Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PĂSTRA, SAIA, DEPRECIA, ȚINE, CHEZAȘ, NATURĂ, DISPUTĂ, SAIGIU, CÂȘTIGA, JGHEAB, PREAVIZ ... Mai multe din DEX...

P��SA - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru P��SA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 301 pentru P��SA.

Dimitrie Bolintineanu - Stefan cel tânăr și doamnă-sa

... Dimitrie Bolintineanu - Stefan cel tânăr şi doamnă-sa Stefan cel tânăr și doamnă-sa de Dimitrie Bolintineanu Ștefan stă la masă, zi de sărbătoare. Doamna lângă dânsul șade gânditoare. Genele-i noroase caută pe jos, Iar pe mână-i ... mea! Doamne, pentru tine, tu cu mine bea!" Domnul ia paharul și cu doamna-nchină. Cupele răsună; fruntea lor lumină. — ,,Doamne, multe rele faci p-acest pământ, Multe prăzi și-ucideri fără de cuvânt..." Zice. Domnu-aruncă cupa p-a sa față. Sângele pe frunte-i râură și-ngheață. Doamna-și șterge roua și cătând la cer — ,,Astăzi orice crime printr-o crimă pier! Doamne ...

 

Ioan Slavici - Pădureanca

Ioan Slavici - Pădureanca Pădureanca de Ioan Slavici Tribuna , nr. 63, 1/13 iulie - 11/23 august 1884 Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX 20 XX 21 XXI 22 XXII I Fă trei cruci și zi „Doamne-ajută!â€� când treci pragul casei, fie ca să ieși, fie ca să intri, căci lumea din întâmplări se alcătuiește, iar întâmplarea e noroc ori nenorocire, și nimeni nu știe dacă e rău ori bun ceasul în care a pornit, nici dacă va face ori nu ceea ce-și pune de gând. Busuioc însă, bogătoiul, era om care știe ce voiește. Pe vrute, pe muncite, pe chibzuite, el ajunsese gospodar ce ară cu patru pluguri zece zile de-a rândul și seamănă brazdele numai cu grâu bob ales, și de aceea se putea simți destoinic a scoate la capăt lucruri pe care alții nici măcar de gând a și le pune nu se încumetau. Se ivise holeră-n țară, iar Busuioc ...

 

Ion Luca Caragiale - Păcat...

... căciulă de oaie părul creț și des... și niște ochi blânzi - și mintos tânăr. Când a plecat de acasă să meargă la București p-atâția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atâtea ori, i-a potrivit părul, i-a ...

 

Alexei Mateevici - Păcătoasa

... păcate El, ca în zori, le-a luminat, Și toate s-au înseninat În mintea celei ce-a căzut. Și viața sa răutăcioasă Nenorocita păcătoasă Într-o clipire a văzut. În groază ea a înțeles Ce daruri adunate-n vânt Cu îndurare i ...

 

Ion Creangă - Cinci pâini

... oară în Convorbiri literare , nr. 12, 1 martie 1883 Doi oameni, cunoscuți unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâni, și celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiți pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate ...

 

Urmuz - Pâlnia și Stamate

... Bufty... Micul băiat, din prea multă pietate filială, prefăcându-se însă că nu observă nimic, târăște o mică targa, pe uscat, în vreme ce mama sa, soția tunsă și legitimă a lui Stamate, ia parte la bucuria comună, compunând madrigale, semnate prin punere de deget. Aceste ocupațiuni îndeajuns de ...

 

Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur

... cel adevărat, ci te-am prins pe gârlă, unde erai dat și pus într-un sicriaș de mumă-ta, ca să nu se dovedească fapta sa cea de rușine, fiindcă era fată de împărat. Dacă voi adormi somnul cel de veci, care o să-l cunoști când vei vedea că tot ... e așa, mai întrebă copilul, de ce nu vin ei pe la noi? - Ei nu vin, îi mai zise calul, fiindcă n-au ce căuta p-aci, trebuie să mergem noi la dânșii. - Să mergem, răspunse copilul cu bucurie. Iar daca îi spuse că trebuie să fie îmbrăcat, fiindcă ceilalți oameni ... și îmbla tot cu frică, mirându-se de frumusețea caselor și de tot ce vedea; băgă însă de seamă că fiecare lucru-și are rânduiala sa. Dară calul, îmbărbătându-l, îi zise: - Vezi, stăpâne, aici toate sunt cu șartul lor; de aceea trebuie să știi să-ți faci și tu un ... i păru mai frumos, se făcu mare nuntă împărătească. Și după ce se sfârși veseliile, plecară împăratul cu toată curtea ca să petreacă pre fiică-sa până la hotarele împărăției sale. Numai fiica împăratului cea mai mică rămase acasă. Făt-Frumos, argatul de la grădină, văzând că și grădinarul se dusese ...

 

George Coșbuc - Dragostea păcurărească

... folos! Pentru mine, ard-o focul, Ard-o, chiar să fie locul Cum e raiul de frumos! Nu vreau țări de fală pline, Lase-mă p-aci pe mine! Căci p-aicea m-am dedat Cu vremi grele, cu vremi bune Și cu ploi și cu furtune Și cu cer înnegurat: Eu știu munții, dar mai ... fiu? Tot cu jale fără seamă Și de tată și de mamă Eu nimica să nu știu? De părinți, de frați, sărmanii, Să port dor, sa-l port cu anii? Vai, și-n sate până când Hori de brâu se vor întinde Și cu fete se vor prinde Veselii flăcăi jucând ...

 

George Coșbuc - Pe pământul turcului

... locul: Om cu gânduri; ura foarte strugurii, pipa și jocul, Dar era cap de ispravă, cântăreț și se credea Fericit, știind prea bine, că nevastă-sa-l iubea Și din astă cauză dânsul nu știa decât să tacă, Iar nevasta-i putea face orișice voia să facă. Într-o toamnă-au ...

 

Ion Creangă - Povestea lui Stan Pățitul

Ion Creangă - Povestea lui Stan Păţitul Povestea lui Stan Pățitul de Ion Creangă Era odată un flăcău stătut, pe care-l chema Stan. Și flăcăul acela din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă care să-l ocrotească și să-l ajute. Și, ca băiat străin ce se găsea, nemernicind el de colo până colo pe la ușile oamenilor, de unde până unde s-a oploșit de la o vreme într-un sat mare și frumos. Și aici, slujind cu credință ba la unul, ba la altul, până la vârsta de treizeci și mai bine de ani, și-a sclipuit puține parale, câteva oi, un car cu boi și o văcușoară cu lapte. Mai pe urmă și-a înjghebat și o căsuță, și apoi s-a statornicit în satul acela pentru totdeauna, trăgându-se la casa lui și muncind ca pentru dânsul. Vorba ceea: "Și piatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc". Și cum s-a văzut flăcăul cu casă și avere bunicică, nu mai sta locului, cum nu stă apa pe pietre, și mai nu-l ...

 

Alexei Konstantinovici Tolstoi - Păcătoasa

... păcate El, ca în zori, le-a luminat, Și toate s-au înseninat În mintea celei ce-a căzut. Și viața sa răutăcioasă Nenorocita păcătoasă Într-o clipire a văzut. În groază ea a înțeles Ce daruri adunate-n vânt Cu îndurare i ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru P��SA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru P��SA.

PĂSTRA

... grijă , a pune bine ; a ține în bună stare , a avea grijă de . . . ; a ține în posesiunea sa . 2. A menține , a face să dureze . 3. A nu divulga , a nu destăinui ( secrete , taine etc ...

 

SAIA

... saiele , s . f . ( Înv . și pop . ) Țesătură ( subțire ) de lână . SAIÁ^2 , saiele , s . f . ( Reg . ) Adăpost ( improvizat ) pentru vite , în special pentru oi . [ Pr . : sa - ia ] SAIÁ^1 , saiele , s . f . Ață pentru însăilat ; p . ext . cusătură provizorie , cu împunsături rare ; șular . [ Pr . : sa

 

DEPRECIA

... DEPRECIÁ , depreciéz , vb . I . 1. Tranz . A aprecia ceva sub valoarea sa reală ; p . ext . a nesocoti , a minimaliza valoarea unui lucru . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) micșora , a ( - și ...

 

ȚINE

... sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma ... referi la . . . , a fi în legătură cu . . . , a face parte din . . . 8. Intranz . A fi legat sufletește de ceva : p . ext . a avea pentru cineva o afecțiune puternică , a iubi pe cineva . 9. Intranz . ( Urmat de un verb la conjunctiv ) A ... urma mereu același drum ( sau aceeași cale , aceeași direcție ) , a nu se abate din drum ; a umbla într - un anumit loc ; p . ext . a merge ( sau a o lua ) pe un anumit drum ; ( despre drumuri ) a merge , a străbate ... A stăpâni ( un loc ) . 3. A avea ( pe cineva ) în serviciul său . 4. A avea sub conducerea , direcția sau administrația sa ; a fi însărcinat cu o funcție ( și a o exercita ) . 5. A poseda animale și a le ...

 

CHEZAȘ

... CHEZÁȘ , - Ă , chezași , - e , subst . 1. S . m . și f . ( Pop . ) Persoană care garantează cu averea sa pentru o datorie făcută de altul ; garant ; p . ext . persoană care își ia răspunderea morală pentru cineva sau ceva . 2. S . m . ( Rar ) Fiecare dintre căpătâiele de lemn pe care se așază butoaiele ...

 

NATURĂ

... NATÚRĂ , naturi , s . f . 1. Lumea materială ; univers , fire ; totalitatea ființelor și a lucrurilor din Univers ; p . restr . lumea fizică înconjurătoare , cuprinzând vegetația , formele de relief , clima . 2. Ansamblul legilor după care se dezvoltă Universul ; Universul considerat ca o forță activă , creatoare ... anumite legi . 3. Ansamblu de însușiri pe care o ființă le are din naștere , care rezulta din conformația sa și care o caracterizează , constituind esența sa

 

DISPUTĂ

... DISPÚTĂ , dispute , s . f . 1. Discuție în contradictoriu între două sau mai multe persoane ori grupuri de persoane ; controversă ; p . ext . ceartă . 2. Luptă pentru întâietate , pentru tranșarea în favoarea sa

 

SAIGIU

... SAIGÍU , saigii , s . m . Slujbaș al Porții Otomane care strângea în țările românești darea plătită în oi ; p . ext . slujbaș al stăpânirii care număra oile în acest scop . [ Pr . : sa

 

CÂȘTIGA

... câștíg , vb . I . 1. Tranz . A obține bani sau alte bunuri materiale ( prin muncă , prin speculații , prin exploatare , la jocuri de noroc etc . ) ; p . ext . a dobândi , a obține experiență , cunoștințe etc . 2. Tranz . A atrage de partea sa ; a cuceri . Câștigase simpatia tuturor . 3. Tranz . A obține , a cuceri victoria ( într - o competiție sportivă , într - un proces ...

 

JGHEAB

... JGHEAB , jgheaburi , s . n . 1. Conductă sau canal deschis în partea superioară , făcut în piatră , într - un trunchi de copac etc . , permițând ( prin înclinarea sa ) scurgerea unui lichid sau a unui material pulverulent . 2. Crestătură , scobitură , adâncitură . 3. Făgaș , râpă făcută la munte de șuvoiul ploilor ; p

 

PREAVIZ

... PREAVÍZ , preavize , s . n . Înștiințare prealabilă de concediere făcută unui angajat ; p . ext . interval de timp cât un angajat mai lucrează după primirea acestei înștiințări ; salariu care se cuvine celui concediat de la primirea înștiințării până la ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...