|
|
||
|
Vezi și:LOCAL,
BODEGĂ,
BUFET,
ROTISERIE,
VENTUZĂ,
REDUTĂ,
FISĂ
... Mai multe din DEX...
LOCAL (MIC) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LOCAL (MIC)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 48 pentru LOCAL (MIC). Ion Luca Caragiale - Teatrul nostru ... teatrul merge. Cum merge, e altă chestie. Să vedem. Teatrul Național este pus sub tutela și protecția statului și comunei. Aceștia îi dau gratis un local, luminatul și încălzitul, dreptul de a închiria localul, apoi o bună subvenție în bani, în plus, îi plătesc administrația oficială. S-ar crede ... Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ... Ion Luca Caragiale - Situațiunea ... după miezul nopții, parcă s-a mai potolit puțin cuptorul, parcă începe să mai poată respira omul... să respirăm. Stau în fața unui local de noapte, o mică berărie, și fiindcă am poftă de vorbă, aștept, nu cumva o pica vreun alt bucureștean iubitor ca mine de aer curat ... Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș ... D. Suiogan / Românii au capacitatea de a primi relaxați loviturile soartei – E.H. Latham. â– Concluzii. 3. Complexele exegetului mioritic Impasul cercetărilor / Patriotismul local / Mesianismul / Ateismul mioritic / Cerșetorii de recunoștință Partea a doua Adeziunea națională. Solidaritatea I. Universalitatea. II. Specificitatea. III. Sincretismul. Melosul. IV. Religiozitatea Fenomenul cultural ... la munte Anul Arhaic. Marea Translare a Anului Nou. Reminiscența primăverii în colinde. / Refrenele. Incantații. Momentul execuției. Sărbătoarea înfloririi mărului. / Tânjaua – Plugușorul. Mic tratat de etnografie pastorală. / Ruptu Sterpelor. Descrierea obiceiului. Asocierea după neamuri și vecinătăți. Dramatizarea populară în formă dialogată. Colindul cu măști. Ursul. Violența sacră. Cerbul ... Performerii ritualului (verii primari). Intervenția Bisericii. Alte superstiții și interdicții. Metode de sancționare. Ritul jertfei animalice. Despre sacrificiu. / Tema micului. Repere etnografice. Succesul celui mai mic. Subtilizarea numelui. Prototip al eroilor. Metamorfoza vârstei. / Tema străinului. Neapartenența de iure la ceata de păcurari. Jurământul păcurarilor. Neaparteneța la neam. Neamul – instituție de ... Intrarea în neam. Ieșirea din neam. Asocierea termenilor înstrăinare-moarte. Destinul dezrădăcinaților. Miorița – o colindă a înstrăinaților. IV. Soborul păstorilor Îndepărtarea celui mic. Pretext pentru o întrunire de taină a fârtaților. Sindromul înstrăinatului și prefigurarea morții. Practici magice. / Tema omorului. Teza actului juridic. Tema ierarhiei comunitare ... George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu) ... straniu, care te urmărește ca enigmaticul Svidrigailof din Crimă și pedeapsă . Moara cu noroc nu-i numai o nuvelă bogată, e în același timp un mic roman de moravuri, tot atât de interesant, prin fondul de viață locală pe care e proiectată acțiunea principală, prin tipurile de al doilea plan sau ... Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare ... nevăzută și neînțeleasă. Și unul și altul au avut același țel, aceeași idee sublimă: neatârnarea patriei lor! Amândoi sunt eroi, însă Ștefan un erou mai local, un erou moldovan, când Decebal este eroul lumii! În vălmășagul secolelor trecute nu e rar de a vedea unele staturi mici, susținându-se ... Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ... Ion Luca Caragiale - Identitate... Ion Luca Caragiale - Identitate... Identitate... de Ion Luca Caragiale Stetesem două luni la țară, în Franța — zic la țară, cum zic francezii, fiindcă vila si mica proprietate unde mă găzduise prietenul meu Legrand se aflau la marginea unui oraș mare industrial și comercial; într-un ceas mergeam pe jos până-n centrul târgului, la CafĂ© Gambetta... Așteptam acum bani, ca să mă-ntorc în patrie. Într-o seară, iată primesc un cec de 350 de franci. A doua zi dimineața, merg în oraș, la sucursala locală a unei mari bănci din Paris, și mă prezint la guichet cu cecul meu. Impiegatul se uită bine la cec, apoi lung la mine, și zice: — Hârtiile dv., domnule... — Ce hârtii? întreb eu. — Hârtiile dv. de identitate... Mă caut în buzunar, să scot portofelul cu pasaportul și cu alte hârtii... Caut... caut... Am uitat portofelul acasă la țară. Zic: — Domnule, iată, poftim scrisoarea prin care mi se notifică trimiterea cecului la adresa d-lui Legrand, unde locuiesc de două luni, aci, afară din oraș... Portofelul cu hârtiile mele l-am uitat acasă; în orce caz, nu gândeam că or să-mi trebuiască din momentul ... Ion Luca Caragiale - Principii și vaccină ... în județul Teleorman, mai cu seamă, de vreo 17-18 ani niciodată nu s'a aplicat regulamentul pentru vaccinare; că rapoartele serviciului sanitar local în privința numărului vaccinărilor erau toate arbitrare și prin urmare fictive; că cifrele arătate, privitor la numărul copiilor vaccinați, nu erau decât închipuite de către ... Ion Luca Caragiale - Bene-merenti ... acolada Papii de la Roma, și până la băiețelul din clasa întâia rurală ce dorește o biată coroană de merișor la Sîmpietru din mâna primarului local, — toți, toți dorim disrincția. Deci, nu e o rușine s-o dorim, fiecare după pornirea sufletului său, de-o merităm sau nu; nu e ... Mihail Kogălniceanu - Introducție la "Dacia literară" Mihail Kogălniceanu - Introducţie la "Dacia literară" Introducție la "Dacia literară" de Mihail Kogălniceanu La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești. Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCAL (MIC)Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru LOCAL (MIC). ... caracteristic pentru un anumit loc ; privitor la un loc determinat ; dintr - un anumit loc . 3. Adj . ( Mat . ) Referitor la un singur punct sau la un mic ... BODÉGĂ , bodegi , s . f . Local ( mic ... BUFÉT , bufete , s . n . 1. Dulap de sufragerie sau de bucătărie în care se țin vesela , tacâmurile etc . 2. Local mic ... ROTISERÍE , rotiserii , s . f . Mic local VENTÚZĂ , ventuze , s . f . 1. Organ în formă de disc al unor animale ( acvatice ) , care le permite să se fixeze pe diferite corpuri . 2. Pahar special de sticlă , cu marginea superioară puțin răsfrântă , care se aplică ( prin crearea de vid în interior ) pe pielea unui bolnav , pentru a provoca o mică congestie locală a sângelui ( în scop curativ ) . 3. Aparat în formă de clopot , cu ajutorul căruia se scoate aerul care împiedică circulația unui lichid într - o ... REDÚTĂ , redute , s . f . 1. Mic fort de apărare , de formă poligonală , înconjurat de șanțuri , folosit în trecut pentru apărarea circulară . 2. ( Înv . ) Local FÍSĂ , fise , s . f . Mică placă de metal , de os , de material plastic etc . , care , în baza unei convenții , poate înlocui monede sau poate servi ca marcă de plată în localurile de consumație , la jocurile de cărți etc . , |
||