|
|
||
|
Vezi și:DEȘERTĂCIUNE,
CARENT,
NEREGULĂ,
PROSTESC,
UMBRĂ
... Mai multe din DEX...
LIPSA (DE) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LIPSA (DE)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 253 pentru LIPSA (DE). Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo îndată ... iar fără a se teme Îndată s-a-nfățișat, Căruia-ncepu să-i zică Cu un ton foarte răstit : - Cum tu de n-ai nici o frică Să ții ceea ce-ai găsit? Nu știi că de stăpînire Avem strașnice porunci Pentru așa tăinuire Ca să pedepsim cu munci? De aceea nu ascunde, Ci scoate tot la maidan, C-apoi de nu, vei răspunde În cazne pîn' la un ban. Iar el de aste cuvinte Fără a se-nfricoșa, Cu coraj stînd înainte, Urmează a zice-așa : - Boierule! mie năpaste, Poți să-mi faci ... orice urît, Eu pentru vorbele aste Cu greșală sînt pîrit Că de găseam vro comoară, Era altfel să mă port, Iar eu nu am nici de moară, Umblu Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles ... Ca cu mirul cel de mĂșlt preț, să țî le ung cu-ndrăznire. Lă-mă-n lacrămile mele, cu dânse mă curățește, Iartă-mi, Doamne, de greșele și mila ta-m dăruiește. Știi mulțâmea de tot răul, știi-mi și ranele mele, Loviturile de multe le vez și-m știi și credința, Și-ncă-m vez și nevoința, și-m auz și de suspinuri. Nu s-ascund de cătră tine, tvĂ³rețul mieu, Doamne svinte, Nice picul cel de lacrămi, nice de suspin vro parte, Că și cele negătate sunt de ochii tăi văzute, Și la cartea ta sunt scrise celea ce nu-s începute, Și sunt puse de dat samă. Și-m caută de plecăciune, CaĂ¹tă-mi câtă-m este truda, de păcatele de toate, Dumnezău, și mi le iartă, ca în inemă curată, Cu zdrobitură de cuget și cu suflet plin de frică Să mănânc de preacurate ale tale svinte taine. Viu-i și-ndumnezăiază cine ăleî bea și mănâncă, Cu inemă strecurată, că tu ai zâs, Doamne svinte : „Cine ... am venitu-ț. Precum vez că plâng cu lacrămi și cu-nfrângere de suflet Scumpăr de Mihai Eminescu - Ce s-alegea de noi, a mea nebună... ... Mihai Eminescu - Ce s-alegea de noi, a mea nebună... Ce s-alegea de noi, a mea nebună... de Mihai Eminescu Ce s-alegea de noi, a mea nebună, De ne-ntâlneam demult cu-așa iubire? Sau nebuneam mai mult încă-mpreună, Sau eu muream de-atâta fericire. Viața mea cea strălucită De ochii tăi cei de copil Era cu zgomot și-nflorită Precum e luna lui april. Și-n astă înflorire zgomotoasă Noi ne-am fi fost atât ... atât de dragi... Cu toane multe, tu, ca o crăiasă, Iar eu  de tine lacom  ca un pagi. Acum ca-n toamna cea târzie Un istovit și trist izvor, Asupra-i frunzele pustie A noastre ... mir de ce cu strângeri dureroase Sărmana inimă mai bate-n piept. În văduvire și eclipsă, Eu anii mei îi risipesc, Simțind în suflet pururi lipsă De Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor 2 ... n-a > cutezat ca să iasă înaintea înfricoșatei fĂ©ței lui Dumnezeu, pentru că aceastași Dumnezeu, precum iaste înfricoșat și groaznic, așa iaste de blând și de smerit. Că n-au vrut neamul omenesc cu groază și cu înfricoșare să-l întoarcă de la rătăcire, ci cu blândĂ©țe și cu faceri de bine. Pentu acĂ©ia zice că i-au fost lipsă tocma de acĂ©ste dobitoace, pre care fu dus, smerit și cu blândĂ©țe, în Ierusalim. Iar pentru că mai de-nainte arătase din destul mărirea îngrozirii și a dreptății, să cuveniia drept acĂ©ia a arăta celor muritori tocma și mulțimea ... când păsările vor cunoaște vrĂ©mea lor și după vrĂ©mea acĂ©ia îș vor ști schimba lăcașurile sale. Iar noi, vremile cĂ©le rânduite de sfânta besĂ©rică, spre spăseniia sufletelor noastre nu le vom cunoaște; că precum trupurile celor vii așa și sufletelor le iaste de lipsă schimbarea vremilor, că faptelor bune, celor de multe feliuri, iară de multe feliuri de ... Mihai Eminescu - A frumseții tale forme... ... arde, arde roșia ta față, Răsuflarea ta e-n stare chiar la morți să dea viață, Mâna ta, dulcea ta mână, ce o simți atât de mult, Inima-ți, a cărei tremur, a cărei bătăi ascult; Tu întreagă, când, răpită de al tău adânc amor, Te-alipești de pieptu-mi, scumpă, ca copii de mama lor, Cu-acea mândră, agățată și sălbatecă strânsoare Când ca iedera tu tremuri ce stejaru-l înconjoară... Tu nu vezi? Nu-ți aflu nume ... Căci iubirea mea și viața-mi nu sunt lucruri osebite, Ci ca sângele cu pieptul astfel ele-s înfrățite: Fără sânge nu-i viață, făr- de-amorul tău nu-s eu  Și o clipă fără tine chiar de mine îmi e greu, Nu mă vreau pe mine însumi, nu vreau lume  toate-s pleavă, De nu ești, lumina lunei s-a-nnegrit și e bolnavă, Ești al vieți-mi, al vederii, al auzului meu nerv, Și venin e ... omor de ea mă serv; De-mi urăsc suflarea-n mine, de Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi ... Căci timpul este totul: o clipă dintr-o mie Aduce mântuire! IX A patruzecea vară-mbrăcase ieri câmpia În busuioci și-n grâne, De când suspinul nostru smulsese România Din gheara ta, jupâne; A patruzecea iarnă în haina-i de mireasă Se-ndrumă după vară, De când suspinul nostru pe litfa n-o mai lasă A-și bate joc de țară!... X Și țara se deșteaptă, voioasă, zâmbitoare, Plăpândă, răsfățată; Jos florile dezmiardă, se uită sus la soare, De raze-nconjurată; Scăldându-se-n lumină, din ce în ce mai vie, Ca trandafiru-n rouă, O altă simte viață, o veche bărbăție Și o ... și cu pete, Întocmai ca-n vechime!... XVII Nu s-a schimbat nimica! Aceeași fudulie De nașteri venetice Din oameni fără nume, goniți de prin Grecie Și pripășiți aice. Aceeași goliciune la inimă, la minte, La cugete române; De jafuri lăcomie, dispreț de cele sfinte Și lipsă de rușine! XVIII O, nu! E viu ciocoiul! Nu-i mumie, nu-s moaște: Priviți-i crunta gheară! Și pentru ca de ... ... iubea atît de mult. De felul lui mîndru, ei fugea de onoruri, știindu-le cîte concesiuni costă. Melancolic și pasionat, deși-n același timp iubitor de veselie si de petreceri ușoare, ura din convingere așa-numitele conveniențe și poleiala lumii. Niciodată nu primea bucuros laude, nici chiar de la puținii prietini, foarte puțini, pe cari-i avea și-n judecata și sinceritatea cărora credea — darmite pe ale acelei mulțimi de seci fără talent, judecată, nici sinceritate, cari se tot vîră în biata noastră literatură ca microbii răufăcători în trupul omului sănătos și cari nu se ... și știu cît de mult preț punea pe plăcerile materiale ale vieții. L-am văzut destul de adesea scrîșnind de lipsă. Contrarietatea patimilor, dorul vag de poet, acel dor de care se depărtează ținta cu cît li pare lui că se apropie de dînsa, îl aruncau, ce-i drept, în cea mai întunecată melancolie, dar nu-l zdrobeau niciodată; lipsa materială însă îl excita, îl demoraliza, îl sfărîma ... nespusă. S-a zis că era risipitor și că, orice sume ar fi trecut prin mînă-i, el tot nefericit ar fi fost, de vreme ce nefericirea lui era ... Nicolae Filimon - Don Pasquale. Operă comică în trei acte ... i vom da loc în coloanele revistei noastre pentru că a-i face o dreaptă critică ar fi să ieșim din limitele prescrise de buna cuviință, și aceasta nu intră în deviza noastră; venim dar la cea de a doua care, deși fu susținută mai binișor, însă modul punerii în scenă și esecutarea lăsă mult de dorit și prea mult de criticat. Este necontestabil că opera comică pretinde mai mult decît cea serie spre a fi bine interpretată. Dacă acea serie, în lipsă de talente mari artistice, se poate reprezinta și de artiști mai mediocri, numai daca vocea lor ar împlini condițiunile cerute pentru esprimarea muzicei dramatice, care consistă mai adesea din ceea ce se zice canto ... care mă părăsise la Paris, iarăși a început să-mi zîmbească . Dom SĂ©bastien, ultima mea compozițiune muzicală, s-a reprezintat de două ori pe scena Teatrului imperial și a fost priimită de publicul vienez cu mare entuziasm, iar eu am avut de trei ori onoarea avantscenei, de ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene ... a le găsi; când nu mai ești iubit, o țigare, două, trei, patru, și tortura amorului să schimbă în senin și liniște. După două zile de discursuri de felul acesta, ba și mai neghioabe, cel care nu fuma s-apucă de tutun, varsă de câteva ori și, în așteptarea bunelor cari țin de tutun, bietul băiat prinde patima fumatului contra căreia să luptă apoi o viață întreagă, fără a izbuti să se dăzbere de ea. Cei cari beau d-asemenea cad pe cei cari nu beau decât apă, și încep: dar ești ca un copil mic, ca o fată ... face mai viu, îți dă mai mult curaj d-a gândi, te face mai îndrăzneț, ți-aprinde închipuirea. Încearcă-te după câteva pahare de vin să scrii. Vei vedea câtă imaginație ai, și ce vie este, și ce puternică este, și cât de caprițioasă și de fermecătoare este. Ce fel de literatură faci și tu! Literatua modernă fără vin aste ca un zmeu fără vâjiâetoare. Și bietul băiat, după numeroase îndemnuri, cearcă un pahar de George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc
... toate realitățile fizice ale erotismului, de care el pare obsedat. Și invers: un autor îndeobște cunoscut ca temperament erotic prin excelență, cu o viață plină de aventuri amoroase, scrie numai lucruri surprinzător de pudice și de caste, e foarte rezervat în expresii, ba uneori exclude cu desăvârșire amorul din opera lui literară. Un sentimental naiv în viața de toate zilele face pe grozavul în scris — și invers, un cinic dezordonat, un Don Juan în practica vieții face, în versuri și în proză ... o economisește în viața de toate zilele. Să nu uităm mărturisirea lui Goethe că a scis romanul lui Werther numai ca să scape de sentimentalism — și că, după ce l-a scris, s-a vindecat în adevăr pentru totdeauna... De aceea, când observăm că, de obicei, humoristul nu e un om vesel, nu trebuie să ne înșelăm: tristețea lui poate să însemneze numai că, făcând pe alții să râdă, el ... caracteriza Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru LIPSA (DE)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 21 pentru LIPSA (DE). ... 43 Atunci I s`a arătat un înger din cer, ca să -L întărească. 44 A ajuns într`un chin ca de moarte, și a început să Se roage și mai fierbinte; și sudoarea I se făcuse ca niște picături mari de sînge, cari cădeau pe pămînt. 45 După ce S`a rugat, S`a sculat, și a venit la ucenici ... urechea dreaptă. 51 Dar Isus a luat cuvîntul, și a zis: ,,Lăsați -i! Pînă aici!`` Și S`a atins de urechea omului aceluia, și l -a vindecat. 52 Isus a zis apoi preoților celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului și bătrînilor, cari veniseră împotriva Lui: ,,Ați ieșit după Mine ca după un tîlhar, cu săbii și cu ciomege? 53 În ... cocoșul. 61 Domnul S`a întors, și S`a uitat țintă la Petru. Și Petru și -a adus aminte de vorba pe care i -o spusese Domnul: ,,Înainte ca să cînte cocoșul te vei lepăda de Mine ... că -l voi sădi. 10 Dar dacă neamul acesta face ce este rău înaintea Mea, și n`ascultă glasul Meu, atunci Îmi pare rău și de binele, pe care aveam de gînd să i -l fac.`` 11 ,,De aceea, vorbește acum oamenilor lui Iuda și locuitorilor Ierusalimului, și zi: ,Așa vorbește Domnul: Iată, pregătesc o nenorocire împotriva voastră, și fac un plan împotriva ... să urzim rele împotriva lui Ieremia! Căci doar nu va pieri Legea din lipsă de preoți, nici sfatul din lipsă de înțelepți, nici cuvîntul din lipsă de prooroci. Haidem să -l ucidem cu vorba, și să nu luăm seama la toate vorbirile lui!`` 19 ,,Ascultă-mă, Doamne, și auzi glasul protivnicilor mei ... groapă ca să-mi ia viața. Adu-Ți aminte că am stat înaintea Ta, ca să vorbesc bine pentru ei, și să abat mînia Ta de la ei. 21 De aceea, dă pe copiii lor pradă foametei, și doboară -i cu sabia! Nevestele lor să fie lipsite de copii și să rămînă văduve, și bărbații lor să fie luați de ciumă; tinerii lor să fie uciși de ... ... Domnul, și mi -a răspuns: m`a izbăvit din toate temerile mele. 5 Cînd îți întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, și nu ți se umple fața de rușine. 6 Cînd strigă un nenorocit, Domnul aude, și -l scapă din toate necazurile lui. 7 Îngerul Domnului tăbărăște în jurul celor ce se tem ... El, și -i scapă din primejdie. 8 Gustați și vedeți ce bun este Domnul! Ferice de omul care se încrede în El! 9 Temeți-vă de Domnul, voi, sfinții Lui, căci de nimic nu duc lipsă cei ce se tem de El! 10 Puii de leu duc lipsă, și li -i foame, dar cei ce caută pe Domnul nu duc lipsă de nici un bine. 11 Veniți, fiilor, și ascultați-mă, căci vă voi învăța frica Domnului. 12 Cine este omul, care dorește viața, și vrea să ... peste cei fără prihană, și urechile Lui iau aminte la strigătele lor. 16 Domnul Își întoarce Fața împotriva celor răi, ca să le șteargă pomenirea de pe pămînt. 17 Cînd strigă cei fără prihană, Domnul aude, și -i scapă din toate necazurile lor. 18 Domnul este aproape de ... ... ca să meargă în țara Egiptului, să locuiască acolo pentru o vreme: toți vor fi nimiciți, și vor cădea în țara Egiptului; vor fi nimiciți de sabie, de foamete, dela cel mai mic pînă la cel mai mare; vor pieri de sabie și de foamete; și vor fi o pricină de afurisenie, de spaimă, de blestem și de ocară. 13 Voi pedepsi astfel pe ceice locuiesc în țara Egiptului, cum am pedepsit Ierusalimul, cu sabie, cu foamete și cu ciumă. 14 Nu va ... eram fericiți, și nu treceam prin nici o nenorocire! 18 Dar, de cînd am încetat să aducem tămîie împărătesei cerului, și să -i turnăm jertfe de băutură, am dus lipsă de toate, și am fost nimiciți de sabie și de foamete...`` 19 ,,De altfel, cînd aducem tămîie împărătesei cerului și -i turnăm jertfe de băutură, oare fără voia bărbaților noștri îi pregătim noi turte ca s`o cinstim făcîndu -i chipul, și -i aducem jertfe de băutură?`` 20 Ieremia a zis atunci întregului popor, bărbaților, femeilor și tuturor celor ce -i dăduseră răspunsul acesta: 21 ,,Nu Și -a ... să le fac rău și nu bine; și toți oamenii lui Iuda, cari sînt în țara Egiptului, cari sînt în țara Egiptului, vor fi nimiciți ... ... a răspuns: ,,Fiindcă știu că de mulți ani ești judecătorul neamului acestuia, voi răspunde cu încredere pentru apărarea mea. 11 Nu sînt mai mult de douăsprezece zile, -te poți încredința de lucrul acesta-de cînd m`am suit să mă închin la Ierusalim. 12 Nu m`au găsit nici în Templu, nici în sinagogi, nici în cetate, stînd de ... aceasta, pe care o au și ei înșiși, că va fi o înviere a celor drepți și a celor nedrepți. 16 De aceea mă silesc să am totdeauna un cuget curat înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor. 17 După o lipsă de mai mulți ani, am venit să aduc milostenii neamului meu, și să aduc daruri la Templu. 18 Tocmai atunci niște Iudei din Asia m`au ... despre credința în Hristos Isus. 25 Dar, pe cînd vorbea Pavel despre neprihănire, despre înfrînare și despre judecata viitoare, Felix, îngrozit, a zis: ,,De astădată, du-te; cînd voi mai avea prilej, te voi chema.`` 26 Totodată el trăgea nădejde că Pavel are să -i dea bani; de aceea trimetea și mai des să -l cheme, ca să stea ... ... Ascultați Cuvîntul Domnului, copiii lui Israel! Căci Domnul are o judecată cu locuitorii țării, pentru că nu este adevăr, nu este îndurare, nu este cunoștință de Dumnezeu în țară. 2 Fiecare jură strîmb și minte, ucide, fură, și prea curvește; năpăstuiește și face omoruri după omoruri. 3 De aceea, țara se va jăli, toți ceice o locuiesc vor tînji, împreună cu fiarele cîmpului și păsările cerului; chiar și peștii mării vor pieri. 4 ... vei poticni ziua, proorocul se va poticni și el împreună cu tine noaptea, și pe mama ta o voi nimici. 6 Poporul Meu piere din lipsă de cunoștință. Fiindcă ai lepădat cunoștința, și Eu te voi lepăda, și nu-Mi vei mai fi preot. Fiindcă ai uitat Legea Dumnezeului tău, voi uita ... au păcătuit împotriva Mea. De aceea, le voi preface slava în ocară. 8 Ei se hrănesc din jertfele pentru păcatele poporului Meu, și sînt lacomi de nelegiuirile lui. 9 Dar și preotului i se va întîmpla ca și poporului; îl voi pedepsi după umbletele lui, și -i voi răsplăti după faptele ... ca o mînzată neîmblînzită; și să -l mai pască Domnul acum ca pe un miel în imașuri întinse! 17 Efraim s`a lipit ... ... nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. - 12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. - 13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, și bucuria poate sfîrși prin necaz. - 14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, și omul de bine se satură și el de ce este în el. - 15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. - 16 Înțeleptul se teme și se ... și de prietenul său, dar bogatul are foarte mulți prieteni. - 21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți. - 22 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie. 23 Oriunde se muncește este și ... înțelepți, dar cei nesocotiți n`au altceva decît nebunie. - 25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înșelător spune minciuni. - 26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, și copiii lui au un loc de adăpost la El. - 27 Frica de Domnul este un izvor de ... pornirile inimii lor rele, au dat înapoi și n`au mers înainte. 25 Din ziua cînd au ieșit părinții voștri din Egipt, pînă în ziua de azi, v`am trimes pe toți slujitorii Mei, proorocii, i-am trimes în fiecare zi, de dimineață. 26 Dar ei nu M-au ascultat, n`au luat aminte; și-au înțepenit gîtul, și au făcut mai rău de cît părinții lor. 27 Și chiar dacă le vei spune toate aceste lucruri, tot nu te vor asculta; și dacă vei striga la ei, nu ... adevărul, a fugit din gura lor.` 29 ,Acum, tunde-ți părul, Ierusalime, și aruncă -l departe; suie-te pe înălțimi, și fă o cîntare de jale! Căci Domnul lapădă și îndepărtează neamul de oameni, care I -a ațîțat urgia. 30 Căci copiii lui Iuda au făcut ce este rău înaintea Mea, zice Domnul; și-au așezat ... să-și ardă în foc pe fiii și fiicele lor: lucru pe care Eu nu -l poruncisem, și nici nu-Mi trecuse prin minte.`` 32 ,,De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd nu se va mai zice Tofet și valea Ben-Hinom, ci se va zice valea măcelului, și se ... dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, 2 dacă ești legat prin făgăduința gurii tale, dacă ești prins de cuvintele gurii tale, 3 fă totuș lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pămînt, și stăruiește de el. 4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale! 5 Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, și ca pasărea ... femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine. 25 N`o pofti în inima ta pentru frumuseța ei, și nu te lăsa ademenit de pleoapele ei. 26 Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, și femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump. 27 Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele? 28 ... cărbuni aprinși, fără să -i ardă picioarele? 29 Tot așa este și cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ... risipit. 6 Turma Mea rătăcește pe toți munții și pe toate dealurile înalte; oile Mele sînt risipite pe toată fața țării, și nimeni nu îngrijește de ele, nici nu le caută!`` 7 De aceea, păstorilor, ascultați Cuvîntul Domnului! 8 ,,Pe viața Mea, zice Domnul Dumnezeu, pentrucă oile Mele au ajuns de jaf și sînt prada tuturor fiarelor cîmpului, din lipsă de păstor, pentrucă păstorii Mei n`au nicio grijă de oile Mele, ci se pășteau numai pe ei înșiși, și nu pășteau oile Mele``, - 9 de aceea, păstorilor, ascultați Cuvîntul Domnului! 10 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,,Iată, am necaz pe păstori! Îmi voi lua înapoi oile din mînile lor, nu -i ... voi că pașteți în pășunea cea bună, de mai călcați în picioare și cealaltă parte a pășunei voastre? Că beți o apă limpede, de mai turburați și pe cealaltă cu picioarele? 19 Și oile Mele trebuie apoi să pască ce ați călcat voi cu picioarele voastre, și să bea ... pe ele și împrejurimile dealului Meu, o pricină de binecuvîntare; le voi trimete ploaie la vreme, și aceasta va fi o ploaie binecuvîntată! 27 Pomul ... ... a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Dacă vom îndrăzni să-ți vorbim, te vei supăra? Dar cine ar putea să tacă? 3 De multeori tu ai învățat pe alții, și ai întărit mînile slăbite. 4 Cuvintele tale au ridicat pe cei ce se clătinau, și ai întărit genunchii ... 8 După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea și samănă nelegiuirea îi seceră roadele! 9 Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciți de vîntul mîniei Lui. 10 Mugetul leilor încetează, dinții puilor de lei sînt zdrobiți! 11 Leul bătrîn piere din lipsă de pradă, și puii leoaicei se risipesc. 12 Un cuvînt s`a furișat pînă la mine, și urechea mea i -a prins ... încredere Dumnezeu nici în slujitorii Săi, dacă găsește El greșeli chiar la îngerii Săi, 19 cu cît mai mult la cei ce locuiesc în case de lut, cari își trag obîrșia din țărînă, și pot fi zdrobiți ca un vierme! 20 De dimineață pînă seara sînt zdrobiți, pier pentru totdeauna, și nimeni nu ține seama de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIPSA (DE)Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru LIPSA (DE). ... DEȘERTĂCIÚNE , deșertăciuni , s . f . 1. Lipsă de valoare , de folos , de importanță ; zădărnicie ; p . ext . lucru lipsit de ... CARÉNT , - Ă , carenți , - te , adj . ( Rar ) Cu lipsuri . - De ... NERÉGULĂ , nereguli , s . f . 1. Lipsă de regulă , de rânduială ; dezordine . 2. ( De obicei la pl . ) Lipsă de ... PROSTÉSC , - EÁSCĂ , prostești , adj . 1. Care dă dovadă de prostie , de lipsă de logică sau de rațiune . 2. ( Rar ) De calitate inferioară , fără valoare , de ... ÚMBRĂ , umbre , s . f . I. 1. Lipsă de lumină , întunecime provocată de un corp opac care oprește razele de lumină ; porțiune din spațiu întunecoasă ( și răcoroasă ) unde nu ajung direct razele de lumină . 2. Întuneric , întunecime , obscuritate . 3. Nuanță închisă , pată întunecată . II. 1. ( De obicei urmat de o determinare în genitiv ) Conturul întunecat al unei ființe sau al unui lucru , proiectat pe o suprafață ( mai ) luminată . 2. ( În concepțiile mistice și în ... |
||