|
|
||
|
Vezi și forma bază: PASA Vezi și:PASA, PASARE ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PASAT: PĂSAT, PĂSAT.
PASAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. pasát s.n. (înv.) vânt alizeu.Sursa : arhaisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PASATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 326 pentru PASAT. Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) Dimitrie Bolintineanu - Cetatea Albă (Akerman) Cetatea Albă (Akerman) de Dimitrie Bolintineanu Știți voi câte valuri se ridic pe mare Când o vijelie suflă cu turbare? Astfel sunt la număr mândrii musulmani Ce-apără cetatea sclavă de mulți ani! Într-un fluviu d-aur, soarele lucește Și pe coifuri, arme, focu-i strălucește. Ștefan stă sub cortu-i împletit cu fir; Cetele Moldovei lângă el deșir. Pasă dorobanii cei cu coapse late, Cu sclipoase coifuri în argint lucrate. Îi urmez panțirii ce pe cai în spume, Ca ușoare vânturi, lunecă prin lume. Călărașii țării pe vânoși fugari, Îmbrăcați în zale ca bătrâni stejari. Între toți curtenii pasă cu mândrețe, În veșminte d-aur, cu frumoase fețe. Apoi toporanii de securi armați Și codrenii ageri și de toți stimați, Ziși și pieptul țării, căci aveau chemare S-apere Moldova de oștiri tătare. După dânșii pasă sprinteni vânători Renumiți în lupte ca săgetători. Și tunarii țării toți în negre poarte, Pestrițate-n roșu, crud simbol de moarte. Mai veneau în urmă oști de mercenari, Cei cu fruntea mică, ce se zic tătari. Unguri lați în spete, cu mustăți stufoase, Leși cu părul galben, cu cerbice groase, Apoi tighinenii și-alți republicani Pasă ... Alexandru Macedonski - La suflet Alexandru Macedonski - La suflet La suflet de Alexandru Macedonski O! Suflet, sparge-odată îngusta-ți închisoare Și scutură-te-odată de lutul pământesc, Ce-ți pasă dacă-n valea de vecinică plânsoare Mai sunt și mai trăiesc? Ce-ți pasă dacă sufăr lovit de-o crudă soartă?... Ce-ți pasă de injurii la cari sunt supus?... Ce-ți pasă ca pe-o frunză răstriștea de mă poartă? Tu ești și rămâi Alexandru Vlahuță - Tu ești poet Alexandru Vlahuţă - Tu eşti poet Tu ești poet de Alexandru Vlahuță Eu vreau cântări de veselie. Că tu ești trist, ce-mi pasă mie? Nici vreu să știu de ce te doare, De grijile ce te frământă, De inima ta care moare... Tu ești poet, deci cântă. De te urăsc, de te sfâșie Vrăjmașii tăi, ce-mi pasă mie? Zâmbind, tu rănile-ți ascunde, Și-n stele sufletu-ți avântă, Cui te lovește, nu-i răspunde... Tu ești poet, deci cântă. De-ți plâng ai tăi, în sărăcie, Și-i vezi murind, ce-mi pasă mie? Tu du-mă-n alte lumi, senine, Căci singura-ți chemare sfântă E să mă-nveselești pe mine; Tu ești poet, deci cântă. Iar dac-un vânt de nebunie Peste viața ta pustie S-abate pentru totdeauna, În noaptea care te-nspăimântă Privește stelele și luna Surâzător, și Dimitrie Bolintineanu - Grozea vornicul Dimitrie Bolintineanu - Grozea vornicul Grozea vornicul de Dimitrie Bolintineanu Iar prin lungul apei, prin dumbrăvi, s-arată, Pasă, pe tăcute, o măreață-armată Armia lui Rareș, domnul lăudat. Luna p-a lor cale raze-a semănat. Ungurii cu spaimă somnul dulce lasă Și la datorie fiecare pasă... La lumina stelei, cei armați s-opresc... Din ambele taberi, bravii se privesc. Lupta-ncepe crudă: buciumele sună, Caii lor nechează, văile răsună. Zorile se scaldă p-azurul ceresc, Pe armele roșii de sânge-omenesc, Dar lumina spune cetelor maghiare Că numai prin fugă pot afla scăpare. Zapoliu aude cu plăcere vie... La moldavii noștri pasă-n bucurie. Cheamă căpitanul care-a comandat; Tinde mâna dreaptă și l-a sărutat. Apoi dă lui arme rari și prețioase, Aur îi oferă și săgeți frumoase. Grozea, căpitanul, armele-a primit — ,,Iau eu arcu-acela la luptași dorit, Dar auru-ți, doamne, nu mi se cuvine. Domnul Petru Rareș m-a trimis pe mine Să sfărâm vrăjmașii într-acest rezbel Numai pentru stima care-ți poarta Ion Luca Caragiale - Cronica (Caragiale) Ion Luca Caragiale - Cronica (Caragiale) Cronica de Ion Luca Caragiale A ! doamnelor și domnilor, sunt cronicar, și-mi este imposibile a nu fi indiscret - cu voia lui conu Gugumano, primarul Bucharei. - Dară ce are a-face primarul Bucharei ? - Mă rog, dați-mi voiă ! despre dânsul am să vă vorbesc. El este nobilul meu erou pentru cronica de azi. Îmi pare rău că nu am darul lui Apolon, ca să-l cânt în versuri. - Conul Gugumano, primarul Bucharei, în versuri ? - Da ! în versuri eroice. Nu râdeți. Adică, de ce nu ! Să ne înțelegem: daca dumnealui a ajuns să fie primar la Buchara, pentru ce nu s'ar găsi și un fecior al muselor ca să-l cânte în versuri ? Nu mi s'ar părea rătăcirea a doua mai rea decât cea d'întâiu. Conul Gugumano, prin urmare... - Iar !... - Iar și totdeauna. Ei, ce vreți ! am și eu simpatiile și slăbiciunile mele... Mă rog, doamnelor și domnilor, lăsați-mă să 'ncep cel puțin. Mă lăsați ? Bine. Încep deci: Conul Gugumano, în una din zilele trecute, a mers în calitate... - Ce mai calitate !... - Domnule, mă 'ntrerupi iar. Quand arriverons-nous, ... Ștefan Octavian Iosif - Thogrul și străjerul Ştefan Octavian Iosif - Thogrul şi străjerul Thogrul și străjerul de Saadi , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată în Albina , an. VIII, nr. 4, 24 octombrie 1904. Thogru = un principe al turcilor ( n.a ) Odată, cînd, pe-o noapte furtunoasă, Thogrul trecea pe lîng-un biet străjer Și la văzut în bunda-i zdrențeroasă Cum zgribura, învinețit de ger, Îi zise, căci era milos din fire : — Am să-ți trimit pe loc o haină groasă. Zicînd așa, cu inima-mpăcată Intră-n palatu-i plin de strălucire : Acolo însă-i răsări în prag Soția lui, făptură minunată, Care-l primi zîmbind cu-atîta drag, Încît uită făgăduiala dată Precum uită și pe străjer și gerul. Dar ia aminte tu ce-a zis străjerul : A zis : — O, rege, tu m-ai dat uitării, Căci ai dormit în raiul desfătării, Ai dus-o noaptea într-un vis plăcut, Ce-ți pasă noaptea mea cum a trecut ! Ce-i pasă caravanei care scapă De-aceia ce-n nisip își află groapă ! Un blînd noroc te leagănă în somn, Ai călăuză bună și ești domn, Nu te oprește dealul, ... Alexandru Macedonski - Răspuns la câțiva critici Alexandru Macedonski - Răspuns la câţiva critici Răspuns la câțiva critici de Alexandru Macedonski (Fragment) Nu pot să zbor cu voi pe-o rază... Mi-e frică luna să nu cază, Să ne turtească împreună, Că-n Iadul cel de grozăvie Am merge în tovărășie, Ș-atuncea: Noapte bună! Dar dintr-a mea junie dusă În întristarea mea nespusă Mai am pe neașteptate Ca să-mpletesc încă ghirlante Pe fruntea sfintelor amante Un șir de foi uscate! Voi preferați în lăcrămioare Ca într-o baie răcoritoare Să v-afundați până la gât, Ș-astfel din apa lor căldicică Să dați afară o cărticică Bună de leacuri și de urât. Ei! Zău!... Voi poate c-aveți dreptate Și puteți plânge, în libertate, Dureri pe care nu le-ați simțit! Le puteți pune și pe hârtie... Lumii ce-i pasă?... Ce-mi pasă mie?... Nu vă voi spune ce-am suferit! Marturi zadarnici nu vă voi face A suferinții care-n piept zace, Adevărata durere tace! Și-ascunde fața și plânge-n umbră, O știe numai noaptea cea sumbră, Care-o-nvelește ca-ntr-o manta! Încât de visuri, vă cer iertare, Nu pot să umblu pe nori ... Alexandru Vlahuță - Pe albumul d-rei... Alexandru Vlahuţă - Pe albumul d-rei... Pe albumul d-rei... de Alexandru Vlahuță Publicată în Convorbiri literare , an XIX, nr. 7, octombrie 1885 De cei de jos — de morți — ce-ți pasă, Stea ce te-nalți în fundul zării?... Ridică-ți raza ta și-i lasă În întunericul uitării !... ....................................... Tu vei trăi-ntr-o altă lume, Departe pururea de mine, Ș-a mele versuri, ș-al meu nume Ca mîni ți s-or părea străine. A clipelor de-acum năluce De veci s-or scufunda-n trecut, Și — sigur — nici ț-ei mai aduce Aminte că m-ai cunoscut !... La ce dar amintirii tale Aș mai cerși-n deșert o rază?... La ce pe-un mort priviri de jale Din ochi atît de dulci să cază ! De cei de jos — de morți — ce-ți pasă, Stea ce te-nalți în fundul zării?... Te du ferice, și mă lasă În întunericul Alphonse de Lamartine - Poetul murind Alphonse de Lamartine - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ... Anton Pann - Cîinile Cîinile de Anton Pann Cîînile pe gerul tare, Cînd ningea zăpada mare, Să-ncovrigase cu totul, Vîrîndu-și sub ooadă botul, Ș-într-a lui tremurătură, Clănțănindu-i dinții-n gură Zicea : O, cît e de bine vara! Că doarme omul afară Și de nici un frig nu-i pasă, Fuge de purici din casă. Dar acum ca-să-i e dragă, Aleargă-ntr-însa să bagă, Și pe mine-n vînt mă scoate, Să-i păzesc din curte toate. Dar vezi cap sec și la mine! C-astă-vara fuse bine, Și era destule oase Prin curte de mine roase. N-am strîns sa le fac grămadă, Ci au rămas sup zăpadă. Numai -cu te-mi da din masă Puteam să-mi zidesc o casă, Că după cum mi să pare Nu trebuie așa mare, Uite-mi capul, uite-mi coada, Mai sa-mpreună cu noada. Dar lasă, d-acu nainte Patima mă-nvață minte, Cum va sosi vara-ndată, Precum a mai fost odată, S-apuc să strîng oase goale, Țot ciolane de rasoale. Și cînd le roz, să-mi zic mie: Mă! vezi, fă iconomie, Nu roade peste măsură, ... Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) Muncitorul de Cezar Bolliac Informații despre această ediție „Cînd mă născui în lume, murise al meu tată ; Căci mult el se luptase cu iasma încruntată Ce-i zice Sărăcia ! El locuia cu dînsa din frageda-i junie ; Și s-a luptat, sărmanul, cu multă bărbăție ; Dar, vai ! l-a-nvins pustia ! Bătrîn de june încă, iertatul meu părinte Cătă la cer și zise : — «Oh ! Fie-ți milă, sfinte, De bietul muncitor !» Atunci veni la dînsul trimisul ce desface Și-i zise : «Ia-ți iertarea : ești liber ; du-te-n pace La bunu-ți Creator !» Și biata maică-atuncea, în lacrimi și sudoare, Cu mine-nsărcinată, privea la el cum moare. Apoi groapa-i săpă... Fără nimic de hrană rămase-n văduvie, Și nu putea să lupte cu iasma Sărăcie, Ce și mai rău turbă... Puțin după aceasta, în ziua sorocită, Prin munci m-aduse-n lume, flămîndă, părăsită, Săraca măiculiță ! Plîngea pe două paie pe care mă născuse ; Căci n-avea fașe, mica ; acum întîi făcuse ; N-avea nici cîrpuliță ! Apoi vărsa ea lacrimi cu mult și mai amare, Văzînd că-i seacă pieptul, că ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru PASATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru PASAT. 2 Imparati Capitol 9 2 Imparati 8 2 Imparati Capitol 9 1 Proorocul Elisei a chemat pe unul din fiii proorocilor, și i -a zis: ,,Încinge-ți mijlocul, ia cu tine sticluța aceasta cu untdelemn, și du-te la Ramot în Galaad. 2 Cînd vei ajunge acolo, să cauți să vezi pe Iehu, fiul lui Iosafat, fiul lui Nimși. Să te duci să -l ridici din mijlocul fraților săi, și să -l aduci într`o odaie deoparte. 3 Să iei sticluța cu untdelemn, să -l torni pe capul lui, și să zici: ,,Așa zice Domnul: ,Te ung împărat al lui Israel!` Apoi să deschizi ușa, și să fugi fără să te oprești.`` 4 Tînărul, slujitorul proorocului, a plecat în Ramot din Galaad. 5 Cînd a ajuns, căpeteniile oștirii ședeau jos. El a zis: ,,Căpetenie, am să-ți spun o vorbă.`` Și Iehu a zis: ,,Căruia dintre noi toți?`` El a răspuns: ,,Ție, căpetenie.`` 6 Iehu s`a sculat și a intrat în casă, și tînărul i -a turnat untdelemnul pe cap, zicîndu -i: ,,Așa zice Domnul, Dumnezeul lui Israel: , ... Ieremia Capitol 30 Ieremia 29 Ieremia Capitol 30 1 Iată Cuvîntul rostit lui Ieremia din partea Domnului: 2 ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Scrie într`o carte toate cuvintele pe cari ți le-am spus. 3 Iată, vin zile, zice Domnul, cînd voi aduce înapoi prinșii de război ai poporului Meu Israel și Iuda, zice Domnul; îi voi aduce înapoi în țara, pe care am dat -o părinților lor, și o vor stăpîni.`` 4 Iată însă cuvintele pe cari le -a rostit Domnul asupra lui Israel și asupra lui Iuda. 5 ,,Așa vorbește Domnul: ,Auzim strigăte de groază; e spaimă, nu este pace! 6 Întrebați și vedeți dacă nu cumva naște vreun bărbat! Pentru ce văd pe toți bărbații cu mîinile pe coapse, ca o femeie la facere? Pentru ce s`au îngălbenit toate fețele? 7 Vai! căci ziua aceea este mare; nici una n`a fost ca ea? Este o vreme de necaz pentru Iacov; dar Iacov va fi izbăvit din ea. 8 În ziua aceea, zice Domnul oștirilor, voi sfărîma jugul de pe grumazul lui, îi voi rupe legăturile și străinii nu -l vor mai supune. 9 Ci vor sluji Domnului, Dumnezeului ... Ioan Capitol 21 Ioan 20 Ioan Capitol 21 1 După aceea Isus S`a mai arătat ucenicilor Săi la marea Tiberiadei. Iată cum S`a arătat: 2 Simon Petru, Toma zis Geamăn, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zebedei, și alți doi din ucenicii lui Isus, erau împreună. 3 Simon Petru le -a zis: ,,Mă duc să prind pește.`` ,,Mergem și noi cu tine,`` i-au zis ei. Au ieșit, și au intrat într`o corabie; și n`au prins nimic în noaptea aceea. 4 Dimineața, Isus stătea pe țărm; dar ucenicii nu știau că este Isus. 5 ,,Copii``, le -a zis Isus, ,,aveți ceva de mîncare?`` Ei i-au răspuns: ,,Nu``. 6 El le -a zis: ,,Aruncați mreaja în partea dreaptă a corăbiei, și veți găsi.`` Au aruncat -o deci, și n`o mai puteau trage de mulțimea peștilor. 7 Atunci ucenicul, pe care -l iubea Isus, a zis lui Petru: ,,Este Domnul!`` Cînd a auzit Simon Petru că este Domnul și -a pus haina pe el, și s`a încins, căci era desbrăcat, și s` ... 2 Imparati Capitol 16 2 Imparati 15 2 Imparati Capitol 16 1 În al șaptesprezecelea an al lui Pecah, fiul lui Remalia, a început să domnească Ahaz, fiul lui Iotam, împăratul lui Iuda. 2 Ahaz avea douăzeci de ani cînd a ajuns împărat, și a domnit șasesprezece ani la Ierusalim. El n`a făcut ce este plăcut înaintea Domnului, Dumnezeului său, cum făcuse tatăl său David. 3 Ci a umblat în calea împăraților lui Israel; și chiar a trecut pe fiul său prin foc, după urîciunile neamurilor pe cari le isgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. 4 A adus jertfe și tămîie pe înălțimi, pe dealuri și supt toți copacii verzi. 5 Atunci Rețin, împăratul Siriei, și Pecah, fiul lui Remalia, împăratul lui Israel, s`au suit împotriva Ierusalimului ca să lupte împotriva lui. Au împresurat pe Ahaz, dar n`au putut să -l biruiască. 6 În acelaș timp, Rețin, împăratul Siriei, a adus iarăș Elatul subt stăpînirea Sirienilor; a izgonit pe Evrei din Elat, și Sirienii au venit la Elat, unde au locuit pînă în ziua de azi. 7 ... Iov Capitol 9 Iov 8 Iov Capitol 9 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate înaintea lui Dumnezeu? 3 Dacă ar voi să se certe cu El, din o mie de lucruri n`ar putea să răspundă la unul singur. 4 A Lui este înțelepciunea, și atotputernicia: cine I s`ar putea împotrivi fără să fie pedepsit? 5 El mută deodată munții, și -i răstoarnă în mînia Sa. 6 Zguduie pămîntul din temelia lui, de i se clatină stîlpii. 7 Poruncește soarelui, și soarele nu mai răsare; și ține stelele supt pecetea Lui. 8 Numai El întinde cerurile, și umblă pe înălțimile mării. 9 El a făcut Ursul mare, luceafărul de seară și Ralițele, și stelele din ținuturile de miazăzi. 10 El face lucruri mari și nepătrunse, minuni fără număr. 11 Iată, El trece pe lîngă mine, și nu -L văd, se duce și nu -L zăresc. 12 Dacă apucă El, cine -L va opri? Cine -I va zice: ,,Ce faci?`` 13 Dumnezeu nu-Și întoarce mînia; supt El se pleacă toți sprijinitorii mîndriei. 14 ... Iov Capitol 21 Iov 20 Iov Capitol 21 1 Iov a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Ascultați, ascultați cuvintele mele, dați-mi măcar această mîngîiere. 3 Lăsați-mă să vorbesc, vă rog; și, după ce voi vorbi, veți putea să vă bateți joc. 4 Oare împotriva unui om se îndreaptă plîngerea mea? Și pentruce n`aș fi nerăbdător? 5 Priviți-mă, mirați-vă, și puneți mîna la gură. 6 Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, și un tremur îmi apucă tot trupul: 7 Pentruce trăiesc cei răi? Pentruce îi vezi îmbătrînind și sporind în putere? 8 Sămînța lor se întărește cu ei și în fața lor, odraslele lor propășesc supt ochii lor. 9 În casele lor domnește pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să -i lovească. 10 Taurii lor sînt plini de vlagă și prăsitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11 Își lasă copiii să se împrăștie ca niște oi, și copiii se sbeguiesc în jurul lor. 12 Cîntă cu sunet de tobă și de arfă, se desfătează cu sunete de caval. 13 Își petrec zilele în fericire, și se pogoară într`o clipă în locuința morților. 14 Și totuș ... Iov Capitol 35 Iov 34 Iov Capitol 35 1 Elihu a luat din nou cuvîntul, și a zis: 2 ,,Îți închipuiești că ai dreptate, și crezi că te îndreptățești înaintea lui Dumnezeu, 3 cînd zici: ,La ce-mi folosește, ce cîștig am că nu păcătuiesc?` 4 Îți voi răspunde și la aceasta, ție, și prietenilor tăi totodată. 5 Uită-te spre ceruri, și privește! Vezi norii, cît de sus sînt față de tine? 6 Dacă păcătuiești, ce rău Îi faci Lui? Și cînd păcatele ți se înmulțesc, ce -I faci Lui? 7 Dacă ești drept, ce -I dai Lui? Ce primește El din mîna ta? 8 Răutatea ta nu poate vătăma decît semenului tău, dreptatea ta nu folosește decît fiului omului. 9 Oamenii strigă împotriva mulțimii apăsătorilor, se plîng de silnicia multora; 10 dar niciunul nu zice: ,Unde este Dumnezeu, Făcătorul meu, care ne insuflă cîntări de veselie noaptea, 11 care ne învață mai mult decît pe dobitoacele pămîntului, și ne dă mai multă pricepere decît păsărilor cerului?` 12 Să tot strige ei atunci, căci Dumnezeu nu răspunde, din pricina mîndriei celor răi. 13 Degeaba strigă, căci Dumnezeu n`ascultă, Cel Atotputernic nu ia aminte. ... Iov Capitol 39 Iov 38 Iov Capitol 39 1 Știi tu cînd își fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată? 2 Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, și cunoști tu vremea cînd nasc? 3 Ele se pleacă, fată puii, și scapă iute de durerile lor. 4 Puii lor prind vlagă și cresc supt cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele. 5 Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură? 6 I-am dat ca locuință pustiul, și pămîntul sărac ca locaș. 7 El rîde de zarva cetăților, 8 Străbate munții ca să-și găsească hrana, și umblă după tot ce este verde. 9 Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Și stă el noaptea la ieslea ta? 10 Îl poți lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi? 11 Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Și -i lași tu grija lucrărilor tale? 12 Te lași tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta? 13 Aripa struțului bate cu veselie, de-ai zice că este ... Psalmii Capitol 142 Psalmii 141 Psalmii Capitol 142 1 (O cîntare a lui David. O rugăciune făcută cînd era în peșteră.) Cu glasul meu strig către Domnul, cu glasul meu mă rog către Domnul. 2 Îmi vărs necazul înaintea Lui, și-mi povestesc strîmtorarea înaintea Lui. 3 Cînd îmi este mîhnit duhul în mine, Tu îmi cunoști cărarea. Pe drumul pe care umblu, mi-au întins o cursă. 4 Aruncă-Ți ochii la dreapta, și privește! Nimeni nu mă mai cunoaște, orice scăpare este pierdută pentru mine, nimănui nu -i pasă de sufletul meu. 5 Doamne, către Tine strig, și zic: ,,Tu ești scăparea mea, partea mea de moștenire pe pămîntul celor vii.`` 6 Ia aminte la strigătele mele, căci sînt nenorocit de tot. Izbăvește-mă de cei ce mă prigonesc, căci sînt mai tari decît mine. 7 Scoate-mi sufletul din temniță, ca să laud Numele Tău! Cei neprihăniți vor veni să mă înconjoare, cînd îmi vei face bine. Psalmii Isaia Capitol 57 Isaia 56 Isaia Capitol 57 1 Piere cel neprihănit, și nimănui nu -i pasă; se duc oamenii de bine și nimeni nu ia aminte că din pricina răutății este luat cel neprihănit. 2 El întră în pace în groapa lui: cel ce umblă pe drumul cel drept, se odihnește în culcușul lui. 3 ,,Dar voi, apropiați-vă încoace fii ai vrăjitoarei, sămînța precurvarului și a curvei! 4 De cine vă bateți voi joc? Împotriva cui vă deschideți voi gura larg, și scoateți limba? Nu sînteți voi niște copii ai păcatului, o sămînță a minciunii, 5 care se încălzește pentru idoli supt orice copac verde, care junghie pe copii în văi, supt crăpăturile stîncilor? 6 În pietrele lustruite din pîraie este partea ta de moștenire, ele sînt soarta ta; lor le torni și jertfe de băutură, și le aduci daruri de mîncare: ,Pot Eu să fiu nesimțitor la lucrul acesta? 7 Pe un munte înalt și ridicat îți faci culcușul; tot acolo te sui să aduci jertfe. 8 Îți pui pomenirea în dosul ușii și ușiorilor; căci, departe de Mine, îți ridici învelitoarea și te sui în pat, îți lărgești culcușul, și faci ... Marcu Capitol 4 Marcu 3 Marcu Capitol 4 1 Isus a început iarăș să învețe pe norod lîngă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S`a suit și a șezut într`o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe țărm lîngă mare. 2 Apoi a început să -i învețe multe lucruri în pilde; și, în învățătura pe care le -o dădea, le spunea: 3 Ascultați! Iată, sămănătorul a ieșit să samene. 4 Pe cînd sămăna, o parte din sămînță a căzut lîngă drum: au venit păsările și au mîncat -o. 5 O altă parte a căzut pe un loc stîncos, unde n`avea mult pămînt: a răsărit îndată, pentrucă n`a dat de un pămînt adînc; 6 dar, cînd a răsărit soarele, s`a pălit; și, pentrucă n`avea rădăcină, s`a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat -o, și n`a dat roadă. 8 O altă parte a căzut în pămînt bun: a dat ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PASATRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru PASAT. PASÁ , pasez , vb . I . Tranz . 1. ( Sport ) A trimite mingea unui coechipier . 2. ( Fam . ) A da sau a ceda cuiva ceva ; a face să ajungă sau să treacă în mâna altuia , a transmite altuia . 3. A trece prin sită fructe sau legume ; a zdrobi , a ... PASÁRE , pasări , s . f . Acțiunea de a pasa și rezultatul ei . - V. pasa |
||