|
|
||
|
Vezi și:BĂGA,
AMINTE,
SEAMĂ,
OBSERVATOR,
UITA,
ZĂRI,
VEDEA,
PÂNDI,
SIMȚI
... Mai multe din DEX...
OBSERVA CEVA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru OBSERVA CEVARezultatele 1 - 10 din aproximativ 96 pentru OBSERVA CEVA. Titu Maiorescu - Observări polemice ... vine Viața și vitejia lui David , care se termină astfel: Eșii spre întâmpinare Ear smulgându-i lung-lat-taiul, La filisteanul cel mare Pre Criș ceva mai scurtaiul. Și pentru a lui lungime Și am ridicat ocara, Sudui-mă cu asprime. Și așa am scăpat țara. Curios om răposatul ... Ion Luca Caragiale - Slăbiciune ... 135; care va să zică, 1620 de lei pe an; prin urmare, are venit, din munca lui, câte 4 lei și 44 de bani fără ceva pe zi, în anii comuni, iar în anul bisextil câte 4 lei și 42 de bani și ceva. E cam prea puțin, ce e drept; dar pentru un tânăr fără viții și cu socoteală, poate să ajungă. Ia, să-l privim, mă rog ... lumea bună. Dar o să-mi zici dumneata: — Cum se poate? Un om care câștigă pe zi 4 lei și 44 de bani fără ceva în anii comuni și 4 lei și 42 de bani și ceva în anii bisextili, cum se poate să cheltuiască zece-doisprezece lei pentru birjă la Șosea? — Iaca, se poate. — Atunci, micul impiegat, doamne iartă ... Garabet Ibrăileanu - Împrumutarea formei ... cum am spus, aceste sentimente sunt de soiul celor ale lui Eminescu. Acest fenomen -- împrumutarea formei -- este foarte natural și simplu: când vrei să întrupezi ceva într-o formă frumoasă, dacă un lucru de soiul acestui ceva a fost întrupat de un altul mai mare decât tine, numaidecât îți va veni în gând chipul, mijloacele cu care cel mai mare ... Ion Luca Caragiale - Autoritate ... așa de largă pe oase ca și mânecile pe piele. Foarte rău trăit. Am ajuns la birtul unde dejunam și l-am poftit să ia ceva. A căzut mai mult decât s-a așezat, foarte obosit, pe un scaun. Acum îl aveam în față și-l puteam ... dădea un aer mai interesant: era distincția suferinței. Deși îmi spusese că dejunase cu câteva minute mai-nainte pe drum, l-am invitat să guste ceva împreună cu mine și nu m-a refuzat. A mâncat: ochiuri la capac, varză cu carne, o friptură pe grătar, brânză ... și o cafea după masă, în sfârșit une bonne fourchette; apoi i-am dat țigări — nu știe că trebuie să zică merci când primește ceva — e și tânăr. Cu multă satisfacție am văzut că paliditatea tânărului meu — îl cheamă Nicu Ionescu — dispărea încet-mcet pe măsură ce ... ... vânt. A fost desigur o mare imprudență din partea acestei dame să plece de-acasă așa, trei ceasuri după dejun, fără să guste ceva, mai cu seama că, din cauză că se grăbea să nu scape ora de rendez-vous la pavilionul central, a dejunat așa de ... la madam Georgescu; fați ținste?... Mă! băiete, o halbă!... da să nu-mi pui guler de gheneral! Târgul e în toiul lui... Lume, lume, e ceva de speriat, pe onoarea mea! După ce plătește d. Mitică, zice madam Petrescu: - Haideți întâi pe la oale, că am promis să cumpăr un fluieraș ... Nicolae Gane - Privighetoarea Socolei ... o compromite; unuia arunca o ochire, altuia un zâmbet, celuilalt o strânsătură de mână și, risipitoare ca copilul cel darnic, ea împărțea la toți câte ceva din grațiile sale, numai inima ei nu lua parte la acest joc nebunatic al tinerețelor sale. Eleonora, această păsăruică, cântând și cochetând, ajunse în scurt ... nici o legătură; ea cheltuia pe cele din urmă, fără să știe că posedă pe cea dintăi, și numai cântecul îi destăinuia uneori că este ceva în pieptul ei, mai presus de simțiri care n-a vorbit încă, și atunci Eleonora devenea tristă. Eleonora era generoasă. Când vreunul dintre ... cu părul lins, cu ochelari pe nas, foarte duios în vorbe și foarte îngrijit în îmbrăcăminte. Dacă fiecare dintre amicii Eleonorei izbutea să capete câte ceva din favorurile ei, el însă nu izbutea la nimic, și invidia îl frământa adânc în inimă. El ura pe toți amicii Eleonorei, iar pe dânsa ... El a ieșit din cărți ca să între în lume; te rog să-l numeri între amicii tăi. Poate vei izbuti să faci ceva dintr-ânsul. Această prezentare originală puse pe junele Petru în mare încurcătură. Însă Eleonora, veselă că se vedea acum scăpată de tristul ei adorator, care ... George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu ... de pe umblet, de departe (să-i poți presimți apropierea), trebuie să iubești într-adevăr. Numai amorul singur îți dă putința de a observa o deosebire care scapă privirilor indiferente. Tot așa în ce privește „portulâ€�. Ba încă aici poate fi vorba și de cunoscutul fetișism al înamoraților ... nici o rochie din lume! Tot ce a venit odată în atingere cu iubita nu mai poate fi banal: a împrumutat ceva tulburător din ființa ei unică... (Ceea ce a ajutat pe poet să găsească tocmai „umbletulâ€� și „portulâ€� e fără îndoială sinceritatea ... Ion Luca Caragiale - Corespondența sentimentală ... nu se mai găndeste la trecutu. Acum ’ți spun nu făcea ca prin mine se faci subiectulu unei conjurațiuni contra mea.— Am greșitu ceva spunemu, ca să potu curege greșeala, ca să nu te lasu in așa opiniune dupe cum crezi. Așteptu și de astă dată unu ... Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei ... Garabet Ibrăileanu - Originalitatea formei Originalitatea formei de Garabet Ibrăileanu Cînd vorbim despre formă, nu trebuie să ne închipuim că avem a face cu ceva existent de sine, că ar fi o deosebire obiectivă între formă și fond, căci atunci am face o mare greșeală, am cădea în metafizică. Deosebirea ... formă proprie. Aceasta nu este o concluzie căpătată numai prin deducții, ea concordează perfect cu realitatea. Dacă luăm poezia noastră cea mai de dincoace, vom observa că cele spuse mai sus se ilustrează perfect. Eminescu a fost un mare poet, el a avut un temperament puternic, a ... Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848 Vasile Alecsandri - Un episod din anul 1848 Un episod din anul 1848 de Vasile Alecsandri Fragment reprezentând partea a doua a romanului neterminat Dridri . Fragmentul a apărut, sub titlul de mai sus , în 1869. Încercarea de răscoală din ziua de 28 martie 1848, care avu în Iași o nereușire atât de tristă, grație unor șefi buni de gură și mai buni încă de fugă, a obligat pe mulți tineri din Moldova, victime entuziasmului patriotic, a se desțăra, pentru ca să scape de persecutările unui guvern cuprins de spaimă. Unul din ei, pe care-l vom numi Vali, era mai cu deosebire amenințat de a resimți efectul acelei spaime domnești, ce se traducea în acte de cruzime, însă el parveni a se refugia în munții Hangului. Visul s[...]n urma evenimentelor din capitală, nu țintea la mai puțin decât la deșteptarea poporimii muntene, pe care el voia să o reverse ca un torent asupra tronului. Vis naiv al unei închipuiri de poet! Acel tron devenise în adevăr un simplu scaun rusesc, după zisul mulțimii; dar prestigiul său nu se stinsese încă de tot în ochii țării; ... Ion Luca Caragiale - Vizită... ... rotat, pune trâmbița la gură și, legănându-se călare, începe să bată toba cu o mână și să sufle-n trâmbiță. Madam Popescu îmi spune ceva; eu n-aud nimica. Îi răspund totuși că nu cred să mai ție mult gerul așa de aspru; ea n-aude nimica. — Ionel! Ionel ... o trântească. Mingea sare până la policandrul din tavanul salonului, unde turbură grozav liniștea ciucurilor de cristal. — Ionel! astâmpără-te, mamă! Ai să spargi ceva... Vrei să mă superi? vrei să moară mama? Dar maiorul s-a-ndârjit asupra ghiulelei săltătoare, care i-a scăpat din ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OBSERVA CEVARezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru OBSERVA CEVA. ... undeva ; a ( se ) introduce , a ( se ) vârî , a intra ^2 . 2. Tranz . și refl . A ( se ) plasa în ceva sau undeva ; a ( se ) angaja . Își bagă toți banii în cărți de specialitate . S - a băgat slujbaș la primărie . S - a ... În expr . ) ( Tranz . ) A băga seama ( la ceva ) = a fi atent , a observa . A băga în seamă ( ceva sau pe cineva ) = a da atenție ( la ceva sau cuiva ) , a fi curtenitor ( cu cineva ) . A băga de seamă = a avea grijă ( de ceva ) , a fi atent ( la ceva ) . ( Refl . ) A se băga de seamă = a se observa , a se remarca ( ceva ... adv . A ( - și ) aduce aminte ( În expr . ) = a ( - și ) aminti . A lua aminte = a ține seamă de ceva , a nu trece cu vederea . A lua aminte la ceva = a fi atent la ceva , a observa cu atenție ceva . A - i fi ( cuiva ) aminte ( de ceva ) = a dori ( să facă ceva ) , a avea chef ( de ceva ... a ) a se gândi , a reflecta adânc , a fi atent ; b ) a supraveghea ; c ) a observa ceva , a remarca ; d ) a înțelege , a se lămuri . ( Pop . ) A - și lua seama = a se ... cineva ) = a se ocupa , a se îngriji ( de cineva ) . A ține seama ( sau , rar , seamă ) de cineva ( sau de ceva ) = a lua în considerație , a avea în vedere pe cineva ( sau ceva ) . 3. Însemnătate , importanță ; vază , faimă . 4. Fel , gen ; soi . 5. Rost , rânduială . 6. Socoteală , calcul ; cont . 7. Număr , cantitate ( nehotărâtă ) ; câțiva . O seamă de învățați ... ... OBSERVATÓR^2 , - OÁRE , observatori , - oare , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care observă , cercetează sau studiază ceva . 2. Adj . Care observă , scrutează ; pătrunzător , perspicace . 3. Adj . Prin care se atrage cuiva atenția asupra unui abuz de serviciu , asupra unei greșeli etc . săvârșite ... amenajată pentru observații științifice asupra corpurilor cerești , fenomenelor astronomice , meteorologice etc . ; instituția aflată în această clădire . 2. Loc , amplasament special amenajat de unde se pot observa ... aminte , a nu ( mai ) ține minte . 2. Tranz . și intranz . A înceta să se preocupe , să se gândească la cineva sau ceva , a deveni indiferent față de o persoană sau de un obiect ( drag ) ; a se dezinteresa . 3. Tranz . A se ... ceva , a trece sub tăcere , a nu da urmare . 4. Tranz . A lăsa undeva ( din distracție , din nebăgare de seamă ) ceva sau pe cineva care trebuie luat ; a nu lua cu sine . II. Refl . A - și îndrepta privirea spre cineva sau ceva ... ... ZĂRÍ , zăresc , vb . IV . 1. Tranz . A vedea ( ceva ) slab , vag , nedeslușit ( din cauza depărtării sau a întunecimii ) ; a întrezări . 2. Tranz . A observa , a băga de seamă , a descoperi pe cineva sau ceva ; a remarca . 3. Refl . A se arăta , a se ivi ; a apărea , a se vedea ... ... martor la o întâmplare , la un eveniment . 3. Tranz . A cerceta ( cu privirea sau cu mintea ) pentru a se convinge de ceva . 4. Refl . A fi , a ajunge , a se pomeni , a se găsi într - o anumită situație . 5 ... A ( se ) întâlni undeva . 6. Intranz . A avea grijă , a îngriji , a se ocupa ( de cineva sau de ceva ) . 7. Tranz . A căpăta , a primi , a se alege cu ceva . II. 1. Tranz . A - și da seama , a remarca , a constata , a observa . 2. Tranz . A înțelege , a pricepe . 3. Refl . impers . A părea , a se arăta . 4. Intranz . ( La ... ... PÂNDÍ , pândesc , vb . IV . 1. Tranz . și intranz . A observa , a urmări cu atenție pe ascuns sau dintr - un loc ascuns ( cu scopul de a prinde , de a ataca ... a urmări . 2. Tranz . A urmări cu nerăbdare un moment favorabil , a aștepta prilejul de a pune mâna pe ceva , de a acapara , de a răpi . 3. Tranz . A studia sau a urmări gesturile , manifestările și acțiunile ... ... efectul unei excitații ; a prezenta sensibilitate . 2. Tranz . A băga de seamă , a prinde de veste , a observa prezența unei ființe sau o acțiune a acesteia , mai mult pe baza unui reflex la o excitație a simțurilor decât cu ... A fi cuprins de o stare afectivă , a încerca un sentiment , o emoție etc . ; a fi mișcat , impresionat , tulburat de ceva |
||