|
|
||
|
Vezi și:ZĂBOVI,
GRABNIC
... Mai multe din DEX...
NU SE GRĂBI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NU SE GRĂBIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 329 pentru NU SE GRĂBI. George Topîrceanu - Balada chiriașului grăbit ... grăbit de George Topîrceanu Trec anii, trec lunile-n goană Și-n zbor săptămânile trec. Rămâi sănătoasă, cucoană, Că-mi iau geamantanul și plec! Eu nu știu limanul spre care Pornesc cu bagajul acum, Ce demon mă pune-n mișcare, Ce taină mă-ndeamnă la drum. Dar simt că m-apasă ... — Și-avea arhivarul o fată... Stam ceasuri întregi sub umbrarul De flori, așteptând neclintit (C-avea obicei arhivarul Să sforăie noaptea cumplit). Târziu, când se da la o parte Perdeaua, părea că visez... Și iar am plecat mai departe, De teamă să nu mă fixez. Străine priveliști fugare! Voi nu știți că-n inimă port O dulce mireasmă de floare, Parfumul trecutului mort... Și-am stat la un unchi, pe Romană, Țiu minte... dar unde ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic ... dispărut, poate pentru că am exagerat crezându-mă iremediabil bolnav, indiferent de motive. Numai o singură nemulțumire. Am lăsat acasă o fată care mă iubește. Nu e frumoasă, și ochii mei au obosit repede îndreptându-se spre silueta ei bicisnică. Nu e savantă, și am ostenit vorbind singur, inutil și ridicol. Nu e bogată și mi-ar îngreuia mersul purtând-o pe umerii mei, ca melcul cocioaba. Dar e îndrăgostită, căci pentru dragoste nu e nevoie de minte, de frumusețe sau de bani. Am simțit-o că trăiește numai din gândul la mine, că singură s-ar usca întocmai ... A evoluat poate? Însă mi-aduc aminte de mărturisiri tandre care s-au petrecut în ultimul timp. Și apoi mai sunt atâtea probe care se contrazic în timp, sau, chiar cu înțelesuri inverse, se suprapun. Ca să fiu sincer, nu pot afirma nimic. Cu cât mă gândesc mai mult cu atât se multiplică detaliile și văd mai puțin clar. E dureros că sufletul omenesc este așa de lipsit de consistență. Și cu groază văd că se poate ca Irina să fi luat hotărâri exagerate sau atâtea altele intermediare. Se poate, admițând posibilitățile cele mai extreme, să ... Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! ... de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva de mustață afară. Să iasă, să nu iasă? Mai bine să se astâmpere. Să se astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase ... cum? Să meargă mai întâi pe lângă perete până la divan. Așa, bun! Pe urmă... Pe urmă pe unde s-o ia? Pe lângă dulap? Nu. Pe după jilțul cela? Nici așa. Atunci? Păi lucrul cel mai bun e să se suie de-a dreptul pe perdea, și de-acolo să treacă pe marginea lăvicerului din perete până la poliță. Și-odată la cașcaval ... motanul? E-hei! la dânsul nu se prea gândise. Și, Doamne, mulți fiori i-a mai vârât în oase motanul cela. Dar poate nu era în odaie. Ha? nu era. Nu. Orișicum, să mai aștepte puțin, să vadă, nu ... Grigore Alexandrescu - O nuntă ... ochilor și altele după obiceiul nuveliștilor. Dar pentru cel dintâi punct vă arăt cu mâhnire că nici o luptă de patimi, nici o scenă tragică nu a însemnat istoria acestei perechi: se zice numai că potriviți întru toate ei se uneau cu mulțumire; că deși mai-nainte cântărețul bisericii și văcarul satului arătaseră oarecare pretenții asupra inimii ce acum se lega pentru totdeauna, dar greutatea brațului delicatei copile le lăsase semne neșterse de antipatia sa. Cât pentru frumusețile miresei, vă mărturisesc că hotărârea mea era ... alesul ascultător, parcă ei ar fi fost la o mie de pași departe de dânsul. După ce mireasa întoarse de câteva ori danțul, două bătrâne se apropiară de dânsa și, luând-o fiecare de câte o mână, o duseră spre ușa casei. Aci ea se opri și, punând mâinile amândouă pe pragul de sus, stătu nemișcată. Peste puțin, un glas bărbătesc se auzi înăuntrul casei zicând: ,,Intră". Dar mireasa răspunse cu multă filozofie: ,,Nu intru până când nu îmi vei spune ce-mi dai". ,,Îți dau — adăugă glasul din casă — o pereche de boi, o vacă cu lapte și zece oi ... mirese, căci Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor ... care scriu aci este un exemplu bun, cred, că n-au a face. ...Cine sunt eu? întrebarea cobora ca într-un puț. Ciutura nu mai spărgea suprafața-oglindă, să se umple de ea ca înainte. Cine sunt eu, eu Darie, eu... și mă crispai cu deznădejde de silabele numelui deșert și care nu mai corespundea nici unei realități intime. Vrui să strig, dar îmi fu teamă de zgomot, teamă să aflu că glasul putea să nu fie al nimănui din clipa în care nu mai avea nici un sens să fie al meu. Este risipirea ființei, așa cum se face ea în vis și în singurătate. Și risipirea aceasta e poezie și e frumusețe. În această risipire, fatal, impresiile se ascut. Aceasta e logica acestei arte. Să nu ne irităm, ci, înțelept, să ne pregătim pentru plăceri și înțelegeri nouă. Artistul Vinea ne vorbește de dificultatea de a smulge și a ... descântece de maestru. Și scrisul său echivalează strălucit delicatețea conștiinței sale de artă. Desigur, cititorul a început, pe aici, să ia seama că nu analizez, nu rezum, nu Emil Gârleanu - Călătoare! ... ... pânza îmbâcsită de praf a pantalonilor vânătorului. Îi sui și pe aceștia, în zigzag, și, când dădu de cel dintâi buzunar al surtucului, se opri. Să se coboare, să nu se coboare-n el? Din cele ce învățase dintr-atâtea călătorii, și de la alții, știa că pe oameni, mai ales, cu greu îi poți cunoaște ... drumețul dormea în iarbă, cât ai clipi, cărăbăniră toate ouăle, ca pe-o pradă de război. Așa, furnica își luă inima în dinți și, ușoară, se coborî în buzunar. Scotoci încolo și-ncoace; într-un colț dădu peste câțiva bani de aramă. Îi pipăi, îi mirosi — întrebuințare nu le putu găsi! „Ce-o fi făcând oamenii cu lucruri care, după cât se vede, nu le aduc nici un folos?â€� judecă ea. Porni mai departe. Mai în sus, alt buzunar. Hai și-acolo! De-abia se coborî însă, și, repede, căută să fugă înapoi. Buzunarul, îmbâcsit cu foi de tutun, o amețise. „Iată ce fel de buruieni știu culege oamenii ... sufletul la loc. Tocmai atunci ochii furnicii zăriră o bucățică de pâine ce rămăsese prinsă în rețea. Oricât era de grăbită, lucrul găsit știa că nu ... Nicolae Gane - Hatmanul Baltag (Gane) ... și esplice toastul. Înainte de-a asfinți soarele de mâne am să o cer în căsătorie de la părintele ei, și, dacă el se va împotrivi, baltagul meu strămoșesc îi va juca pe spate. Un freamăt surd se răspândi în sală, și fiecare dintre ciracii lui Baltag, cunoscându-l om hotărât, gata a-și preface vorbele în faptă, se scărpină cu îngrijire pe spete. Era pe atunci lucru frumos și vrednic de laudă ascultarea fetelor. În zilele noastre aceasta nu se mai vede. Dacă fiica vornicului Smereanu ar fi zis, spre pildă, că inima ei este juruită altuia, și ar fi căzut în genunchi udând cu ... lui Baltag s-ar fi mărginit aice, însă un an după căsătoria sa un mic hătmănel intră cu pompă în lume, și în bucuria lui se deșertară multe gărăfi și se cheltuiră multe parale. În anul al doilea veni rândul unei mici hătmănițe; și așa în fiecare an rând pe rând, se înfățișă câte un hătmănel, câte o hătmăniță, ba uneori și câte doi împreună, pănă când numărul odraslelor lui Baltag se înmulți la doisprezece. În fiecare zi de naștere mama soacră găsea de bănuit și de cârtit cum că se ... Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată ... de copil ca un îngeraș. Biata femeie! căci n-avu ea nici un ajutor omenesc în ziua necazului, decât suferințele ei, și alinător pe Dumnezeu! se mângâia oarecum în sufletul ei că se știa nepângărită. Și vrând Dumnezeu cu dânsa, corăbioara, într-una din nopți, se opri. Ea simți că corabia nu mai merge; sta pe loc. Până la ziuă, îi tâcâi inima de frică, neștiind pe ce țărmuri se va fi oprit. Când se lumină, văzu că corăbioara poposise de marginea unei păduri. Ieșind la uscat cu copilașul în brațe, rătăci încoa și-ncolo prin pădure. Apoi se așeză în scorbura unui copaci mare și gros ca butia. Acolo stete ea mai mulți ani, hrănindu-se cu ierburi și rădăcini, ori cu roadele unor copaci. Ea își creștea copilul cu drag. Ea făcu din ramurile unui copaci un leagăn în care ... pare că săÂl ia în unghii, și cu grai răstit, dojenindu-l, îi ziseră: - Cum de ai cutezat, spurcatule, să ne calci casa? Voinicul nu zise nici cârc! ci, aducând toroipanul, mai iute decât fulgerul, păli pe unul la dreapta, pe altul la stânga, de nu știură de unde le veni trăsnetul, și îi culcă la pământ. Și nici că se mai mișcară din loc, fiindcă îi lovise cu nădejde. Al treilea zmeu, văzând cum merge treaba, pieri dinaintea lui ca o nălucă, și ... ... în câteva clipe. Raza o fripse. În după-amiaza zilei acesteia, o păsărică cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de căldură, de se furișă sub dânsa, la umbră, la adăpost. Și frunza se bucură, acoperi cum putu mai bine păsărica; iar aceasta ciripi, întâi înăbușită, din gușă, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cântec. Și în fiecare zi pasărea venea să se ascundă de căldura cotropitoare, în fiecare zi frunza o ferea, și seara cântecul se împrăștia vesel. Cât n-ar fi dat acuma frunza pe o picătură de ploaie! Dar norii fugeau goniți de vânturile din înălțimi; cerul de sticlă ... să ție piept vântului, care o clătina în toate părțile; câteva tovarășe, smulse, fluturară prin aer, apoi fuseseră duse departe. Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, și asta o mâhnea cumplit. Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe același copac, parcă se îngălbeniseră și mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune, așternându-se George Coșbuc - Fata craiului din cetini ... cu bărbănoc. La capătul cetății, Zorilă stă pe loc Și caută-n jur, căci roibul cu spaimă sforăiește Și-azvâle din copite și-n laturi se izbește, Pe cale mai departe nu pleacă nicidecum. În părțile năsăudene nu se zice staul, ci staur (n. a.). Descalecă Voinicul și vede lângă drum Pe-o babă răzimată de cârja-i noduroasă, Cu ochi intrați ... moarte scos-am pe mulți viteji ca tine Și-am fost sfătuitoare la multe vitejii... Dar unde mergi, copile? din care țară vii? Ci Grangur nu răspunde. Încalecă și pleacă Și-aleargă-ncât în fugă nici vânt să nu-l întreacă; Fugarul, plin de spaimă, se duce ca turbat Și nu s-oprește până la poartă, la palat. Îndată prin Cetate cuvântul se lățește Că alt voinic venit-a din lume și voiește Să ia cununa fetei lui Craiu-Încetinat. A doua zi toți ... și flacără pe nări Și poate să vorbească cu stele și fortune! Încalecă pe dânsul, căci dânsul îți va spune Prin vorbe tot aceea ce nu-ți pot spune eu!... Atunci încet se ... de seamă curtezanul. Ce e floare trebuie să aibă ceva care să o înrudească de aproape cu cerul, cu aerul... sau cu mine.â€� Îngâmfat, se împiedică de o gura-leului : „Mersi, de-alde dumneata găsesc și-n câmp, la țară.â€� „Ei, cu micșunica se schimbă vorba, adeveri șiretul, asta, da.â€� Și se lăsă, elegant, în roate, deasupra florii cuminți. Își strânse aripile una, își răsuci mustața, făcu ochii mici; micșunica rămase liniștită; gazdă bună, dar nu sprințară. Flăcăul se necăji: „Ho, băbătie, prea te crezi! Eu n-am venit să dorm.â€� Și fugi râzând. Mărgăritărelele nu le putea suferi, zbură pe deasupra lor, numai să le facă în necaz; întrucât privește barba-împăratului , îi venea rău numai când se gândea la numele ei... Ziua trecea, soarele scăpăta; se mai răcorise. O luă înspre gherghine . Cocoțate sus, pe tulpinile lor, gherghinele îl priveau nepricepute. „Înalte și proasteâ€�, zise pierde-vară și, înălțându-se ... fură o sărutare unei cicori , rătăcită pe acolo cine știe cum. Și cicoarea îi aduse aminte de câmp. „Tot mai frumos e câmpul... Dar nu-i vorbă, și-n grădină!...â€� Și parcă departe, într-un colț, zări o floare învoaltă, necunoscută. Grăbi, dar, deodată, începu să orbecăiască. Nici Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru NU SE GRĂBIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 50 pentru NU SE GRĂBI. ... Sion o piatră, o piatră încercată, o piatră de preț, piatră din capul unghiului clădirii, temelie puternică; cel ce o va lua ca sprijin, nu se va grăbi să fugă. 17 Voi face din neprihănire o lege, și din dreptate o cumpănă; și grindina va surpa locul de scăpare al neadevărului, și apele ... 20 Patul va fi prea scurt, ca să te întinzi în el, și învelitoarea prea îngustă, ca să te învelești cu ea. 21 Căci Domnul Se va scula ca la muntele Perațim, și Se va mînia ca în valea Gabaonului, ca să-Și facă lucrarea, lucrarea Lui ciudată, ca să-Și împlinească lucrul, lucrul Lui nemaiauzit. 22 Acum, nu ... ce ară pentru sămănătură, ară oare necontenit? Necontenit își brăzdează și își grăpează el pămîntul? 25 Oare după ce a netezit fața pămîntului, nu aruncă el măzăriche și samănă chimen? Nu pune el grîul în rînduri, orzul într`un loc deosebit, și alacul pe margini? 26 Dumnezeul lui l -a învățat să facă așa ... Măzărichea nu se treieră cu leasa, și roata carului nu trece peste chimen; ci măzărichea se ... fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moștenesc fericirea. - 11 Omul bogat se crede înțelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. - 12 Cînd biruiesc cei neprihăniți, este o mare slavă, dar cînd se înalță cei răi, fiecare se ascunde. - 13 Cine își ascunde fărădelegile, nu propășește, dar cine le mărturisește și se lasă de ele, capătă îndurare. - 14 Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-și împietrește inima cade în nenorocire. - 15 Ca un leu care răcnește și ca un urs flămînd, așa este cel ... de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belșug de sărăcie. - 20 Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogățească repede nu rămîne nepedepsit. - 21 Nu este bine să cauți la fața oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. - 22 Un om pizmaș se grăbește să se îmbogățească, și nu știe că lipsa va veni peste el. - 23 Cine mustră pe alții, găsește mai multă bunăvoință pe urmă, decît cel cu limba lingușitoare. - 24 Cine ... ... Chios. În ziua următoare, deabea am atins Samos, ne-am oprit în Troghilion, și a doua zi am venit la Milet. 16 Pavel se hotărîse să treacă pe lîngă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu peardă vremea în Asia; căci se grăbea ca, dacă -i va fi cu putință, să fie în Ierusalim de ziua Cincizecimii. 17 Însă din Milet, Pavel a trimes la ... Dumnezeu și credința în Domnul nostru Isus Hristos. 22 Și acum, iată că, împins de duhul, mă duc la Ierusalim, fără să știu ce mi se va întîmpla acolo. 23 Numai, Duhul Sfînt mă înștiințează din cetate în cetate că mă așteaptă lanțuri și necazuri. 24 Dar eu nu țin numai decît la viața mea, ca și cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfîrșesc cu bucurie calea și slujba, pe ... Sau: priveghetori.), ca să păstoriți Biserica Domnului, pe care a cîștigat -o cu însuș sîngele Său. 29 Știu bine că, după plecarea mea, se vor vîrî între voi lupi răpitori, cari nu vor cruța turma; 30 și se ... rămînă de rușine și înfruntați, cei ce vor să-mi ia viața! Să dea înapoi și să roșească, cei ce-mi doresc pieirea! 3 Să se întoarcă înapoi de rușine, cei ce zic: ,,Aha, Aha!`` 4 Toți cei ce Te caută, să se veselească și să se bucure în Tine! Cei ce iubesc mîntuirea Ta, să zică neîncetat: ,,Prea mărit să fie Dumnezeu!`` 5 Eu sînt sărac și lipsit: grăbește să-mi ... ... cu lucrare lor; căci lucrările lor sînt niște lucrări nelegiuite, și în mînile lor sînt fapte de sîlnicie. 7 Picioarele lor aleargă spre rău, și se grăbesc să verse sînge nevinovat; gîndurile lor sînt gînduri nelegiuite, prăpădul și nimicirea sînt pe drumul lor. 8 Ei nu cunosc calea păcii, și în căile lor nu este dreptate; apucă pe cărări sucite: oricine umblă pe ele, nu cunoaște pacea. - 9 Deaceea hotărîrea de izbăvire este departe de noi și mîntuirea nu ne ajunge. Așteptăm lumina, și iată întunerecul, lucirea, și umblăm în negură! 10 Bîjbăim ca niște orbi dealungul unui zid, bîjbăim ca ceice n`au ... s`a întors îndărăt, și mîntuirea a stat deoparte; căci adevărul s`a poticnit în piața de obște și neprihănirea nu poate să se apropie. 15 Adevărul s`a făcut nevăzut, și cel ce se depărtează de rău este jăfuit. Domnul vede, cu privirea mînioasă, că nu mai este nicio neprihănire. 16 El vede că nu este nici un om, și Se miră că nimeni ... ... zgura din argint, și argintarul va face din el un vas ales. 5 Scoate și pe cel rău dinaintea împăratului, și scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. - 6 Nu te făli înaintea împăratului, și nu lua locul celor mari; 7 căci este mai bine să ți se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ți -l văd ochii. - 8 Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu știi ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. - 9 Apără-ți pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe față taina altuia, 10 ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de rușine, și să-ți iasă nume rău care să nu se mai șteargă. - 11 Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca niște mere de aur într`un coșuleț de argint. - 12 Ca o verigă de ... un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său. 14 Ca norii și vîntul fără ploaie, așa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. - 15 Prin răbdare se înduplecă un voivod, și o limbă dulce poate zdrobi oase. 16 Dacă dai peste miere, ... vreau să știți că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, și că Dumnezeu este capul lui Hristos. 4 Orice bărbat, care se roagă sau proorocește cu capul acoperit, își necinstește Capul său. 5 Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau proorocește cu capul desvălit, își necinstește capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă. 6 Dacă o femeie nu se învălește, să se și tundă! Iar, dacă este rușine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învălească. 7 Bărbatul nu este dator să-și acopere capul, pentrucă el este chipul și slava lui Dumnezeu, pe cînd femeia este slava bărbatului. 8 În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat; 9 și nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. 10 De aceea femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un ... 19 căci trebuie să fie și partide între voi, ca să iasă la lumină cei găsiți buni. 20 Cînd vă adunați dar în acelaș loc, nu este cu putință să mîncați cina Domnului. 21 Fiindcă atunci cînd stați la masă, fiecare ... ... cîntăreților. De cîntat ca și ,,Crinii``. Un psalm al lui David.) Scapă-mă, Dumnezeule, căci îmi amenință apele viața. 2 Mă afund în noroi, și nu mă pot ținea; am căzut în prăpastie, și dau apele peste mine. 3 Nu mai pot strigînd, mi se usucă gîtlejul, mi se topesc ochii, privind spre Dumnezeul meu. 4 Cei ce mă urăsc fără temei, sînt mai mulți decît perii capului meu; ce puternici sînt ceice vor ... rugăciunea, Doamne, la vremea potrivită. În bunătatea Ta cea mare, răspunde-mi, Dumnezeule, și dă-mi ajutorul Tău! 14 Scoate-mă din noroi, ca să nu mă mai afund! Să fiu izbăvit de vrăjmașii mei și din prăpastie! 15 Să nu mai dea valurile peste mine, să nu mă înghită adîncul, și să nu se închidă groapa peste mine! 16 Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită. În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ți privirile spre mine, 17 și ... mîngîietori, și nu găsesc niciunul. 21 Ei îmi pun fiere în mîncare, și, cînd mi -e sete, îmi dau să beau oțet. 22 Să li se prefacă masa într`o cursă, și liniștea într`un laț! 23 Să li ... ... mita strică inima. 8 Mai bun este sfîrșitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat. 9 Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuiește în sînul nebunilor. 10 Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai bune de cît acestea?`` Căci nu din înțelepciune întrebi așa. 11 Înțelepciunea prețuiește cît o moștenire, și chiar mai mult pentru cei ce văd soarele. 12 Căci ocrotire dă și înțelepciunea ... fără prihană, care piere în neprihănirea lui, și este cîte un nelegiuit, care o duce mult în răutatea lui. 16 Nu fi prea neprihănit și nu te arăta prea înțelept: pentru ce să te pierzi singur? 17 Dar nu fi nici peste măsură de rău și nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme? 18 Bine este să ții la aceasta, dar nici pe cealaltă să n`o ... scapă din toate acestea. 19 Înțelepciunea face pe cel înțelept mai tare de cît zece viteji, cari sînt într`o cetate. 20 Fiindcă pe pămînt nu este nici un om fără prihană, care să facă binele fără să păcătuiască. 21 Nu ... ... pe cei doi bărbați, și i -a ascuns; și a zis: ,,Este adevărat că bărbații aceștia au venit la mine, dar nu știam de unde sînt; 5 și, fiindcă poarta a trebuit să se închidă noaptea, bărbații aceștia au ieșit afară; nu știu unde s`au dus: grăbiți-vă de -i urmăriți, și -i veți ajunge.`` 6 Ea îi suise pe acoperiș, și -i ascunsese subt niște ... și pe toți ai lor, și că ne veți scăpa dela moarte.`` 14 Bărbații aceia i-au răspuns: ,,Sîntem gata să murim pentru voi, dacă nu ne dați pe față; și cînd Domnul ne va da țara aceasta, ne vom purta cu tine cu bunăvoință și credincioșie.`` 15 Ea i -a ... funie pe fereastră, căci casa în care locuia era lîngă zidul cetății. 16 Și le -a zis: ,,Duceți-vă spre munte, ca să nu vă întîlnească ceice vă urmăresc; ascundeți-vă acolo trei zile, pînă se vor întoarce; după aceea, să vă vedeți de drum.`` 17 Bărbații aceia i-au zis: ,,Iată cum vom fi deslegați de jurămîntul pe care ne ... ... ... ei au pustiit Casa lui Dumnezeu, și au întrebuințat în slujba Baalilor toate lucrurile închinate Casei Domnului.`` 8 Atunci împăratul a poruncit să se facă o ladă, și să se pună afară la poarta Casei Domnului. 9 Și s`a dat de veste în Iuda și în Ierusalim ca să se aducă Domnului darea pusă de Moise, robul Domnului, pe Israel în pustie. 10 Toate căpeteniile și tot poporul s`au bucurat de lucrul acesta, și ... părăsit Casa Domnului, Dumnezeului părinților lor, și au slujit Astarteelor și idolilor. Mînia Domnului a venit asupra lui Iuda și asupra Ierusalimului, pentrucă se făcuseră vinovați în felul acesta. 19 Domnul a trimes la ei prooroci să -i întoarcă înapoi la El, dar n`au ascultat de ... cu Duhul lui Dumnezeu. El s`a înfățișat înaintea poporului și i -a zis: ,,Așa vorbește Dumnezeu: ,,Pentruce călcați poruncile Domnului? Nu veți propăși. Pentrucă ați părăsit pe Domnul, și El vă va părăsi.`` 21 Și au uneltit împotriva lui, și l-au ucis cu pietre, din ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NU SE GRĂBIRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru NU SE GRĂBI. ... ZĂBOVÍ , zăbovesc , vb . IV . ( Pop . ) 1. Intranz . A lucra prea încet , a nu se grăbi ; a întârzia . 2. Intranz . A sta prea mult timp într - un loc ; a întârzia . 3. Ref . ( Înv . ) A ... ... GRÁBNIC , - Ă , grabnici , - ce , adj . ( Adesea adverbial ) Care se grăbește , care arată grabă ; care se întâmplă repede , pe neașteptate ; care nu poate aștepta , nu |
||