Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: MECANOTEHNIC

  Vezi și:MECANOTEHNIC, MECANIC ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MECANOTEHNICĂ: MECANOTEHNICA.

 

MECANOTEHNICĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MECANOTÉHNICĂ s. v. mecanică.

Sursa : sinonime

 

mecanotéhnică s. f., g.-d. art. mecanotéhnicii

Sursa : ortografic

 

MECANOTÉHNICĂ s.f. Mecanică (2) [în DN]. [Gen. -cii. / < mecano- + tehnică].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MECANOTEHNICĂ

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru MECANOTEHNICĂ.

MECANOTEHNIC

MECANOTÉHNIC , - Ă , mecanotehnici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Mecanică ( I 1 ) . 2. Adj . Care se referă la un produs de mecanică ( I 1 ) , privitor la mecanică , de mecanică . - Mecano - +

 

MECANIC

MECÁNIC , - Ă , mecanici , - ce , subst . , adj . I. S . f . 1. Știință care studiază mișcarea sau echilibrul corpurilor sub acțiunea forțelor exercitate asupra lor ; tehnica procedeelor în care intervin aceste fenomene ; mecanotehnică . 2. Disciplină tehnică al cărei obiect îl constituie construcția și funcționarea mașinilor , îndeosebi a pieselor și a mecanismelor care servesc la transmiterea mișcării . 3. Tratat , manual de mecanică ( I 1 , 2 ) . II. Adj . 1. Care aparține mecanicii ( I ) , privitor la mecanică , de mecanică . 2. ( Și adv . ) Care este pus în mișcare de o mașină sau de un mecanism ; care se face cu ajutorul mașinilor sau al mecanismelor ; mecanizat . 3. ( Și adv . ) Care se realizează fără participarea conștiinței , a voinței ; mașinal , automat . III. S . m . și f . Specialist în mecanică ( I 1 ,