|
|
||
|
NU IESE LA SPĂLAT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NU IESE LA SPĂLATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 126 pentru NU IESE LA SPĂLAT. Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic ... a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie ... dispărut, poate pentru că am exagerat crezându-mă iremediabil bolnav, indiferent de motive. Numai o singură nemulțumire. Am lăsat acasă o fată care mă iubește. Nu e frumoasă, și ochii mei au obosit repede îndreptându-se spre silueta ei bicisnică. Nu e savantă, și am ostenit vorbind singur, inutil și ridicol. Nu e bogată și mi-ar îngreuia mersul purtând-o pe umerii mei, ca melcul cocioaba. Dar e îndrăgostită, căci pentru dragoste nu e nevoie de minte, de frumusețe sau de bani. Am simțit-o că trăiește numai din gândul la mine, că singură s-ar usca întocmai ca o floare neudată. Doamne, fă să-mi recapăt libertatea... Cum, ... ... rubiele!" Ici în vale, colea-n vale Sună-un glas duios cu jale, Glas frumos de fată mare, Bujor prinde-o sărutare! Ici în vale, la pârâu, Două fete spală grâu, Bujor le ține de brâu! Ici în vale, la fântână, Două fete spală lână, Bujor le strânge de mână! Ici în valea lui Terinte, Două fete culeg linte, Bujor le scoate din minte! II ... o porți în buzișoară." ,,Ștefănică Bujoraș! Floricica da-ți-o-aș. Na și na gurița mea De-o sărută cât îi vrea. Iar de băut, nu mai bea, Că potira-i cât colea." ,,Las' să vie că nu-mi pasă Când mi-e paloșul pe masă Și mândruța drăgăstoasă." Sărutatul n-a sfârșit, Potira c-a și sosit. Luptat ... n-am făcut, Dar ciocoi mulți am bătut!" ,,Ștefane Bujorule, Unde-ți sunt averile Ca să-ți scapi tu zilele?" [4] ,,Le-am ascuns pe la copaci, De-ajutor la cei săraci, Să-și cumpere boi și vaci!" [5] V Frunză verde de negară, Bujor se suie pe-o scară... Plâng săraci cu jale-amară ... hoților, Calea neagră-a morților! ↑ Acest hoț vestit, poreclit Bujor din cauza culorii părului său, a ieșit în țară pe ... Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821 ... Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821 Moldova la anul 1821 de Vasile Bob-Fabian Informații despre această ediție Publicată în Foaie pentru minte, inimă și literatură (1839) S-au întors mașina lumei, s ... neputință Ieșind astăzi la ivală, vor putea avè credință ; Vreme multă n-a să treacă, ș-a ara plugul pe mare La uscat corăbierii nu s-or teme de-necare ; Ce-a să zic-atunci pescariul, cînd în ape curgătoare Îi va prinde mreja vulturi și dihanii zburătoare ... cîmp, nici codru, va pușca zodii și stele ? Nătărăule ce umbli, pe a ceriului fațadă, Zisu-mi-au ieri noapte luna, tîlnind-o la promenadă, Suma veacurilor scrise pentru tine-n acest loc S-au deșirat de pe crugul soarelui cel plin de foc. Iar di ești vre o ... fără de noimă, ieșită din rînduiele, Ce zăbavă peste vreme te ține calea cerească, De îngîni cu migăiele armonia îngerească ? Dacă ești planită nouă, și nu ții tovărășie Colindînd pe lîngă soare în sistema ce să știe, La depărtarea căzută te întoarce pe o cale, Și nu Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna ... boier român Se stima pe atâta cât era bătrân, Căci pe cât în vârstă el înaintase În mai multe lupte încă se-nsemnase. Solii de la Carol dau regala carte. Despre cele scrise domnului fac parte ,,Dacă Severinul încă nu predai Și vasal de astăzi mie nu te dai, Cu oștire mare voi veni la tine Să te pui în lanțuri pentru-a ta rușine!" Iată cum răspunde domnul generos — ,,Ce dureri apasă sufletul frumos, Cât, uitând ... Iar în vorbă-i grații ce pe toți răpesc. Iată cum vorbește: — ,,Mâna voastră scrie Pentru țara voastră moarte și robie. Însă mâna voastră nu s-a veștejit, Inimile-n lacrimi nu vi s-au topit! Nu! Căci peste toate mintea omenească În faptele noastre trebui să domnească! Dar sub vorba mintei, mândre domnitor, Oamenii îmbracă slăbiciuinea lor! Doamne! Voi, mai-marii ... Astfel, prin furtună un pilot mintos Strânge pretutindeni vălurile sale Și cu vijelia merge p-a lui cale. Însă numai domnul e răspunzător La străini de faptă-i; nu al său popor. Să spălăm noi hula ce ne-apasă foarte, Printr-o generoasă și frumoasă moarte! Să lovim străinii, prin strâmtori adânci!... Să-mbătăm ... Alexandru Macedonski - Filozofia morții ... Alexandru Macedonski - Filozofia morţii Filozofia morții de Alexandru Macedonski Toast purtat la un banchet Eu nu voi zice Morții c-o voce nențeleaptă ,,Din mersul tău o clipă mai stai și mă așteaptă!" Să-mi dau a mea suflare ... lut! De s-află vreun spirit lipsit de-a ei credință! Atunci e demn de viață și demn de suferință! A nu mai fi-nsemnează a nu mai suferi! Pe legea mea! Mi-e silă să dorm, să beau și iară Să-ncep același lucru din zi și până-n seară, Să ... apa ce șerpuiește, Respiră-n floarea ce-mbălsămește, În noi trăiește, trăim într-însu. Mume cernite, ștergeți-vă plânsu, Copiii voștri sunt tot cu voi! Nu, nu se pierde-n lume nimic, Nimic nu trece, totul e viu Firul de iarbă oricât de mic Ca și țărâna care-o să fiu! Zadarnic piatra cea mormântală Ne țintuiește sub umezeală ... de s-adapă; Vântu-o izbește, ploaia o sapă! Mușchiul o roade, timpul o crapă; Cade-n rugină lacăt și toarte Soldați ai țării, mergeți la moarte, Veți fi-n tot locul, veți fi și-n noi! ... Vasile Alecsandri - Inelul și năframa ... frate, c-oi muri!" II El pe cal a-ncălecat Și pe drum a apucat. Mers-a el pân' la un loc Ș-a aprins un mare foc În mijlocul codrului, La fântâna corbului. Mâna-n sân el și-o băga, La năframă se uita... Inima-i se despica! ,,Dragii mei, ostașii mei, Puișori viteji de zmei! Stați pe loc de ospătați Și la umbră vă culcați. Eu sunt gata de plecat, Acasă că mi-am uitat Paloșul cel rotilat Pe-o masă verde-aruncat". Îndărăt el a ... Frumos ca să-i fie de ajutor când l-ar ajunge zmeii. Piatra de teacă aruncatăîn calea zmeilor se schimbă într-o stâncă naltă până la cer, peria într-un codrudes în care nici vântul nu răzbate, ștergarul într-o mare lungă și lată ca fațapământului. Zmeii trebuie să macine stânca, să doboare codrii și să soarbăapele mării pentru ca să ... cu litere latine, precum se obișnuiește pe sarcofaguri. O variantă a legendei sună așa: Trecu toată primăvara, Trecu pe urmă și vara, Inelul nu ruginea, Nici năframa nu roșea, C-amândoi erau în viață, Ea cu lacrime pe față, El cu arma ... ... venit, Oprișanul cel vestit! De-i vrăjmaș și om de ceartă, Mihnea-vodă-acum îl iartă Și-l poftește ca să vie Ca un frate la domnie!" II Oprișanul credincios Și de suflet omenos Se pornea din Stoienești Ș-ajungea la București Noaptea pe la cântători Pân-a nu răsări zori. Mihnea-vodă adormit Dormea pe-un pat aurit În cămară-ntunecată Tot cu șaluri îmbrăcată. Dar deodată se trezea Și la slugi așa grăia: ,,Slugi, aprozi, copii de casă! Voi dormiți și nu vă pasă Soarele c-a răsărit Și pe mine m-a trezit, Dar voi oare nu gândiți Când în somn vă leneviți Că am țară de domnit Judecăți de săvârșit Și boieri de boierit?" Toți aprozii se trezeau Și lui vodă ... Pe-Oprișan cât ea-l vedea, Sus, la domnul se ducea, Și-n genunchi trupu-și frângea Și grăind amar plângea: ,,Alei! doamne, fătul meu! Nu te ierte Dumnezeu Să omori pe Oprișanul Că-i peri până la anul! Știi tu, Mihneo, ori nu știi Că-n ziua Sântei Marii Era, doamne, ca să-ți vie Firman de Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui V. II ... Și alți câțiva prieteni cu bună judecată Mă apără în lume, le spun că au greșeală, Căci ei o țin tot una și zic că nu se-nșeală. Mulțumesc astă dată și stăpânirii noastre, Care nici vru s-asculte la vorbe așa proaste. Altfel, zău, îmi e teamă că-n loc de mulțumire M-ar fi făcut prieten cu vreo mănăstire, Unde spălându-mi vina ... De ce, domnilor critici, atâta urâciune? Dobitoacele mele au cugete prea bune; Și numai ton de cârciumi, poezii monstruoase, Cenzura cea deșteaptă e drept să nu le lase; Ele ne strică gustul, și trista lor mânie Parnasul îl preface în proastă băcănie. Dar fabulele mele detot nevinovate Nu se ating de nimeni, n-au personalitate. De vă găsiți în ele, îmi pare foarte bine; Însă de vă e teamă, ca nu cumva prin mine Să se-ndrepteze lumea, greșeala vă e proastă; Puteți să luați pildă chiar de la dumneavoastră, Care nu vă prefaceți, și fără încetare Acelor ce v-ascultă aduceți supărare. Oricum, îmi e cam frică; de astăzi înainte La ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VII ... ochelari? Pre cei ce n-au în gură mai mult decât trei dinți, Țiu minte ciuma Moscvei, și spun ca de deunăzi, Campania și lupta la Cighirin [1] urmată? Aș răguși zadarnic vrând să le dovedesc Că mintea-n om nu crește cu lunile și ani, Cu toate că cercarea pre minte sprijinește, Și ce câștigă numai cu anii; însă vremea Nu dă esperiență la cei ce nu pricep A lucrurilor reguli; iar omul silitor La ea s-ajungă poate și-n vârsta tinereții; A mele vorbe însă vor fi disprețuite, Și mulți nătângi în lume vor crede ne ... Ș-atracția ce trebui să aibă între ele. Efectul să cunoască a oricărei făpturi. Aceste-i vor da nume de învățat bărbat, Și la-nsemnate ranguri pot încă să-l înalțe; Mulțimea îl va crede un vrednic cap de oaste, Văzând lățită țara și dușmanii învinși. De nu va putea, însă, pe sine-a fi stăpân, De nu va ști a trage cu chip plăcut pre oameni, Și nu se-nduioșează văzând plângând săracul, De-o dreaptă judecată nu ... Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei ... vântul nu-i bătuse părișorul. Ea se îmbrăcă în negru și-și lăsă părul despletit (pe) spate, și așa merse de petrecu pe frate-său la groapă. Și așa gătită îi ședea și mai bine decât altminteri. Căci, nu e vorba ea era foarte frumoasă. Crinii și viorelele rămăseseră pe jos și nici la degetul cel mic al ei nu le punea. Când o văzu așa de gingașă și de plăpândă, rămase cu ochii zgâiți la dânsa. Și așa de puțintică și drăgălașe mai era, încât s-o sorbi într-un pahar cu apă. Lumea uitase și mort și tot uitându ... fiu. El era de treabă, smerit și sfiicios ca o fată mare. Toți feciorii de boieri aveau pizmă pe dânsul și-i puseseră gând rău. Nu-i găsea însă nici o pricină, ca să puie mâna pe dânsul. Fiul văduvei întrecuse pe toți boierii și împărații la boi și la stat. El era arătos nevoie mare. Ai fi pus ochii pe dânsul d-ar fi fost într-o mie. Ș-apoi era dulce la cuvântare. Curgea graiul din gura lui ca mierea. Nu se mai sătura cineva de dânsul ascultânduÂl. De la ... Dimitrie Anghel - Reveria unei statui ... de îndoială. E jilțul lui, în fața căruia au venit și au îngenunchiat atîți năpăstuiți ca să asculte cuvîntul de judecată, e jilțul lui părăsit la Cetatea Neamțului, de unde a plecat într-un ajun de bătălie. Pete roșii de sînge i se zugrăvesc dinainte, capete tăiate bolborosesc în ... răsunat și piața iar s-a umplut de lume, și întreaga oștire în haine lucitoare a dus arma pentru onor, și nu e oștirea lui, și cîntecul pe care ei îl cîntă, cu toate acestea, el îl cunoaște, e cîntecul străvechi pe care îl cîntau oștirile lui ... străine de jidovi adulmecînd după chilipiruri au început să roiască spre vechile curți unde ținea el sfat odată. Și i se păru parcă ciudat că nu mai vede nimic din vechile ziduri cu metereze ce împrejmuiau curtea, că nu mai vede turnul străvechi de la poartă cu clopotul lui și cu străjerii de pază, și, uimit, căuta iarăși să-și aducă aminte... Vremile se abătură din nou din cale, și ... frumos și mai mîndru decît era. Și anii curg cu întîmplările lor. Tot alte fețe apar în ceardacurile palaturilor, tot alte chipuri de domnițe visează la Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru NU IESE LA SPĂLATRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru NU IESE LA SPĂLAT. ... ar fi plăcut. 7 Scoală-te dar, ieși și vorbește după inima slujitorilor tăi! Căci jur pe Domnul că, dacă nu ieși să te arăți, nu va rămînea un om cu tine în noaptea aceasta; și aceasta va fi o nenorocire mai rea pentru tine decît toate nenorocirile cari ți s ... fugă din țară dinaintea lui Absalom. 10 Și Absalom, pe care -l unsesem să domnească peste noi, a murit în bătălie: de ce nu puneți o vorbă pentru întoarcerea împăratului?`` 11 La rîndul său, împăratul David a trimes să spună preoților Țadoc și Abiatar: ,,Vorbiți bătrînilor lui Iuda, și spuneți-le: ,Pentruce ați fi voi ... a zis: ,,Ce am eu cu voi, fiii Țeruiei, și pentruce vă arătați astăzi protivnicii mei? Astăzi să se omoare oare vreun om în Israel? Nu știu eu că împărățesc azi peste Israel?`` 23 Și împăratul a zis lui Șimei: ,,Nu vei muri!`` Împăratul i -a jurat că nu -l va omorî. 24 Mefiboșet, fiul lui Saul, s`a pogorît și el înaintea împăratului. Nu-și îngrijise nici picioarele, nici barba, nici ... ... Doamne?` ,Scoală-te`, mi -a răspuns Domnul, ,du-te în Damasc, și acolo ți se va spune ce trebuie să faci.`` 11 ,,Fiindcă nu puteam să văd nimic, din pricina strălucirii luminii aceleia, ceice erau cu mine, m`au luat de mînă, și așa am ajuns în Damasc. 12 ... primește botezul, și fii spălat de păcatele tale, chemînd Numele Domnului.`` 17 Și mi s`a întîmplat că, după ce m`am întors la Ierusalim, pe cînd mă rugam în templu, am căzut într`o răpire sufletească; 18 și am văzut pe Domnul care-mi zicea: ,Grăbește-te, ieși ... a celorlați, și păzeam hainele celor ce -l omorau.`` 21 Atunci El mi -a zis: ,Du-te, căci te voi trimite departe la Neamuri..`` 22 Ei l-au ascultat pînă la cuvîntul acesta. Dar atunci și-au ridicat glasul, și au zis: ,,Ia de pe pămînt pe un astfel de om! Nu este vrednic să trăiască!`` 23 Și scoteau strigăte, își aruncau hainele, și asvîrleau cu țărînă în văduh. 24 Căpitanul a poruncit să ducă ... Pe cînd îl legau cu curele, Pavel a zis sutașului, care era de față: ,,Vă este îngăduit să bateți pe un Roman, care ... ... este împăratul lui Israel.`` Și s`au apropiat de el să -l lovească. Iosafat a scos un țipăt. 33 Căpeteniile carălor, văzînd că nu este împăratul lui Israel, s`au depărtat de el. 34 Atunci un om a tras cu arcul la întîmplare, și a lovit pe împăratul lui Israel la încheietura platoșei. Împăratul a zis cărăușului său: ,,Întoarce, și scoate-mă din cîmpul de bătaie, căci sînt greu rănit.`` 35 Lupta a ... Iosafat era de treizeci și cinci de ani cînd s`a făcut împărat, și a domnit douăzeci și cinci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se numea Azuba, fata lui Șilhi. 43 El a umblat în toată calea tatălui său Asa, și nu s`a abătut deloc dela ea, făcînd ce este plăcut înaintea Domnului. Numai că înălțimile n`au fost îndepărtate: poporul tot mai aducea ... său Asa. 47 În Edom nu era împărat pe atunci: cîrmuia un dregător. 48 Iosafat a făcut corăbii din Tars ca să meargă la Ofir să aducă aur; dar nu ... ... și celălalt la stînga Lui. 39 Trecătorii își băteau joc de El, dădeau din cap, 40 și ziceau: ,,Tu, care strici Templul, și -l zidești la loc în trei zile, mîntuiește-Te pe Tine însuți! Dacă ești Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te de pe cruce!`` 41 Preoții cei mai de ... Eu sînt Fiul lui Dumnezeu!`` 44 Tîlharii cari erau răstigniți împreună cu El, îi aruncau aceleași cuvinte de batjocură. 45 Dela ceasul al șaselea pînă la ceasul al nouălea s`a făcut întunerec peste toată țara. 46 Și pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: ,,Eli, Eli, Lama Sabactani?`` adică: ,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M`ai părăsit ... l -a pus într`un mormînt nou al lui însuș, pe care -l săpase în stîncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormîntului, și a plecat. 61 Maria Magdalina și cealaltă Marie erau acolo, și ședeau în fața mormîntului. 62 A doua ... a zis: ,După trei zile voi învia.` 64 Dă poruncă dar ca mormîntul să fie păzit bine pînă a treia zi, ca ... |
||