|
|
||
|
Vezi și forma bază: MEȘTER Vezi și:MEȘTERESC, MEȘTEREȘTE, AURAR, BREASLĂ, CURELAR, FLUIERAR, LINGURAR, MĂRMURAR, MAISTRU, MANUFACTURĂ, MEȘTER ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MEȘTERĂ: MEȘTERA.
MEȘTERĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MÉȘTERĂ s. v. babă, vrăjitoare.Sursa : sinonime Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MEȘTERĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 130 pentru MEȘTERĂ. Cincinat Pavelescu - Unui meșter al cuvântului ... Cincinat Pavelescu - Unui meşter al cuvântului Unui meșter Vasile Alecsandri - Mănăstirea Argeșului ... și mândru lucrată. În Revista română , publicată la București, se găsește descrierea acestei biserici împreună cu stampe litografiate ce reprezintă frumusețile arhitecturii sale. ↑ Acest meșter Manole a rămas în tradiție un personaj legendar. Poporul atribuie lui Manole zidirea tuturor monumentelor vechi din țară. ↑ Toți păstorii români poartă ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Vornicul Iancu Moțoc ... spurcată Fapta-i cea spurcată: neamțul nătărău. Dar sătul românul, mai crescut la minte, Tot mereu să-ndure baterea de joc, Nu-l mai amăgește, meșter la cuvinte Meșter la cuvinte, agerul Moțoc. Cel ce-nstrăinase țara prin domnie În străinătate cată ajutor; Însă chiar străinii sfarmă cu urgie Sfarmă cu urgie pe ciocoiul ... Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Dimitrie Anghel - Reveria unei statui Reveria unei statui de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "La mîndrele vremi de altădată", în Luceafărul [Sibiu], IX, 21, 1 nov. 1910, p. 517—518. Pe piedestalul lui de marmoră, din ziua solemnă cînd buciumul a sunat prelung și alba pînză ce-l acoperea a căzut ca luată de vînt, pe calul de bronz, cu piciorul ridicat, gata parcă să pășească de pe soclu, înțepenit puternic în scări, ținînd în dreapta buzduganul, cu cununa de bronz pe creștet, Ștefan-Vodă privește parcă înaintea lui peste veacuri. De-a dreapta și de-a stînga, tunurile mute străjuiesc, și vîntul toamnei tîrzii, trecînd cu suflarea lui rece, îi murmură parcă un cîntec trist, o întîmplare străveche, un basm din vremuri legendare. Soarele l-a luminat cu strălucirea lui de foc, ploi de primăvară l-au spălat, iernile i-au schimbat pe rînd hlamidele de hermină, și anii au trecut tot mai mulți, tot mai mulți... Peste gîtul încordat al calului cu fruntea ridicată sus, ochii lui privesc, și piața goală dimprejurul lui parcă se umple de lume. De pretutindeni, de pe străzi, roiuri negre curg, pe ... Ion Heliade Rădulescu - Foile și cărbunele ... cate de masă, Sau cine mai știe ce treabă avea. Aci prea aproape, după drum, nevoi Erau niște foi, Al căror stăpân Era un jupân Meșter spoitor, Care spre repaos capu-și rezemase Chiar pe lemnărie, și somnu-l furase. "Ce soartă te-așteaptă, sărmane cărbune! Curând te vei stinge și ... tare Îl făcu cenușă în vreo-nghesuire? Pieri fără nume, fără pomenire!... Și foile iară, cuprinse de foc, Lăsate în loc D-al lor jupân meșter, care, spăimântat, A fost și tulit-o din somn deșteptat, Arseră și ele Cu lemn și cu piele, Devenind cenușă fără de suflare ... George Coșbuc - Fata craiului din cetini George Coşbuc - Fata craiului din cetini Fata craiului din cetini de George Coșbuc Un colț întreg de lume s-a fost înspăimântat De spada și curajul lui Tabără-mpărat, Domn mare și puternic din țara cu nenorii. El trece-n șir de taberi cum trec secerătorii Prin holdele răscoapte; cu brațul său robust Deschide-o cale lată pe unde-i drum îngust Și zboară fortunatec prin rândurile dese Și-n veci cu biruință din grele taberi iese. Deci dusu-mi-s-a veste prin lume și prin țări Și s-a pierdut în umbră de-albastre-ndepărtări Că, de-ai cerca prin lume de-a lungul și de-a latul, Voinic nu poți să afli ca Tabără-mpăratul! Dar totodată veste și vorbă s-a pornit, Că Tabără-i om dosnic și-i trist necontenit Și cât e ziua dânsul cu nimeni nu vorbește, Cât parcă ceva-l doare și nu știu ce-i lipsește; Că-i tot mereu pe gânduri și-i vecinic supărat. Dar pentru ce?... De-aceea, că bietul împărat Avea trei fii războinici, ca nimeni pe sub stele, Frumoși în zi de pace ... Ion Luca Caragiale - O conferință Ion Luca Caragiale - O conferinţă O conferință de Ion Luca Caragiale S-a hotărât! trebuie sâmbătă să țiu la S.P.M.D.R. o conferență în ședință plenară. Imposibil să scap: am apucat, într-un moment de slăbiciune, să promit junei mele amice din tinerețe, madam Parigoridi — este pentru mine o chestiune de conștiință, de onoare, de inimă. Eu țiu la madam Parigoridi, fiindcă și dumneei ține la mine. De atâta vreme suntem buni prietini, și nici un nor n-a venit să întunece... în sfârșit, ce să mai vorbim? îmi zice: „nene Iancule". Asta, ce-i drept, nu-mi prea place... Când eram sufler la teatru, acu vreo patruzeci de ani, damele aveau obicei să-mi zică „Iancule", ba, unele, chiar „mă Iancule" — nici un respect! Apoi, au mai trecut așa cam douăzeci de ani, îmi ziceau „domnule Iancule". Când am ajuns director, îmi ziceau „stimate domnule director..." Acu, după alți vreo douăzeci, toate — adică toate câte-mi mai sunt prietine — din „nene Iancule" nu vor să mai mă scoată. Toată lumea în serviciu public înaintează — numai eu, din zece-n zece ani, regulat, degradat! De ... Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" Ce este "centrul" de Ion Luca Caragiale La ce servește discuția de cuvinte, cârcota de vorbe seacă de miez ? la nimica decât la pierdere zadarnică de vreme. Poporul român, cu minte și fatalist din fire, a avut totdeauna această credință. Dacă te apucai cu un român get-beget la vorbe, pe la nămiez, când e soarele'n putere, și-l întrebai: Măi Mușate, ce e acuma, zi ori noapte ? - badea se scărpina sub căciulă, se gândea câtva, te măsura cu ochii să vază ce fel de negustor ăi fi, și-ți răspundea: Apoi de ! domnule, zi este. Dar dacă, iubitor de cârcotă, de cei cu sămânță de vorbă, vreai să deschizi cu românul discuție din chiar senin numai de dragul discuției, și te apucai să-i zici: Ce spui tu, măi badeo ! nu vezi că-i noapte ? - Mușat își îndrepta căciula și, fără să mai stea la gânduri, îți răspundea scurt: Apoi de ! domnule, o fi și cum zici dumneata ! Așa mergea lucrul cu badea Mușat al nostru pe când nu se știa la noi ce fel de negustor să fie acela - avocatul. Astăzi, mulțumită propășirii și civilizației, foiește în sânul ... Ștefan Octavian Iosif - Aș pune cruce sărăciei ... Ştefan Octavian Iosif - Aş pune cruce sărăciei Aș pune cruce sărăciei mele De-aș fi un pictor meșter de icoane, Să zugrăvesc tablouri după toane, Împodobind biserici și castele. Potop de daruri, aur și coroane, De-aș ști clavir, vioară ca, prin ele ... Ștefan Octavian Iosif - Cântec de leagăn Ştefan Octavian Iosif - Cântec de leagăn Cîntec de leagăn de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (dezambiguizare) Aceasta este o pagină de dezambiguizare — un ajutor pentru navigare care cuprinde lucrări purtând același nume. Dacă o legătură dintr-un articol v-a adus aici, vă rugăm să mergeți înapoi și să reparați legătura astfel încât să ducă direct către pagina menită. Cîntec de leagăn ( O grădină îngeri meșteri... ), de Ștefan Octavian Iosif Cîntec de leagăn ( Hai, odor, hai, păsărică... ), de Ștefan Octavian Ștefan Octavian Iosif - Cîntecul lui Pan ... Pan făcea doar însuși vechea ceteră să sune, Învățînd copiii, codri, melodiile, străbune. Și din cele șapte tonuri ce cuprind în ele toate Cîntecele, vechiul meșter Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru MEȘTERĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru MEȘTERĂ. ... David un fiu înțelept, priceput și cuminte, care va zidi o casă Domnului și o casă împărătească pentru el! 13 Îți trimet dar un om meșter și priceput, pe Huram-Abi, 14 fiul unei femei dintre fetele lui Dan, și al unui tată Tirian. El este meșter pentru lucrările în aur, în argint, în aramă și în fer, în piatră și în lemn, în materii văpsite, în purpură și în albastru, în ... Ieremia Capitol 10 Ieremia 9 Ieremia Capitol 10 1 ,,Ascultați Cuvîntul pe care vi -l vorbește Domnul, casa lui Israel! 2 ,Așa vorbește Domnul: ,Nu vă luați după felul de viețuire al neamurilor, și nu vă temeți de semnele cerului, pentrucă neamurile se tem de ele. 3 Căci obiceiurile popoarelor sînt deșerte. Taie un lemn din pădure; mîna meșterului îl lucrează cu securea; 4 îl împodobește cu argint și aur, și ei îl țintuiesc cu cuie și ciocane, ca să nu se clatine. 5 Dumnezeii aceștia sînt ca o sperietoare de păsări într`un ogor de castraveți1 (Sau: ca un stîlp tras la strung), și nu vorbesc; sînt duși de alții, pentrucă nu pot să meargă.`` ,,Nu vă temeți de ei, căci nu pot să facă niciun rău, și nu sînt în stare să facă niciun bine.`` 6 ,,Niciunul nu este ca Tine, Doamne! Mare ești Tu, și mare este Numele Tău prin puterea Ta. 7 Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ție se cuvine teama; căci între toți înțelepții neamurilor și în toate împărățiile lor, niciunul nu este ca Tine. 8 Toți laolaltă, sînt proști și fără minte, știința idolilor nu este decît deșertăciune, ... 2 Imparati Capitol 22 2 Imparati 21 2 Imparati Capitol 22 1 Iosia avea opt ani cînd s`a făcut împărat, și a domnit treizeci și unu de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Iedida, fata lui Adaia, din Boțcat. 2 El a făcut ce este bine înaintea Domnului, și a umblat în toată calea tatălui său David; nu s`a abătut dela ea nici la dreapta, nici la stînga. 3 În anul al optsprezecelea al împăratului Iosia, împăratul a trimes în Casa Domnului pe Șafan, logofătul, fiul lui Ațalia, fiul lui Meșulam. El i -a zis: 4 ,,Suie-te la marele preot Hilchia, și spune -i să strîngă argintul adus în Casa Domnului, pe care l-au primit dela popor ceice păzesc pragul. 5 Să se dea argintul acesta în mînile meșterilor însărcinați cu lucrarea în Casa Domnului. Și să -l dea celor ce lucrează la dregerea stricăciunilor Casei Domnului, 6 anume: dulgherilor, zidarilor și petrarilor, pentru cumpărăturile de lemn și de pietre cioplite, trebuitoare pentru dregerea stricăciunilor casei. 7 Dar să nu li se ceară socoteala de argintul dat în mînile lor, ... ... îmbracă cu aur, și -i toarnă lănțișoare de argint. 20 Iar cine este sărac, alege ca dar un lemn care nu putrezește; își caută un meșter iscusit, ca să facă un idol, care să nu se clatine. 21 ,,Nu știți? N`ați auzit? Nu vi s`a făcut cunoscut ... ... a făcut tot ce poruncise lui Moise Domnul. 23 El a avut ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan, meșter la săpat în pietre, la cioplit cu meșteșug, și la lucrat pe gherghef în materiile văpsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu, și în in ... ... să fie omul care va face un chip cioplit sau un chip turnat, căci este o urîciune înaintea Domnului, un lucru ieșit din mîni de meșter, și care -l va pune într`un loc ascuns!`` --Și tot poporul să răspundă: ,,Amin!`` 16 ,,Blestemat să fie cel ce va nesocoti pe tatăl ... ... Micneia, Obed-Edom, Ieiel și Azazia, aveau arfe cu opt coarde, ca să sune tare. 22 Chenania, căpetenia muzicii între Leviți, cîrmuia muzica, fiindcă era meșter. 23 Berechia și Elcana erau ușierii chivotului. 24 Șebania, Iosafat, Netaneel, Amasai, Zaharia, Benaia și Eliezer, preoții, sunau din trîmbițe înaintea chivotului lui Dumnezeu. Obed ... 1 Cronici Capitol 25 1 Cronici 24 1 Cronici Capitol 25 1 David și căpeteniile oștirii au pus de o parte pentru slujbă pe aceia din fiii lui Asaf, Heman și Iedutun, cari prooroceau întovărășiți de arfă, de alăută și de chimvale. Și iată numărul celor ce aveau de îndeplinit lucrarea aceasta. 2 Din fiii lui Asaf: Zacur, Iosif, Netania și Așareela, fiii lui Asaf, subt cîrmuirea lui Asaf, care proorocea după poruncile împăratului. 3 Din Iedutun, fiii lui Iedutun: Ghedalia, Țeri, Isaia, Hașabia, Matitia și Șimei, șase, subt cîrmuirea tatălui lor Iedutun, care proorocea cu arfa, ca să laude și să mărească pe Domnul. 4 Din Heman, fiii lui Heman: Buchia, Matania, Uziel, Șebuel, Ierimot, Hanania, Hanani, Eliata, Ghidalti, Romamti-Ezer, Ioșbecașa, Maloti, Hotir, Mahaziot, 5 toți fii ai lui Heman, care era văzătorul împăratului, ca să descopere cuvintele lui Dumnezeu și să înalțe puterea Lui; Dumnezeu dăduse lui Heman patrusprezece fii și trei fete. 6 Toți aceștia erau subt cîrmuirea părinților lor pentru cîntarea în Casa Domnului, și aveau chimvale, alăute și arfe pentru slujba Casei lui Dumnezeu. Asaf, Iedutun și Heman lucrau subt poruncile împăratului. 7 Erau în număr de douăsute optzeci și opt, cuprinzîndu-se ... 2 Cronici Capitol 24 2 Cronici 23 2 Cronici Capitol 24 1 Ioas avea șapte ani, cînd a ajuns împărat, și a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Țibia, din Beer-Șeba. 2 Ioas a făcut ce este bine înaintea Domnului în tot timpul vieții preotului Iehoiada. 3 Iehoiada a luat pentru Ioas două neveste, și Ioas a născut fii și fiice. 4 După aceea, Ioas și -a pus de gînd să dreagă Casa Domnului. 5 A strîns pe preoți și pe Leviți, și le -a zis: ,,Duceți-vă prin cetățile lui Iuda, și strîngeți bani din tot Israelul, pe fiecare an, pentru dregerea Casei Dumnezeului vostru. Și grăbiți-vă cu lucrul acesta.`` Dar Leviții nu s`au grăbit. 6 Împăratul a chemat pe marele preot Iehoiada, și i -a zis: ,,Pentruce n`ai vegheat ca Leviții să strîngă`` din Iuda și din Ierusalim darea poruncită de Moise, robul Domnului, și pusă pe adunarea lui Israel pentru cortul mărturiei? 7 Căci nelegiuita aceea de Atalia și fiii ei au pustiit Casa lui Dumnezeu, și au ... ... le -a dat pentru toată oștirea scuturi, suliți, coifuri, platoșe, arcuri și prăștii. 15 A făcut la Ierusalim mașini iscodite de un meșter, cari aveau să fie așezate pe turnuri și pe unghiuri, ca să arunce săgeți și pietre mari. Faima lui s`a întins pînă ... 2 Cronici Capitol 34 2 Cronici 33 2 Cronici Capitol 34 1 Iosia avea opt ani cînd a ajuns împărat, și a domnit treizeci și unu de ani la Ierusalim. 2 El a făcut ce este bine înaintea Domnului și a umblat în căile tatălui său David: nu s`a abătut dela ele nici la dreapta nici la stînga. 3 În al optulea an al domniei lui, pe cînd era încă tînăr, a început să caute pe Dumnezeul tatălui său David. Și în doisprezecelea an, a început să curățească Iuda și Ierusalimul de înălțimi, de idolii Astarteei, de chipuri cioplite și de chipuri turnate. 4 Au dărîmat înaintea lui altarele Baalilor, și au tăiat stîlpii închinați soarelui, cari erau deasupra lor; a sfărîmat idolii Astarteei, chipurile cioplite și chipurile turnate, le -a făcut praf, a presărat praful pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe, 5 și a ars oasele preoților pe altarele lor. Astfel a curățit Iuda și Ierusalimul. 6 În cetățile lui Manase, lui Efraim, lui Simeon, și chiar lui Neftali, pretutindeni, în mijlocul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MEȘTERĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru MEȘTERĂ. ... MEȘTERÉSC , - EÁSCĂ , meșterești , adj . ( Rar ) Care aparține meșterului ( 1 ) : de meșter ; specific meșterului . - Meșter ... MEȘTERÉȘTE adv . ( Rar ) În felul meșterului ( 1 ) , ca un meșter . - Meșter ... AURÁR , aurari , s . m . 1. Meșter care lucrează obiecte de aur . ( 1 ) . 2. Persoană care extrage aur ( 1 ) din mine , din nisipul râurilor . [ Pr . : a - u - ] - Aur + suf . - ar ... BREÁSLĂ , bresle , s . f . 1. ( În societatea medievală ) Asociație de meșteșugari de aceeași branșă , creată pentru apărarea intereselor comune ; organizație închisă a meșterilor . 2. Nume dat organizațiilor profesionale formate din muncitori și patroni ; corporație . 3. Meserie ; p . ext . profesiune . 4. ( Înv . ) Trupă de soldați recrutată din breslași ( 1 ) și din diferite categorii ale ... CURELÁR , curelari , s . m . Meșter ... FLUIERÁR , fluierari , s . m . 1. Persoană care cântă din fluier ( 1 ) ; fluieraș ( 2 ) . 2. ( Reg . ) Meșter care face fluiere ( 1 ) . 3. Nume dat mai multor păsări care emit sunete ca ale fluierului ( 1 ) , dintre care cea mai cunoscută are capul și ... ... LINGURÁR , lingurari , ( I ) s . m . , lingurare , ( II ) s . n . I. S . m . Meșter care lucrează ( sau vinde ) linguri de lemn . 2. Țigan ( care face linguri ) . II. S . n . Poliță specială pe care se țin ( la țară ) lingurile și ... ... MĂRMURÁR , mărmurari , s . m . Meșter ... MÁISTRU , maiștri , s . m . 1. Persoană care are ( și practică ) o meserie ; meșter ; meseriaș ; ( în special ) muncitor calificat care conduce de obicei o secție productivă într - o întreprindere sau într - un atelier ; maestru . 2. Persoană care învață , instruiește ... MANUFACTÚRĂ , manufacturi , s . f . 1. Formă de producție premergătoare marii industrii , caracterizată prin predominarea muncii manuale , prin diviziunea amănunțită a muncii în cadrul atelierului și prin reunirea muncitorilor și a meșterilor în ateliere sub conducerea patronului . 2. Întreprindere industrială în care predomină munca manuală , în care un rol important îl au abilitatea și talentul lucrătorului și care este destinată în special producerii unor bunuri de larg consum . Manufacturi de porțelan . 3. Produse ale industriei textile ; țesături . Magazin de MÉȘTER , - Ă , meșteri , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care are și practică o meserie ; ( în special ) meseriaș cu calificare superioară , care are , de obicei , sarcina de a îndruma și alți lucrători și de a conduce o secție productivă într - o întreprindere sau într - un atelier ; maistru . 2. S . m . și f . , adj . ( Om ) talentat , priceput , îndemânatic , abil ; ( persoană ) care posedă multe cunoștințe . 3. S . m . și f . ( Astăzi rar ) Persoană care a adus contribuții ( foarte ) valoroase într - un anumit domeniu de activitate ; Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||