rău, și toată vitejia lor este pentru ... să amesteci paiele cu grîul? zice Domnul.`` 29 ,,Nu este Cuvîntul Meu ca un foc, zice Domnul, și ca un ciocan care sfărîmă stînca?`` 30 ,,De aceea, iată, zice Domnul, am necaz pe proorocii cari își ascund unul altuia cuvintele Mele.`` 31 ,,Iată, zice Domnul, am necaz ... ... 3 Iată-mă! Mărturisiți împotriva mea, în fața Domnului și în fața unsului Lui: Cui i-am luat boul, sau cui i-am luat măgarul? Pe cine am apăsat, și pe cine am năpăstuit? De la cine am luat mită ca să închid ochii... asupra lui? Mărturisiți, și vă voi da înapoi.`` 4 Ei au răspuns: ,,Nu ne-ai apăsat, nu ne-ai năpăstuit, și nici n`ai primit nimic ... împotriva voastră, mi-ați zis: ,Nu!` ci un împărat să domnească peste noi``. ,,Și totuș Domnul..., Dumnezeul vostru, era Împăratul vostru. 13 Iată dar împăratul pe care l-ați ales, și pe care l-ați cerut; iată că Domnul... a pus un împărat peste voi. 14 Dacă vă veți teme de Domnul, dacă -I veți sluji, dacă veți asculta de glasul Lui, și dacă nu vă veți împotrivi cuvîntului Domnului, vă veți alipi de Domnul, Dumnezeul vostru, atît voi cît și împăratul care domnește peste voi. 15 Dar dacă nu veți asculta de glasul Domnului, și vă veți împotrivi cuvîntului Domnului, mîna Domnului va fi împotriva voastră, cum a fost împotriva părinților voștri. 16 Acum mai ... ... ... pe acestea trebuia să le faceți, și pe acelea să nu le lăsați nefăcute. 24 Povățuitori orbi, cari strecurați țînțarul și înghițiți cămila! 25 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar înlăuntru sînt pline de răpire și de necumpătare. 26 Fariseu orb! Curăță întîi partea din lăuntru a paharului și a blidului, pentruca și partea de afară să fie curată. 27 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentrucă voi sînteți ca mormintele văruite, cari, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sînt pline de oasele morților și de orice fel de necurățenie. 28 Tot așa și voi, pe dinafară vă arătați neprihăniți oamenilor, dar pe dinlăuntru sînteți plini de fățărnicie și de fărădelege. 29 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi zidiți mormintele proorocilor, împodobiți gropile celor neprihăniți, 30 și ziceți: Dacă am fi trăit noi în zilele ... nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sîngelui proorocilor. 31 Prin aceasta mărturisiți despre voi înșivă că sînteți fiii celor ce au omorît pe prooroci. 32 Voi dar umpleți măsura părinților voștri! 33 Șerpi, pui de ... ... N`avea nici frumuseță, nici strălucire ca să ne atragă privirile, și înfățișarea Lui n`avea nimic care să ne placă. 3 Disprețuit și părăsit de oameni, om al durerii și obicinuit cu suferința, era așa de disprețuit că îți întorceai fața dela El, și noi nu L-am băgat în seamă. 4 Totuș, El suferințele noastre le -a purtat ... dă pacea, a căzut peste El, și prin rănile Lui sîntem tămăduiți. 6 Noi rătăceam cu toții ca niște oi, fiecare își vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor. 7 Cînd a fost chinuit și asuprit, n`a deschis gura deloc, ca un ... celor ce o tund: n`a deschis gura. 8 El a fost luat prin apăsare și judecată; dar cine din cei de pe vremea Lui a crezut că El fusese șters de pe pămîntul celor vii și lovit de moarte pentru păcatele poporului meu? 9 Groapa Lui a fost pusă între cei răi, și mormîntul Lui la un loc cu cel bogat ... ... ... 6 Vedeniile lor sînt înșelătoare, și proorociile lor mincinoase. Ei zic: ,Așa vorbește Domnul!` măcar că Domnul nu i -a trimes; și fac pe oameni să tragă nădejde că se va împlini cuvîntul lor. 7 Nu sînt înșelătoare vedeniile, pe cari le aveți, și nu sînt mincinoase proorociile pe cari le rostiți? Voi ziceți: ,Așa vorbește Domnul!` în timp ce Eu n`am vorbit. 8 De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Pentrucă spuneți lucruri înșelătoare, și vedeniile voastre sînt minciuni, iată, am necaz pe voi, zice Domnul, Dumnezeu`. 9 ,Mîna Mea va fi împotriva proorocilor, ale căror vedenii sînt înșelătoare și ale căror proorocii sînt mincinoase; ei nu vor ... s`a isprăvit cu cei ce l-au tencuit cu ipsos! 16 S`a isprăvit cu proorocii lui Israel, cari proorocesc asupra Ierusalimului, și au vedenii de pace asupra lui, cînd nu este pace, zice Domnul Dumnezeu.` 17 Iar tu, fiul omului, întoarce-ți privirile împotriva fiicelor poporului tău, cari proorocesc după gustul inimii ... voastre. 20 De aceea așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Iată, am necaz pe ... cu care au lucrat, ca să Mă mînie, ducîndu-se să tămîieze și să slujească altor dumnezei, cari nu erau cunoscuți nici de ei, nici de voi, nici de părinții voștri. 4 V`am trimes într`una pe toți slujitorii Mei proorocii, ca să vă spună: ,Nu faceți aceste urîciuni, pe cari le urăsc.` 5 Dar ei n`au vrut s`asculte, n`au luat aminte, nu s`au întors dela răutatea lor, și n`au ... pe ulițele Ierusalimului? 10 Ei nu s`au smerit nici pînă în ziua de azi, n`au frică, nu urmează Legea Mea și poruncile Mele, pe cari le-am pus înaintea voastră și înaintea părinților voștri. 11 ,De aceea, așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Iată, Îmi întorc Fața împotriva voastră, ca să vă fac rău, și să nimicesc pe tot Iuda. 12 Voi lua rămășițele lui Iuda, cari și-au îndreptat fața ca să meargă în țara Egiptului, să locuiască acolo pentru o vreme ... nimiciți, și vor cădea în țara Egiptului; vor fi nimiciți de sabie, de foamete, dela cel mai mic pînă la cel mai mare; vor pieri de sabie și de foamete; și vor fi o pricină Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PE (DE)ASUPRARezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru PE (DE)ASUPRA. ... REÁL^2 , - Ă , reali , - e , adj . 1. Care are o existență obiectivă , independentă de conștiință sau de voință , care există în realitate ; obiectiv , adevărat . 2. De netăgăduit ; efectiv , indiscutabil , veritabil . 3. ( În sintagmele ) ( Ec . pol . ) Valoare reală = valoarea intrinsecă în aur a unei monede . ( Jur . ) Drept real = drept pe ... care se studiază cu precădere disciplinele exacte . Imagine reală = imagine a unui obiect obținută cu un instrument optic ( și care poate fi prinsă pe un ecran , pe o peliculă ) . Număr real = număr care poate fi exprimat ca limită a unui șir convergent de numere raționale . [ Pr . : re - al ] REÁL^1 , reali , s . m . Monedă spaniolă de ... SEÁMĂ s . f . 1. ( În loc . și expr . ; exprimă ideea de calcul mintal , o judecată , o constatare , o observație ) De bună seamă = desigur , fără îndoială . Mai cu seamă = mai ales , îndeosebi . A - și da seama = a constata , a se ... înțelege , a se lămuri . ( Pop . ) A - și lua seama = a se răzgândi . 2. ( În loc . și expr . ; exprimă ideea de folos , interes , grijă ) Pe seama ( cuiva ) = a ) în folosul sau în interesul ( cuiva ) ; b ) în sarcina ( cuiva ) , asupra ( cuiva ) . A lăsa pe ( sau în ) seama cuiva sau a da pe ( sau în ) seamă ( sau în seama cuiva ) = a da ( sau a lăsa ) în paza , în grija , în posesia cuiva . A ... A lua seama ( de cineva ) = a se ocupa , a se îngriji ( de cineva ) . A ține seama ( sau , rar , seamă ) de cineva ( sau de ceva ) = a lua în considerație , a avea în vedere pe cineva ( sau ceva ) . 3. Însemnătate , importanță ; vază , faimă . 4. Fel , gen ; soi . 5. Rost , rânduială . 6. Socoteală , calcul ; cont . 7. Număr , cantitate ( nehotărâtă ) ; câțiva . O ... |
||