Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:RĂU, SOVIET ... Mai multe din DEX...

N��R��VI - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru N��R��VI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru N��R��VI.

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI

... Ion Budai-Deleanu - Ţiganiada:Cântecul a VI Sătana cade-în melanholie Socotind asupra sorții sale; A iadului s-adĂ¹nă boierie Și să sfătuiește cu ce cale Va s-ajute ... o trândăvie! [6] Nu văd eu acum bujdind pe poarta Iadului suflete ca nainte, Ș-acuși va fi doar deșartă boarta Această-întunecoasă, fierbinte, De n-om mai îndrăznire o dată A lupta cu oastea luminată! Fost-am în lume și de-amăruntul Toate-am iscodit. Adevărat! Cumcă-încungiurând ... a-ș' plini trupeasca trebuință. Dar eu astă fireșe plecare, Cu totul o stric prin lăcomie Și fac pre om de-în urmă el n-are Hotar în pofta sa. Iacă-o mie De acolea să nasc fapte rele, Tot fiice-a lăcomii ș-a mele ... buiastră Tărie noi să dăm ajutare, Ci pre-ascuns, cu multă supțiare. Înși oameni prin noi să lucreze Spre-a lor pierire necontenită. N-ajută-acum armele viteze Cum punga cu galbeni tecsuită Aceștii, numa să fie plină, Acuma toți oamenii să-închină. [14] În urmă rușinea mea să ... ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

... V. Lovinescu 2. Răspunsul “ardelenilorâ€�. S. Ilian / M. Pop / I. Taloș / O. Bîrlea Momentul genezei I. O creație relativ modernă. D. Zamfirescu / Sec XVIII, N. Iorga / Sec XVII-XVIII, P. Rezuș / Sec. XVI-XVII, O. Densușeanu / Sec. XVI, I. Diaconu / Sec. XV, Al. Odobescu, I. Mușlea / Sec. XIV-XV, B.P. ... Școala Mircea Eliade. O calmă reîntoarcere lângă ai săi – M. Eliade / Sens impus absurdului – M. Eliade / Trasfigurare a condiției adamice – N. Steinhardt / Sens etic dat morții – R. Vulcănescu. â–  De la Noica la Latham. Desprinderea de spiritul Mioriței – C. Noica / Miorița nu este un cântec de pierdere – N. Stănescu / Un sacrificiu asumat – R. Sfințescu / Moarte simulată – D. Suiogan / Românii au capacitatea de a primi relaxați loviturile soartei – E.H. Latham. â–  Concluzii. 3. Complexele exegetului ... M. Petrașcu / Salt peste meridiane. Miorița lui J. Verne. G.B. Pighi. Compoziții muzicale. Arte vizuale – L. Saltzman. Traduceri. Miorița și globalizarea culturii Claude LĂ©vi- Strauss. / Despre apartenența Mioriței la cultura europeană. Afinități cu culturile marginale indo-europene, de tip major. II. O călătorie inițiatică. Analiza variantelor mioritice din Maramureș ... ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)

... Cuvânt, vedere, cuget... în tot mă rătăceam. Plecam pe cărări netezi și foarte-ntortoiate; Stam să-mi mai iau odihnă, și gânduri mestecate Mă îndrepta-n picioare, m-oprea... și iar porneam. VI Dar visu-și schimbă fața, și iarăși lângă mine Văzui acea ființă ce-atâta o iubeam. Dar ce fel de schimb magic la ochii mei ... ast schimb de mângâiere mai rău mă sfâșia. Parcă simțeam în mine o slabă bucurie, Dar cugetu-mi pierduse tânăra-i curăție, Pacea cea veche-n sânu-mi mai mult nu locuia. XI Voiam să-mi sparg veninul, să uit cele trecute; Munca îmi era dragă, ca uriaș munceam; Roduri scotea ... de sânge, Sub ei un nas 1ung, groaznic umfla fatale nări; Gura-i, un iad de largă, voia cochet a strânge; Scălâmbu era-n fața-i, în trupu-i, în mișcări. Galbenă și uscată fața-i cea lunguiată, Până la urechi buza-i d-ocară-nveninată, Un rumen de ... Visu-și mai ținea șirul, dar cu ceva schimbare; Ș-ast înger de-ntuneric în veci mă ispitea, Spion faptelor mele ardea de răzbunare Și-n

 

Dimitrie Bolintineanu - Movila lui Răzvan

... țării rele astfel le expun — ,,Ungurii cu leșii se dispută iară Cine-a pune domnii în această țară. Fiii țării noastre încă n-au murit Ș-a lor țară, drepturi d-astăzi s-au robit. Leahul cere țara ca o moștenire; Ungurul trimite pe Răzvan c ... roșască de a sa rușine, Îcă-o să-mi aleagă pe tirani mai bine! Însuși noi acuma domnul să numim Și cu arma-n mână ca bravi să murim! Astfel strigă țara suspinând sub silă Și alege-ndată domnu-i pre Movilă. Apoi către unguri domnul a solit ... nostru sânge le-am păstrat în lume. Vă duceți din țară sau vă aruncați Masca creștinească ce pe frunți purtați, Căci creștini în vorbe, faptele vi-s rele... Hearele păgâne nu-s atât de grele! Ne siliți cu turcii armele s-unim Și poloni, și unguri să vă nimicim!" Cu oștiri ... Ș-a-ntâlnit pe unguri la Areni la sat. Domnul îngenuche, face rugăciune, Apoi dă semnalul muzicii să sune. Lupta este aspră; fieru-n cărni se frânge, Câmpul se îneacă într-un lac de sânge. Ungurii se pleacă, seamănă învinși. Moldovenii-i urmă de turbare-aprinși. Ungurii iau fuga ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Odă asupra aniversării de 2 sept. 1829

... suflat; Ș-a lui prea credincioasă, prea draga-i tiranie, Fatal, repede înger, pământu-a-nconjurat. A ei urmă-n tot locul rămase însemnată; Dar ațintat străbate, ochiu-i zavisnic cată, Ochește și alege al luminării loc. Amar zâmbește, sună fiarele-apăsătoare, Pune-un picior ... V Anii posomorârii, robiei-ndelungate, Gemete, jertfe, sângiuri întins îți vor descri; Eu cânt a ta ivire, faptele lăudate, Slăvesc eu slobozirea ce-n tine răsări. Vitejii Miezii-nopții ai lor ochi ațintară Pe drumul unde dreptul și crucea le-arătară Și p-aripile slavei aicea au zburat. Cu ... de martir sânge, cu brațul plin de fală, Au înecat ei iazma și spaima infernală, Și tu lumii cu pacea în mâini te-ai arătat. VI Grecii, ce detunară cu jugul și robia, Pe fruntea ta-nsemnată citiră soarta lor; Românul, ce pierduse și drept, și datoria, În zâmbetul tău vede ... pus spre apărare Și peste care sila trecu întru călcare Tu ni-l întorci și iară la loc tu îl strămuți. O, zi rară, ce-n veacuri cu anevoie vine! Din ceruri mângâierea să fie ea ca tine. Sau tu ale ei fețe viind te împrumuți? IX Când semnul judecății va ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

... fost interzisă de cenzură, am obținut titlul de mem¬bru onorar al Academiei din Moscova (ședința de la 25 mai 1885)4. Dedicându-mă literaturii, n-am vânat glorie sau profit. Am scris, pentru că-mi plăcea a scrie. Singurul impuls a fost inspirația ce-l cuprinde ... Fricosul, 2 acte. II. Mademoiselle Mephistophele , 1 act. III. Singurătatea unui holtei , 1 act și 1 pauză. IV. Cărăbușul , 2 acte. V. Parvenitul , 2 acte. VI. Bacilul amorului , 1 act. D) CĂ³pii de pe natură :I. Un unchi și trei nepoate . II. Trei bunici și un nepot . E) Insula Sahalin ... apendice la opul lui Kennan. F) Caleidoscop literar : I. Luxul . II. Istoria unui țânțar . III. Istoria unei muște . IV. În vis și aievea . V. Stafia .VI. Cucuiul . VII. Două primadone . VIII. Nepotul meu Pătrăchel . IX. Contrabandistul . X. O năplăire literară . G) Trei suveniri: XI. Victima veacului . XII. Omul enigmatic . XIII. Floricica ... scrierile mele române va face asupra cer¬curilor noastre literare, mai ales însă asupra supremului nostru areopag literar de pe malurile Dâmboviței, o stranie impresie. N-am putut scrie altmintrelea. Limba română rustică, precum o vorbește poporul nostru din Basarabia, a fost singurul izvor din care m-am adăpat ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Muștele și albinele

... La ospețe-mpărătești, Ele mare au protie: La dulcețe, la plăcinte, Cu dreptul de prezidinte Ele-ncep de căpătâi, Ele pișcă mai întâi; Și că-n fine, peste toate, Fără însă , fără poate , Musca este coconeață, Că se pune poponeață Peste tot ce-a viețuit, Peste tot ce s ... n colibă, și-n palat. Prin deci dar argumentau Și așa învederau: Cum că mierea, din dreptate, E a lor proprietate, Căci albina n-are gust Ca muscoii după must, Nici încai istețul bot Ca să dea ca musca-n tot, Ci tot dă din floare-n floare, Adunând ca cerșetoare. Ba drăcoaice, Tâlhăroaice, Hoațe de conservatoare, Retrograde, trădătoare!... Astfel muștele turbate Dau și ele prin dreptate, Prin progres și libertate Și ... Zbârnâiau Și se puneau Avocaților pe nas. Timpul muștelor venise Ca și timpul la ciocoi, Căci natura se stârpise, Producea tot la muscoi. Și era-n dispreț laboarea, Artele, știința,-ardoarea Către binele comun. Și când muștele se pun, Ele, știți, cu iertăciune, Că ce fac nu se mai spune. Ș ... Nu-i pericol de la ele: Despre urs, ucigă-l toaca! fiți cu ochii luminați: Numai pentru botul lui, Mai mult decât al oricui, Acele

 

Ion Heliade Rădulescu - Anatolida sau Omul și forțele

... tremur și teroare să stăm pe loc, cu frică, La toți atențiune! Căzutul e Satan!" Satan! răsună cerul, Satan! se nalță, pică Satan! din sferă-n sferă, și-n haos urlă — AN!!! Cu mult este mai mare căderea spirituală, Și nu pot fi cuvinte a se asemăna Cu oricare cădere ce ... comeți, Când toate s-ar exmulge din marea concentrare, Ieșind din a lor axe, și nu s-ar mai ținea, S-ar precipita-n spațiu spre-eterna lor pierzare Și una peste alta zdrobindu-se-ar cădea. Ast uiet ce ar face totala-anomalie, Amestecul, ciocnirea, zgomult material, În ... în vortici tot haosul aprind. Și cad căzând ca mintea, s-afundă în turmente, Vârteje ascuțite, și tot se ascuțesc, Și șuieră vâlvoarea ca lupta-n elemente, Și negri, cât s-afundă, cu-atâta se negresc. Plesnește universul, abisul se despică, Tartarul se deschide; de foc un ocean Se-ntinde fără ... soare, și încă și mai mare Și repede ca mintea, cu uiet ajungând, În Tartar urlând cade, s-afundă ca-ntr-o mare, Cât universu-n spațiu deschide volborând. Se varsă, stropesc flăcări, ca insola răsare, Lăut în focul gheenei, ca- ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Răzvan și Vidra

... cale: Oftam făr'să voiesc, Ca umbrele, ce-n fața luminii matinale De noapte ne-amintesc. În zilele acelea de sumbră poezie, Cu-o mână-n mâna ta, Am scris această dramă, ce-n viață-mi o să fie Ca floarea "nu-m-uita"! În stalactit se-ncheagă o undă, picurată, P-o stâncă ne-ncetat; Așa oftarea-mi ... naiba! Ți-am spus o dată că nu-mi place vorba multă! Un singur pas nu poți face făr'să dai de vrun calic!... Fugi! N-am bani! N-am o groșiță! N-am nimic, nimic, nimic! RĂZVAN Nimic n-are, sărăcuțul! Așa zice!... Prin urmare, Omul neputând să piarză tocmai lucrul ce nu-l are, Punga nu-i a lui. Atuncea... fie ... luat de la Satan, Cu tocmeală să se-ntoarcă mai murdar și mai viclean!... TĂNASE Bine, bine spui, băiete!... RĂZVAN Lucru furat! ai dreptate! Însă n-oi fi eu acela care va prăda pe-un frate! Mama, buna măiculiță, din mormânt ar tresări De-ar ști că-n pieptu-mi se mișcă păcatul de-a tâlhări!... Dar la naiba frunza verde! Ce să mai tocăm degeaba? Iată banii, mulțumește, du-te ...

 

George Coșbuc - O scrisoare de la Muselim-Selo

... George Coşbuc - O scrisoare de la Muselim-Selo O scrisoare de la Muselim-Selo de George Coșbuc Publicată în Gazeta săteanului , R. Sărat - București, 1901, nr. 8 (20 mai) Măicuță dragă, cartea mea Găsească-mi-te-n pace! Pe-aici e vânt și vreme grea, Și-Anton al Anei zace De patru luni, și-i slab și tras, Să-l vezi, că ... Apoi, să știi c-a fost război Și moarte-aici, nu șagă: Cădeau pe dealuri, dintre noi, Ca frunza, mamă dragă. Și-acolo-n deal, cum fulgera, Un plumb simții că vine Și n-avu loc, cât larg era, Decât în piept la mine. Mi-e bine-acum, și-așa socot Că nu va trece luna Și-oi fi ... ori nu-i Și-o fi acum și roasă De când rugina scurmă-n ea. Să-mi văd, o date-ar sfântul, Cum cade iarba-n fața mea Și-mi bate-n plete vântul! Ea lupte-se cum biet o știi, C-așa ne dete soartea, Că și noi ne-am luptat pe-aci Cu greul și ... ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

... sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ­ și Pannono-româniÄ­?» Acuma însă mÄ• preocupă o altă soluțiune, pe care n'am desbă-tut-o de loc până acì în trecut, și care e tocmaÄ­ cea maÄ­ importantă, căcÄ­ este punctul de plecare pentru tĂ³te ... lipsiĂ  mie pentru a putĂ© demonstra până la ultima certitudine persistența elementului românesc în Dacia luÄ­ Traian. Dacă AlbanesiÄ­ ar fi în adevÄ•r autoctonÄ­ acolo, unde locuesc eÄ­ astădzÄ­, atunci vrĂȘnd-nevrĂȘnd am fi silițÄ­ a recunĂ³sce că naționalitatea română s'a format ... străini, nu se pot altoĂ­ în cursul timpului, ci datĂ©ză de la însăși obîrșia limbeÄ­. Bună Ă³ră, pe terenul fonetic transițiunea consĂ³neÄ­ n în r între vocale, de ex. ferĂ©stră din fenestra, nu există nicÄ­ la CelțÄ­, nicÄ­ la Neolatini, nicÄ­ la Germani, nicÄ­ la SlavÄ­, nicÄ­ la GrecÄ ... în dialectul istriano-român e general, e maÄ­ parțial în cele-lalte dialecte, dar se află în tĂ³te. La Români, ca și la AlbanesÄ­, n trecut în r se pĂ³te reîntĂ³rce la primitivul n. In Moldova ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru N��R��VI

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru N��R��VI.

RĂU

... RĂU , REA , răi , rele , adj . , s . n . , adv . I. Adj . Care are însușiri negative ; lipsit de calități pozitive . 1. ( Adesea substantivat ) Care face , în mod obișnuit , neplăceri altora . 2. Care nu - și ... nepotrivit , greșit , cu defecte . 2. Neplăcut , supărător , nesatisfăcător . 3. Incomod , neconfortabil . 4. Neplăcut , dezagreabil . 5. Neconform cu părerile , cu gusturile cuiva . 6. Puternic , tare ; foarte . VI. S . n

 

SOVIET

... SOVIÉT , soviete , s . n . ( În fosta U . R . S . S . ) Organ al puterii de stat centrale și locale format din deputați aleși de cetățeni . [ Pr . : - vi