Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: MUSTRA

  Vezi și:MUSTRA, MUȘTRULUI, MUSTRARE, ÎNFRUNTA, ȘMOTRI, ADMONESTA, APOSTROFA, BEȘTELI, BOSCORODI, CERTA ... Mai multe din DEX...

MUSTRU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MÚSTRU s.n. v. mustră^1.

Sursa : DEX '98

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru MUSTRU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 92 pentru MUSTRU.

Mihai Eminescu - Preot și filosof

Mihai Eminescu - Preot şi filosof Preot și filozof de Mihai Eminescu Căci n-avem sfinții voștri, voi ne mustrați, preoți, Deși de-a voastră tagmă suntem și noi cu toți... Și nouă vânătoarea de aur și mărire Ne-nsamnă-n astă lume a Răului domnire. Și nouă-nghesuirea pe drumul spre plăcere În suflet naște scârbă și inimei durere. Și noi simțim că suntem copii nimicniciei, Nefericiri zvârlite în brazdele veciei... Și sufletu-ne-n tremur ca marea se așterne, Tăiat fiind de nava durerilor eterne; Ca unde trecătoare a mării cei albastre, Dorința noastră, spuma nimicniciei noastre. Și noi avem o lege ­ deși nu Dumnezeu ­ Simțim că Universu-l purtăm și prea ni-i greu: Știm a fi strănepoții acelui vechi păcat, Ce seminția Cain în lume-o a creat. De n-o-mbrăcăm în pilde, e semn c-am înțeles, Că-n noi este credință, ce-n alții e eres. Căci eretic tiranul, ce Crucii se închină Când oardele barbare duc moarte și ruină. În van cu mâni uscate se roagă, țiind strana, Deasupra lui cu aripi întinse stă Satana. Degeaba lângă patu-i alături ...

 

Mihai Eminescu - Preot și filozof

Mihai Eminescu - Preot şi filozof Preot și filozof de Mihai Eminescu Căci n-avem sfinții voștri, voi ne mustrați, preoți, Deși de-a voastră tagmă suntem și noi cu toți... Și nouă vânătoarea de aur și mărire Ne-nsamnă-n astă lume a Răului domnire. Și nouă-nghesuirea pe drumul spre plăcere În suflet naște scârbă și inimei durere. Și noi simțim că suntem copii nimicniciei, Nefericiri zvârlite în brazdele veciei... Și sufletu-ne-n tremur ca marea se așterne, Tăiat fiind de nava durerilor eterne; Ca unde trecătoare a mării cei albastre, Dorința noastră, spuma nimicniciei noastre. Și noi avem o lege ­ deși nu Dumnezeu ­ Simțim că Universu-l purtăm și prea ni-i greu: Știm a fi strănepoții acelui vechi păcat, Ce seminția Cain în lume-o a creat. De n-o-mbrăcăm în pilde, e semn c-am înțeles, Că-n noi este credință, ce-n alții e eres. Căci eretic tiranul, ce Crucii se închină Când oardele barbare duc moarte și ruină. În van cu mâni uscate se roagă, țiind strana, Deasupra lui cu aripi întinse stă Satana. Degeaba lângă patu-i alături ...

 

Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului

Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului de Daniil Scavinschi Informații despre această ediție Fragmente Dar precum culegînd roze sau strîngînd faguri de miere Omul nu poate să scape de a ghimpului durere. Astfel și drumul acesta făcut pentru sănătate Din tovarăși mai nici unul n-au scăpat de greutate. Căci sosind la Dealul-Doamnei, caii cad de grea povară Deci, ca să se mai răsufle, boi la trăsuri se-njugară. Toți încep atunci pedestri la deal să călătorească Ca peregrinii ce pleacă la Sinai să se spăsească. Pe coasta acestui mare și bogat în veacuri munte O stînă de oi se află cu turme la număr multe. Acolo nevinovata a oițelor zbierare Și prostatica în bucium a păstorilor cîntare Fac a veacului de aur plăcuta închipuire, Unde gustă călătorul mîngîioasă liniștire. Acolo sosind cu toții obisiți de osteneală Și pătrunși de-acea frumoasă și romantică priveală Stătură și pe verdeață începură a se pune Puterile-nprăștiate voind iarăși să le-adune. Întru această plăcută și-aleasă soțietate Primit aflîndu-mă și eu din a soartei ...

 

Alexandru Vlahuță - Delendum

Alexandru Vlahuţă - Delendum Delendum de Alexandru Vlahuță Haide, suflete, ridică-ți leghioanele de gânduri, Și-mbrăcate-n za eternă întocmește-le în rânduri, Bate-te cu tine însuți, zbuciumă-te nopți întregi, Ca durerea ta în ritmul sfânt al versului s-o legi! Și m-așez să scriu la masa de hârțoage încărcată... Mintea-mi arde-nvălmășită tâmplele încep să-mi bată. Am atins abia condeiul, și m-au apucat fiori... Parcă văd cum stau la pândă, pătimași și cârtitori, Nevoiașii noștri critici spadasinii damblagii, Cari, neputând să muște, morfolesc arta-n gingii! Trebui să respecți bontonul, să-ți gătești versul în frac, Dacă ții ca prin saloane să poți fi lumii pe plac. Nu-ți lăsa simțirea caldă, plină, vie și întreagă Să zbucnească, și veșmântul, care-i vine, să-și aleagă; Ci ți-o-mbracă-n floricele, și-i dă-ncunjur pe departe. Plângi, urăște și blestemă după regula din carte. Fii galant nesocotește-ți patima-n care te zbați, Nu cumva să superi nervii criticilor delicați: Poezia e un cântec dulce, un parfum ceresc!... De-așa artă parfumată, o, vă foarte mulțumesc! Când mi-i inima-ncărcată, și când gândurile-n muncă Bat și rup zăgazul ...

 

Andrei Mureșanu - Mintea (Andrei Mureșanu)

Andrei Mureşanu - Mintea (Andrei Mureşanu) Mintea de Andrei Mureșanu Te măresc ființă fără de-nceput Pentru tot ce vede ochiul meu sub soare, Pentru tot ce dreapta-ți sântă a făcut, De la om și feară, până l-acea floare, Carea vegetează numai un minut! Ce mă face însă, ca să te ador Este mintea, Doamne, care-mi strălucește, Ca și un luceafăr, în al nopții nuor, Și-n vuietul lumii blând mă însoțește, De când văd lumina, și până când mor! Ea-mi conduce pașii, să mă pot feri De leu și de tigru, care varsă sânge, De foc și de apă, ce m-ar nimici; Ea mă luminează ca să știu resfrânge Cursele dușmane, verunde vor fi. Ea departă ceața de la ochiul meu, Ca să nu amestec credința deșartă Cu credința dreaptă, într-un Dumnezeu Care o propuse simplu fără ceartă Ca la frați din fire, însuși fiul său. Seculi se-nchinase genul omenesc Soarelui și lunei, stelelor pompoase, Până când să vie dascălul ceresc Ce prin suferirea morții glorioase A plântat în lume spirit creștinesc. În deșert se-ncearcă ai nopții argați Să revarsă umbră în loc de lumină, Ură-n ...

 

Andrei Mureșanu - O privire peste lume

Andrei Mureşanu - O privire peste lume O privire peste lume de Andrei Mureșanu Deșert e tot ce vede semețul ochi supt soare Și nu e fericire deplină pre pământ; Un vis e ce-amăgește ființa muritoare Din oara când se naște și până la mormânt! Văzutu-s-a om cândva să zică l-a sa moarte: “Mă duc cu bucurie, c-am fost și-s fericitâ€�? Un rege-a stat în lume, a cărui rară soarte La altul în natură cu greu a mai zâmbit; Și iată că el singur a scris cu-amărăciune, Târât de-a lumei valuri, ce turbă ne-ncetat: “Nimic supt cer statornic, ci tot deșărtăciune, Deplină fericire supt soare n-am aflat!â€� Un tată se silește s-adune-averi în lume Încungiură oceanuri cu mii nefericiri, Când fiu-i se răsfață văzând că are sume Ce pot să corespundă la oarbele-i simțiri! Un jude calcă legea, cu scop să mulțămească Desfrâul unei patimi de care-i subjugat; În urmă dă prinoase, cu scop să amuțească Simțirea conștiinței ce-l mustră ne-ncetat. Un trântor suge mierea ...

 

Anton Pann - Tăcerea e ca mierea

Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Tăcerea e ca mierea de Anton Pann 0 muiere rea, limbută, Otrăvită, netăcută, Nu înceta cu certatul, Tot își judeca bărbatul. El iar cu firea neghioabă De bătăi o făcea toabă. Așa ea ce să gîndește, Într-o zi nu zăbovește, Merge la o vrăjitoare, Vestită fermecătoare, Să roagă cu bună plată Să-i facă să nu o bată. Baba, fiind pricepută, Cunoscu ca e limbută, Și îi zise : -Fii în pace, Eu cererea-ți o voi face, Numai, draga mamii fată, Du-mi-te în tîrg îndată, Și vreme fără a pierde, Cumpără un ulcior verde. Apoi mîine des de noapte, Fără vorbe, fără șoapte, Mergi la fîntînă tăcută Și ia apa nencepută, Care iar tăcînd în tine, S-o aduci aici la mine, Ca s-o pui seara la stele Cu descîntecele mele. Așa femeia să duse Și toate-n faptă le puse. Luă ulcior, luă apă, Tocma ziua cînd să crapă, Îl duse la vrăjitoare Și ea îl puse la soare. Stătu pînă dimmeață, Cu astupuș de verdeață. Muierea cea îngrijată Veni la ulcior îndată. Baba cum o văzu-l scoase Cu niște vorbe șoptoase, Zicînd : -Dragă, iată- ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunicul

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Bunicul Bunicul de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1893 în revista Literatură și știință Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Înnumără florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar înnumără florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprincenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului! Un băietan ș-o fetiță, roșii și bucălai, sărutară mânele lui "tata-moșu". - "Tată-moșule, zise fetița, de ce zboară păsările? - Fincă au aripi, răspunse bătrânul sorbind-o din ochi. - Poi, rațele n-au aripi? de ce nu zboară? - Zboară, zise băiatul, dar pe jos. Bătrânul coprinse într-o mână pe fată și în cealaltă pe băiat. - O, voinicii moșului!... Și zâmbi pe sub mustăți, și-i privi cu atâta dragoste, că ochii lui era numai lumină și binecuvântare. - Tată-moșule, da' cocorii un' se duc când se duc? - În țara cocorilor. - În ...

 

Constantin Stamati - Vulturul și albina (Stamati)

Constantin Stamati - Vulturul şi albina (Stamati) Vulturul și albina de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Fericit om este care se preamărește în lume Prin servicii și vrednicie, Făcând sunet între oameni a lui isprăvi mari și nume, Dar cât îi demn de cinste și cel ce în sărăcie Necunoscut și smerit trudește și ostenește Pentru binele comun. Care nici o recompensă alta nu sperează Decât pacinicul său cuget în taină se fălește Că putu folos să facă ca un patriot prea bun, Precum vulturul odată, văzând harnica albină Zburând din floare în floare, ostenită, obosită, Îi zicea cu defăimare: “De tine foarte mi-i milă, Că ești de tot ticăită, Măcar că ești învățată și lucrezi cu iscusință; Dar în stup sunt mii ca tine ce lucrează cu silință, Lipind faguri vara toată, Și, în fine, pentru trudă nu câștigați altă plată Decât că cel ce culege Rodul vostru nu alege, Care au lucrat mai cu deosebire, Și căruia i se cade răsplătire. Deci între mine și tine este mare osebire, Căci eu aripele mele le deschid cu sunet mare, Mă sui mai pe sus de nouri, împrăștii frică și groază Păsărilor zburătoare, Încât ...

 

Dimitrie Anghel - Tovarășii (Anghel)

Dimitrie Anghel - Tovarăşii (Anghel) Tovarășii de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Ilustrațiuna română , II, nr. 11, nov. 1912. Apărută și în Minerva , III, 1074, 12 dec. 1911, p. 3, sub titlul "Doctorul, trăsura, vizitiul și caii". Era odată un doctor, o trăsură veche, doi cai fără culoare hotărîtă și un vizitiu bătrîn... Zic așa, pentru că sunt anumite ființe pe care nu ți le poți închipui decît ca o pluralitate. Ei singuri nu există, pentru că cer o întregire, ei trebuie să se îngemăneze ca să poată fi, trebuie să-și întovărășească pe alții ca să fie siguri că sunt cineva. Era deci un doctor, plus toate derivatele lui, și ei de douăzeci de ani stăpîneau un oraș. La anumite ceasuri, se trezeau cu toții, privind prin opt ochi somnoroși lumina, tot atîtea fălci se deschideau formînd un uriaș căscat, diferite combustibile înghițeau fiecare și apoi ciudata mașină alcătuită se punea în mișcare. Cînd începuseră tovărășia asta nu erau ca astăzi; doctorul era brun, vizitiul blond, iar bidiviii suri, și uitam să spun că și adecvata trăsură la care erau înhămați cu toții, pe vremea ceea, era solidă, strălucitoare și juca ușoară și legănată ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ziorina

Dimitrie Bolintineanu - Ziorina Ziorina de Dimitrie Bolintineanu Armia de țară de trei zile bate, Arde și fărâmă străinii-n cetate. Prin pulberea deasă vine-un cal ușor. Astfel trece-un vultur învelit în nor. Către domn se-ndreaptă... Cavalerul sare... E Ziorina, fiica-i, dulce la cătare. Ea ridică coifu-i; păru-i grațios, Ca lung fluviu d-aur se revarsă-n jos, Pe sub gene-i scântei două lăcrimele Cum sub nori lumină două dalbe stele, Și râuritoare, p-al ei chip senin, Cad din roză-n roză și din crin în crin. Bunul domn o mustră pentru ce să vie Să-și expuie viața... Să se-nturne-o-nvie. Rara-i frumusețe reunea, răpiți, Împrejuru-i bravii cei mai străluciți. Ea pricepe lesne cât era dorită. Despre-a lor simțire grațios profită. Smulge de la sânu-i o plăpândă floare Umedă d-a sale line lăcrimioare Și cu niște termeni dulci și răpitori Ea vorbește-ntr-astfel către-adoratori: — ,,Cine va purcede dup-această floare, Udă de suspine și de lăcrimioare, Îi voi da, pe viață și pe Dumnezeu, Mâna și junețea sufletului meu!" Zice, — aruncă floarea dincolo-n cetate, Dincolo ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru MUSTRU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 52 pentru MUSTRU.

Neemia Capitol 13

Neemia Capitol 13 Neemia 12 Neemia Capitol 13 1 În vremea aceea, s`a cetit în fața poporului în cartea lui Moise, și s`a găsit scris că Amonitul și Moabitul nu trebuiau să intre niciodată în adunarea lui Dumnezeu, 2 pentrucă nu veniseră înaintea copiilor lui Israel cu pîne și apă, și pentrucă tocmiseră împotriva lor cu preț de argint pe Balaam ca să -i blesteme. Dar Dumnezeul nostru a prefăcut blestemul în binecuvîntare. 3 Cînd au auzit Legea, au deosebit din Israel pe toți străinii. 4 Înainte de aceasta, preotul Eliașib, care era pus peste cămările Casei Dumnezeului nostru, și rudă cu Tobia, 5 pregătise pentru el o cămară mare, unde puneau mai înainte darurile de mîncare, tămîia, uneltele, zeciuiala din grîu, din must, și din untdelemn, părțile rînduite pentru Leviți, cîntăreți și ușieri, și darurile ridicate pentru preoți. 6 Eu nu eram la Ierusalim cînd s`au petrecut toate acestea, căci mă întorsesem la împărat în al treizeci și doilea an al lui Artaxerxe, împăratul Babilonului. La sfîrșitul anului am căpătat de la împărat învoire 7 să mă întorc la Ierusalim, și am văzut răul pe care -l făcuse Eliașib, ...

 

Proverbele Capitol 9

... calea priceperii!`` 7 Celce mustră pe un batjocoritor își trage dispreț, și celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară. 8 Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înțelept, și el te va iubi! 9 Dă înțeleptului, și se va face și ...

 

Deuteronomul Capitol 8

Deuteronomul Capitol 8 Deuteronomul 7 Deuteronomul Capitol 8 1 Să păziți și să împliniți toate poruncile pe cari vi le dau astăzi, ca să trăiți, să vă înmulțiți, și să intrați în stăpînirea țării pe care a jurat Domnul că o va da părinților voștri. 2 Adu-ți aminte de tot drumul pe care te -a călăuzit Domnul, Dumnezeul tău, în timpul acestor patruzeci de ani în pustie, ca să te smerească și să te încerce, ca să-ți cunoască pornirile inimii și să vadă dacă ai să păzești sau nu poruncile Lui. 3 Astfel, te -a smerit, te -a lăsat să suferi de foame, și te -a hrănit cu mană, pe care nici tu n`o cunoșteai și nici părinții tăi n`o cunoscuseră, ca să te învețe că omul nu trăiește numai cu pîne, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăiește omul. 4 Haina nu ți s`a învechit pe tine, și nici nu ți s`au umflat picioarele, în timpul acestor patruzeci de ani. 5 Recunoaște dar în inima ta că Domnul, Dumnezeul tău, te mustră cum mustră un om pe ...

 

Psalmii Capitol 50

... clevetești pe fiul mamei tale. 21 Iată ce ai făcut, și Eu am tăcut. Ți-ai închipuit că Eu sînt ca tine. Dar te voi mustra, și îți voi pune totul supt ochi! 22 Luați seama dar, voi cari uitați pe Dumnezeu, ca nu cumva să vă sfășii, și să nu ...

 

Zaharia Capitol 3

Zaharia Capitol 3 Zaharia 2 Zaharia Capitol 3 1 El (îngerul) mi -a arătat pe marele preot Iosua, stînd în picioare înaintea Îngerului Domnului, și pe Satana stînd la dreapta lui, ca să -l pîrască. 2 Domnul a zis Satanei: ,,Domnul să te mustre, Satano! Domnul să te mustre, El care a ales Ierusalimul! Nu este el, Iosua, un tăciune scos din foc?`` 3 Dar Iosua era îmbrăcat cu haine murdare, și totuș stătea în picioare înaintea Îngerului. 4 Iar Îngerul, luînd cuvîntul, a zis celor ce erau înaintea Lui: ,,Desbrăcați -l de hainele murdare de pe el!`` Apoi a zis lui Iosua: ,,Iată că îndepărtez dela tine nelegiuirea, și te îmbrac cu haine de sărbătoare!`` 5 Eu am zis: ,,Să i se pună pe cap o mitră curată!`` Și i-au pus o mitră curată pe cap, și l-au îmbrăcat în haine, în timp ce Îngerul Domnului stătea acolo. 6 Îngerul Domnului a făcut lui Iosua următoarea mărturisire: 7 ,,Așa vorbește Domnul oștirilor: ...Dacă vei umbla pe căile Mele și dacă vei păzi poruncile Mele, vei judeca și Casa Mea și vei priveghea asupra curților ...

 

Marcu Capitol 8

Marcu Capitol 8 Marcu 7 Marcu Capitol 8 1 În zilele acelea, fiindcă se strînsese din nou mult norod, și n`avea ce mînca, Isus a chemat pe ucenicii Săi, și le -a zis: 2 ,,Mi -e milă de norodul acesta; căci iată că de trei zile stau lîngă Mine, și n`au ce mînca. 3 Dacă le voi da drumul acasă flămînzi, au să leșine de foame pe drum, fiindcă unii din ei au venit de departe.`` 4 Ucenicii I-au răspuns: ,,Cum ar putea cineva să sature cu pîne pe oamenii aceștia, aici într`un loc pustiu?`` 5 ,,Cîte pîni aveți?`` i -a întrebat Isus. ,,Șapte``, I-au răspuns ei. 6 Atunci a poruncit norodului să șadă pe pămînt; a luat cele șapte pîni; și, după ce a mulțămit lui Dumnezeu, le -a frînt și le -a dat ucenicilor Săi ca să le împartă; și ei le-au împărțit norodului. 7 Mai aveau și cîțiva peștișori: și Isus, după ce i -a binecuvîntat, a poruncit să -i împartă și pe aceia. 8 Au mîncat și s`au ...

 

1 Timotei Capitol 5

... 1 Timotei Capitol 5 1 Timotei 4 1 Timotei Capitol 5 1 Nu mustra cu asprime pe un bătrîn, ci sfătuiește -l ca pe un tată; pe tineri sfătuiește -i ca pe niște frați; 2 pe femeile bătrîne, ca ...

 

Iuda Capitol 1

Iuda Capitol 1 3 Ioan 1 Iuda Capitol 1 1 Iuda, rob al lui Isus Hristos, și fratele lui Iacov, către cei chemați, cari sînt iubiți în Dumnezeu Tatăl, și păstrați pentru Isus Hristos: 2 îndurarea, pacea și dragostea să vă fie înmulțite. 3 Prea iubiților, pe cînd căutam cutot dinadinsul să vă scriu despre mîntuirea noastră de obște, m`am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptați pentru credința, care a fost dată sfinților odată pentru totdeauna. 4 Căci s`au strecurat printre voi unii oameni, scriși de mult pentru osînda aceasta, oameni neevlavioși, cari schimbă în desfrînare harul Dumnezeului nostru, și tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpîn și Domn Isus Hristos. 5 Vreau să vă aduc aminte, măcar că știți odată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că Domnul, după ce a izbăvit pe poporul Său din țara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n`au crezut. 6 El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puși în lanțuri vecinice, în întunerec, pe îngerii cari nu și-au păstrat vrednicia, ci și-au părăsit locuința. 7 Tot așa, Sodoma și Gomora și cetățile dimprejurul lor, ...

 

Genesa Capitol 37

Genesa Capitol 37 Genesa 36 Genesa Capitol 37 1 Iacov a locuit în țara Canaan, unde locuise ca străin tatăl său. 2 Iată istoria lui Iacov. Iosif, la vîrsta de șaptesprezece ani, păștea oile cu frații lui; băiatul acesta era cu fiii Bilhei și cu fiii Zilpei, nevestele tatălui său. Și Iosif spunea tatălui lor vorbele lor cele rele. 3 Israel iubea pe Iosif mai mult decît pe toți ceilalți fii ai săi, pentrucă îl născuse la bătrîneță; și i -a făcut o haină pestriță. 4 Frații lui au văzut că tatăl lor îl iubea mai mult decît pe ei toți, și au început să -l urască. Nu puteau să -i spună nicio vorbă prietenească. 5 Iosif a visat un vis, și l -a istorisit fraților săi, cari l-au urît și mai mult. 6 El le -a zis: ,,Ia ascultați ce vis am visat! 7 Noi eram la legatul snopilor în mijlocul cîmpului; și iată că snopul meu s`a ridicat și a stătut în picioare; iar snopii voștri l-au înconjurat, și s`au aruncat cu fața la pămînt înaintea lui.`` 8 Frații ...

 

Leviticul Capitol 19

Leviticul Capitol 19 Leviticul 18 Leviticul Capitol 19 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește întregei adunări a copiilor lui Israel, și spune-le: Fiți sfinți, căci Eu sînt sfînt, Eu, Domnul, Dumnezeul vostru. 3 Fiecare din voi să cinstească pe mamă-sa și pe tatăl său, și să păzească Sabatele Mele. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 4 Să nu vă întoarceți spre idoli, și să nu vă faceți dumnezei turnați. Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru. 5 Cînd veți aduce Domnului o jertfă de mulțămire, s`o aduceți așa ca să fie primită. 6 Jertfa să fie mîncată în ziua cînd o veți jertfi, sau a doua zi; ce va mai rămînea pînă a treia zi, să se ardă în foc. 7 Dacă va mînca cineva din ea a treia zi, faptul acesta va fi un lucru urît: jertfa nu va fi primită. 8 Cine va mînca din ea, își va purta vina păcatului său, căci necinstește ce a fost închinat Domnului: omul acela va fi nimicit din poporul lui. 9 Cînd veți secera holdele țării, să lași nesecerat un colț ...

 

Neemia Capitol 5

Neemia Capitol 5 Neemia 4 Neemia Capitol 5 1 Din partea oamenilor din popor și din partea nevestelor lor s`au ridicat mari plîngeri împotriva fraților lor Iudei. 2 Unii ziceau: ,,Noi, fiii noștri și fetele noastre, sîntem mulți; să ni se dea grîu ca să mîncăm și să trăim.`` 3 Alții ziceau: ,,Punem zălog ogoarele, viile și casele noastre, ca să avem grîu în timpul foametei.`` 4 Alții ziceau: ,,Am împrumutat argint punînd zălog ogoarele și viile noastre pentru birul împăratului. 5 Și totuș carnea noastră este ca și carnea fraților noștri, copiii noștri sînt ca și copiii lor; și iată, supunem la robie pe fiii noștri și pe fetele noastre, și multe din fetele noastre au și fost supuse la robie; sîntem fără putere, căci ogoarele și viile noastre sînt ale altora.`` 6 M`am supărat foarte tare cînd le-am auzit plîngerile și cuvintele acestea. 7 Am hotărît să mustru pe cei mari și pe dregători, și le-am zis: ,,Ce! voi împrumutați cu camătă fraților voștri?`` Și am strîns în jurul meu o mare mulțime, 8 și le-am zis: ,,Noi am răscumpărat, după puterea noastră, pe frații noștri Iudei, vînduți neamurilor; și voi să ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MUSTRU

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru MUSTRU.

MUSTRA

MUSTRÁ , mústru , vb . I . Tranz . și refl . ( recipr . ) A ( se ) dojeni , a ( - și ) imputa , a ( - și )

 

MUȘTRULUI

... MUȘTRULUÍ , muștruluiesc , vb . IV . Tranz . 1. ( Înv . ) A deprinde soldații cu exercițiul militar ; a instrui . 2. ( Fam . ) A mustra

 

MUSTRARE

... MUSTRÁRE , mustrări , s . f . Acțiunea de a ( se ) mustra și rezultatul ei ; dojană . V. mustra

 

ÎNFRUNTA

... ÎNFRUNTÁ , înfrúnt , vb . I . Tranz . 1. A mustra , a dojeni cu vorbe aspre de față cu alții ; a certa , a ocărî . 2. A ține piept ...

 

ȘMOTRI

... ȘMOTRÍ , șmotresc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A mustra

 

ADMONESTA

... ADMONESTÁ , admonestez , vb . I . A mustra

 

APOSTROFA

... APOSTROFÁ , apostrofez , vb . I . Tranz . A adresa cuiva o mustrare ( violentă ) , a mustra

 

BEȘTELI

... BEȘTELÍ , beștelesc , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A face pe cineva de ocară , a mustra

 

BOSCORODI

... IV . 1. Intranz . și tranz . A vorbi ( singur ) spunând vorbe neînțelese . 2. Tranz . A face cuiva întruna observații ; a mustra

 

CERTA

... cu glas ridicat , cu aprindere ; a se gâlcevi , a se ciorovăi , a se ciondăni . 2. Tranz . A mustra

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...