|
|
||
|
LIPI (DE) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LIPI (DE)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 188 pentru LIPI (DE). Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo ... iar fără a se teme Îndată s-a-nfățișat, Căruia-ncepu să-i zică Cu un ton foarte răstit : - Cum tu de n-ai nici o frică Să ții ceea ce-ai găsit? Nu știi că de stăpînire Avem strașnice porunci Pentru așa tăinuire Ca să pedepsim cu munci? De aceea nu ascunde, Ci scoate tot la maidan, C-apoi de nu, vei răspunde În cazne pîn' la un ban. Iar el de aste cuvinte Fără a se-nfricoșa, Cu coraj stînd înainte, Urmează a zice-așa : - Boierule! mie năpaste, Poți să-mi faci ... orice urît, Eu pentru vorbele aste Cu greșală sînt pîrit Că de găseam vro comoară, Era altfel să mă port, Iar eu nu am nici de moară, Umblu George Coșbuc - Crăiasa zânelor ... moare, Iar ele-și au crăiasa lor Și toate sunt fecioare. La țara lor nici zmei n-ajung! Dar într-o zi, la poartă, Bătu, de drumul greu și lung, Slăbită și mai moartă, O fată de-mpărat, cerând Un loc de mas, sărmana, Și se ruga milos de blând, Și cum te cheamă? Ana. Eu nu pot, Ano, să-ți descui; Acest drept al meu nu e. Crăiasei noastre am să-i spui ... și nu putea pe plac Un brâu pe trup să-și prindă. Crăiasa vine iar. Grăbit S-a-ncins atunci crăiasa, Și cât de strâns i s-a lipit De caldul trup mătasa! Ea bate-n palme, vede-n lac Că strânsă-i stă mai bine; Rotunde, ca un cap de mac, Stau sânurile pline, Mai naltă pare, și-n umblat Mlădie ca o vargă, Ea simte cât de rău i-a stat În haina ei cea largă. Și ochii-i otrăviți de dulci La brâu sălbatici cată. Ți-l dau, cu tine de mă culci Alăturea o dată! Dar, Ano, pentru ce nu-mi cei Altce, că am eu multe! Nu vreu! Și-n urmă asta ce-i ... George Coșbuc - Legenda trandafirilor ... George Coşbuc - Legenda trandafirilor Legenda trandafirilor de George Coșbuc O mamă tânără-ntr-un sat Al Indiei, trăia iubită De soțul ei și fericită De multe câte i s-au dat. Statornică-i trecea viața, Cum trece-n farmec dimineața P-un câmp frumos și plin de flori. Și i-au dat zeii-ndurători Un copilaș, ca el să fie Cea mai înaltă bucurie În traiul ei de rău scutit. Dar într-o zi s-a-mbolnăvit Cel dezmierdat din mână-n mână, Și s-a zbătut o săptămână ... hohot tânguios de plâns, Obrazul și-l lipește strâns De piatra cea din veac cioplită. Tu, patimă nebiruită A dragostei, ce-o ai de noi, Părinte! de ne dai un bine De ce-l ceri iarăși înapoi? O, lasă-mi viu copilul, Doamne! De ce m-alungi tu cu dureri Din ziua caldei primăveri În noaptea pustiitei toamne? Și-atunci prin templul luminat Un sunet vâjâind scoboară, Ca mulți ... piept Și fetele le pun în plete. Și-n templul zeilor doi miri Împodobesc cu flori vestmântul Și mame triste pe mormântul Copiilor pun trandafiri. De ei cine-și ascunde fața De teamă că Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească ... • • Vai, o, Țară Românească Vezi cin' să te stăpînească ? Un Dumitru Turnavitu Care n-ai mai fi gînditu ! Păi, să te fi dat de-o parte, Că facea prin București Tot tarturi mavroghenești ; Apoi avea o mîndrie Lipită de mojicie Și-atîta o semeție, De nimeni nu vrea să știe ! Venea la dînsul boieri Pentru niscareva trebi Ca la un stăpînitor Țării oblăduitor ; Iar el ca un blestemat, Ședea în ... din somn. În scurt se afla al vremii Al doilea Mavrogheni Avea în cap o căciulă Țuguiată, ca o sulă, Și o ghebă în spinare De nu făcea cinci parale, De aba roșie ruptă Cu ață albă cusută, Cu poturi, cu iminei, Se desprinsese cu ei. Iar să-l fi văzut călare Chiar vătaf de haimanale. C-o grămadă de voinici Tot arnăuți, șocarici, Avîndu-i pe lîngă dînsul De nu puteai să-ți ții rîsul. Și da prin tîrg cîte-o raită Ca să-l vază lumea toată La ce treaptă a ajuns ... Acum ia-ți nădejdea, frate, Că aia nu se mai poate. Ce gîndeai ? Că-a ta domnie Pînă-n sfîrșit o să ție ? De ... ... Alexandru Vlahuţă - Ce dor... Ce dor... de Alexandru Vlahuță Publicată în Lupta , an III, nr. 117, 23 noiembrie 1886 Ce dor trebui să te cuprindă De dragostile din povești Cînd te privești toată-n oglindă Și vezi cît de frumoasă ești !... Cînd singură parcă te sperii De patima ochilor tăi, Ce ard de farmecul durerii, În spasmul visului dintîi. Căci ești în vîrsta cînd fioruri Te-apuc-așa, ca din senin, Cînd te frămîntă mii de doruri, Și nici nu știi de unde-ți vin... Iată că prinzi să cazi pe gînduri, Ți se lungesc ochii a drum Cîte-ți plăceau în alte rînduri Încep ... călduri. Și piept și tîmple ți se bat De-a gîndurilor dulci torturi. Cu fața-n sus, în întuneric, Încremenești ceasuri întregi, Robită de-un amor himeric, De-un farmec ce nu-l înțelegi ! Parcă răsar, de mai-nainte, În inima-ți nevinovată, Iubiri de-acelea dulci și sfinte Ce numa-n cărți se mai arată... Deodată-ți luminează-n gînd, Așa de viu, că te-nfiori, Un tînăr trist, frumos și blînd, Cu ochii mari și visători... Să fie-o umbră din povești ?... Căci nicăieri nu l ... George Coşbuc - Hafis Hafis de George Coșbuc De știi tu, băiete, să bei și să taci, Haid' vino cu mine! Ia cupa cea largă și-ai grijă ce faci Ascunde-o bine, Căci ... Și dăm de rușine! În strada cea strâmtă e cârciumă-n fund; Ghiaurii beau bine; Când merg eu pe-acolo, ghiaurii s-ascund, Cu spaimă, de mine. Eu beau câte-o cană, beau două, ba trei; Eu singur beau zece, de vorbă cu ei, Și-i fac de rușine. Îmi zise ghiaurul: — „Bătrâne poet, Ia spune-mi, e bine? Eu știu cä e vinul oprit de profet!â€� — „Oprit e, creștine! Dar nu e mirare, că eu îl iubesc, Mirare-i că unii de-ai voștri-l hulesc, Și-aceasta-i rușine!â€� Ghiaurii au haine lipite pe ei; De dânșii e bine: Bei vinul, și mufti nu-ntreabă „ce bei?â€� Dar alta-i la mine! Ulciorul plin, unde sa-l pot eu ... largă de-ar fi, Că scap de rușine! De știi tu, băiete, să bei și să taci Haid' vino cu mine; Al meu să rămâie, de Ion Creangă - Punguța cu doi bani ... Cucurigu !!! cucurigu !!!" Moșneagul, cum aude glasul cucoșului, iesă afară cu bucurie; și, când își aruncă ochii spre poartă, ce să vadă? Cucoșul său era ceva de spăriet! elefantul ți se părea purice pe lângă acest cucoș; ș-apoi în urma lui veneau cârduri nenumărate de paseri, care de care mai frumoase, mai cucuiete și mai boghete. Moșneagul, văzând pe cucoșul său așa de mare și de greoiu, și încunjurat de-atâta amar de galițe, i-a deschis poarta. Atunci cucoșul i-a zis: — Stăpâne, așterne un țol aici în mijlocul ogrăzii. Moșneagul, iute ... prâsnel, așterne țolul. Cucoșul atunci se așază pe țol, scutură puternic din aripi și îndată se umple ograda și livada moșneagului, pe lângă paseri, și de cirezi de vite; iară pe țol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la soare de-ți lua ochii! Moșneagul, văzând aceste mari bogății, nu știa ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoșul și dezmerdându-l. Atunci, iaca și baba vine nu știu de unde; și, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în cap și plesnea Alexandru Vlahuță - Mă visasem într-un nor ... Alexandru Vlahuţă - Mă visasem într-un nor Mă visasem într-un nor de Alexandru Vlahuță Amicului meu C. Alessandrescu' Am privit de sus pământul învârtindu-se sub mine Ca o noapte închegată purtând demonii pe sine: Am văzut pe el durerea despletită alergând, Scoțând gemete cumplite, mări ... n a lor suflet și cu trăsnete cumplite. Am văzut nerușinarea, am văzut-o dezbrăcată, Cu corupția pe buze și cu inima-nsetată De plăceri neomenoase, lipind de profanu-i sân Gura oarbei tinerețe și storcând în ea venin. Am văzut deșertăciunea, uriașă,-mpodobită, A nimicului regină, de mărire amețită, Rătăcind, oarbă de visuri, după-nalte idealuri, Ca o scândură zvârlită pe o mare făr de maluri. Am văzut războiul crâncen, monstru nesățios și crunt, Lacom băutor de sânge, pălmuind veacul cărunt, Făcând un călău din omul liniștit și muncitor Și din holda semănată câmp de groază și omor. Am văzut talente-n zdrențe, Cinstea de foame murind. Am văzut Puterea mândră pe Dreptate pălmuind, Sărăcia-n jgheab de rele ca în guri de lei zvârlită; Ș-Avuția nemiloasă, în orgie tăvălită. Am văzut nespuse viții demonii neadormiți, Uricioși ca ceasul morții și ca moartea nemblânziți, Fără cap, cu ... Andrei Mureșanu - Cele două căpățâni goale ... Andrei Mureşanu - Cele două căpăţâni goale Cele două căpățâni goale de Andrei Mureșanu La săparea unei groape, Un cap mort desființat, Văzând lângă sine-aproape Alt cap gol alăturat, „Cine e, care-ndrăznește, Îi strigă ... am dorit M-așeză în libertate, Care-n lume n-am aflat, Scuturând jugu-mi din spate, Ce atâta l-am purtat.â€� „Om de rând dă-te-ntr-o parte! Strigă capu-nfumurat, Tu ești prost, tu nu știi carte, Genu-ți apus, blăstămat! Alt soi sunt eu, nu ... avut în stăpânire Ai lăsat pe lume tot, Să-ți ajute-aici, nu pot; Acolo-a fost osebire, Aici avem o mărire, Capul de prinț domnitor E ca și cel de păstor, Dat la viermi prin putrezire.â€� Pe boier și pe țăran, Pe păgân și pe creștin, Pe amic și pe dușman, Moartea-i cuprinde ... Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp ... minte... Căci se poate, cine știe, Ca la voi prin sat să fie Voinicel a-i fi pe plac, Să-i dea fata de soție. Cât v-am spus-o, iaca tac. Abia el sfârși s-audă, De la sat ia ziua bună, Nu-i păsa de drum și trudă, Căci mereu părea că-i sună Vestea mândră în ureche, Ca și o poveste veche. Ș-a pornit în toiul ... proțap de coarne Și să-ți puie și urechi. Cine poate s-o întoarne Când așa-i menit din vechi? Că, să vezi, și-mpărăteasa... De... atâta-ți spun acuma, Taci, da ochi-ți ai de pază, Că ce-i fata, ce-i și muma! E și-un alt metod, ți-l sfătui, Să taci molcom, să îngădui, Fă-te că ... diamante Cea mai mândră fată este; Ochi de-albastru întuneric, Ce lucesc adânc, himeric, Ca d-iubire două basme; Dară corpul ei eteric, Nesimțit, ca de fantasme. ,,De vei merge în ajunul Mult senin din Anul nou, Pe când cerul se deschide La a lumilor ecou, Atunci ea vine asemeni Printre ... ... Ion Heliade Rădulescu - Ingratul ... Ion Heliade Rădulescu - Ingratul Ingratul de Ion Heliade Rădulescu Născut de a fi slugă, crescut în desfrânare, Copil fără rușine, din rămășiți hrănit, Slugarnic la mari case, deprins la îmbuibare Și rob de bunăvoie, de inimă lipsit, Ingrate, îmi calci pragul în mână c-o hârtie, Îmi spui că ți-e urâtă viața de slugar, Te rogi să-ți dau scăpare la simpla ta junie, Să-ți sprijin a ta râvnă ș-al versurilor dar. Din toată ... de privitor mergeam: Ca demoni de ispită l-a tainelor sfințire, Așa piereai din școală, ș-aci nu te vedeam. Te întrebam adesea: de ce la cercetare Nu ieși și tu ca alții, părinți să veselești? De ce nu te îndupleci l-a școalei regulare, Să simți de datorie, c-așa mai mult sporești? C-o gură mușcătoare, c-o buză d-ironie Îmi răspundeai, păgâne, că n-ai ce învăța, Că vârsta ... turbare când ți-or cădea blesteme A două inimi calde ce tu le-ai dezunit Și-n viața de acuma, și-n cea de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru LIPI (DE)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru LIPI (DE). ... nu vrea să asculte cuvintele Mele, urmează pornirile inimii lui, și merge după alți dumnezei, ca să le slujească și să se închine înaintea lor; de aceea va ajunge întocmai ca brîul acesta, care nu mai este bun de nimic! 11 Căci, cum se lipește brîul de coapsele unui om, așa Îmi lipisem Eu toată casa lui Israel și toată casa lui Iuda, zice Domnul, ca să fie poporul Meu, Numele Meu ... vor umplea cu vin?` 13 Atunci spune-le: ,Așa vorbește Domnul: ,Iată, voi umplea pe toți locuitorii țării acesteia, pe împărații cari stau pe scaunul de domnie al lui David, pe preoți, pe prooroci, și pe toți locuitorii Ierusalimului, îi voi umplea de beție. 14 Îi voi sfărîma pe unii de alții, pe părinți și pe fii laolaltă, zice Domnul. ,Nu -i voi cruța, nu voi avea milă de ei, nu Mă voi îndura de ei, nimic nu Mă va împedeca să -i nimicesc.`` 15 ,,Ascultați și luați aminte! Nu fiți mîndri, căci Domnul vorbește! 16 Dați slavă Domnului, Dumnezeului ... schimbe pielea, sau un pardos să-și schimbe petele? Tot așa, ați putea voi să faceți binele, voi, cari sînteți deprinși să faceți răul? 24 De ... mijlocul rîurilor tale, și zici: ,Rîul meu Nilul este al meu, eu l-am făcut!` 4 Îți voi pune însă un cîrlig în fălci, voi lipi peștii rîurilor tale de solzii tăi, și te voi scoate din mijlocul rîurilor tale, cu toți peștii cari se află în ele, și cari se vor lipi de solzii tăi. 5 Te voi arunca în pustie, pe tine și pe toți peștii din rîurile tale. Vei cădea pe fața ogoarelor, nu vei fi ... locuită. 12 Voi preface țara Egiptului într -o pustietate în mijlocul altor țări pustiite, și cetățile ei vor fi pustii între alte cetăți pustii, timp de patruzeci de ani. Iar pe Egipteni îi voi risipi printre neamuri, și -i voi împrăștia în felurite țări. 13 Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,După patru zeci de ... între cari îi voi risipi. 14 Voi aduce înapoi pe prinșii de război ai Egiptului, îi voi aduce înapoi în țara Patros, în țara lor de baștină, și vor alcătui acolo o împărăție slabă. 15 Da, va fi cea mai neînsemnată dintre împărății, și nu se va mai înălța peste neamuri ... să nu stăpînească peste neamuri. 16 Împărăția aceasta nu va mai fi pentru casa lui Israel o pricină ... ... nici glume proaste, cari nu sînt cuviincioase; ci mai de grabă cuvinte de mulțămire. 5 Căci știți bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n`are parte de moștenire în Împărăția lui Hristos și a lui Dumnezeu. 6 Nimeni să nu vă înșele cu vorbe deșerte; căci din pricina acestor lucruri ... neprihănire și în adevăr. 10 Cercetați ce este plăcut înaintea Domnului, 11 și nu luați deloc parte la lucrările neroditoare ale întunerecului, ba încă mai de grabă osîndiți-le. 12 Căci e rușine numai să spunem ce fac ei în ascuns. 13 Dar toate aceste lucruri, cînd sînt osîndite de lumină, sînt date la iveală; pentrucă ceiace scoate totul la iveală, este lumina. 14 De aceea zice: ,,Deșteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morți, și Hristos te va lumina.`` 15 Luați seama deci să umblați cu băgare de ... niște înțelepți. 16 Răscumpărați vremea, căci zilele sînt rele. 17 De aceea nu fiți nepricepuți, ci înțelegeți care este voia Domnului. 18 Nu vă îmbătați de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiți plini de ... ... din tinereță l-am crescut ca un tată, eu, care dela naștere am sprijinit pe văduvă; 19 dacă am văzut pe cel nenorocit ducînd lipsă de haine, pe cel lipsit neavînd învălitoare, 20 fără ca inima lui să mă fi binecuvîntat, fără să fi fost încălzit de lîna mieilor mei; 21 dacă am ridicat mîna împotriva orfanului, pentrucă mă simțeam sprijinit de judecători; 22 atunci, să mi se deslipească umărul dela încheietură, să-mi cadă brațul și să se sfărîme! 23 Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu, și nu puteam lucra astfel din pricina măreției Lui. 24 Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: ,Tu ... lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducîndu-mi mîna la gură: 28 și aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m`aș fi lepădat de Dumnezeul cel de sus! 29 Dacă m`am bucurat de nenorocirea vrăjmașului meu, dacă am sărit de bucurie cînd l -a atins nenorocirea, 30 eu, care n`am dat voie limbii mele să păcătuiască, să -i ceară moartea cu blestem ... fi deschis ușa să intre călătorul; 33 dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii, și mi-am închis nelegiuirile în sîn, 34 pentrucă mă temeam ... stare să ajungă la bătrîneță? 3 Sfrijiți de sărăcie și foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite și pustii. 4 Smulg ierburile sălbatice de lîngă copăcei, și n`au ca pîne de cît rădăcina de bucsau. 5 Sînt izgoniți din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după niște hoți. 6 Locuiesc în văi îngrozitoare, în peșterile pămîntului și în ... 17 Noaptea mă pătrunde și-mi smulge oasele, durerea care mă roade nu încetează. 18 De tăria suferinței haina își pierde fața, mi se lipește de trup ca o cămașă. 19 Dumnezeu m`a aruncat în noroi, și am ajuns ca țărîna și cenușa. 20 Strig către Tine, și ... ce se prăbușește nu-și întinde mînile? Cel în nenorocire nu cere ajutor? 25 Nu plîngeam eu pe cel amărît? N`avea inima mea milă de cel lipsit? 26 Mă așteptam la fericire, și cînd colo, nenorocirea a venit peste mine; trăgeam nădejde de lumină, și cînd colo, a venit întunerecul. 27 Îmi ferb măruntaiele fără încetare, m`au apucat zilele de durere. 28 Umblu înegrit, dar nu de ... Plingerile lui Ieremia Capitol 1 ... Plingerile lui Ieremia Capitol 1 Ieremia 52 Plingerile lui Ieremia Capitol 1 1 Vai! Cum stă părăsită acum, cetatea aceasta atît de plină de popor altă dată! A rămas ca o văduvă! Ea, care altă dată era mare între neamuri, fruntașă printre țări, a ajus ... cerbi cari nu găsesc pășune, și merg fără putere înaintea celui ce -i gonește. 7 În zilele necazului și ticăloșiei lui, Ierusalimul își aduce aminte de toate bunătățile de cari a avut parte din zilele străbune; cînd a căzut poporul lui în mîna asupritorului, nimeni nu i -a venit ... venit în ajutor, iar vrăjmașii se uitau la el și rîdeau de prăbușirea lui. 8 Greu de păcătuit Ierusalimul! De aceea a ajuns de scîrbă. Toți cei ce -l prețuiau îl disprețuiesc acum, văzîndu -i goliciunea, și el însuș se întoarce în altă parte și oftează. 9 Necurăția sta ... mi -a întins un laț supt picioare, și m`a dat înapoi. M`a lovit cu pustiire și o lîncezeală de toate zilele! 14 Mîna Lui a legat jugul nelegiuirilor mele, cari stau împletite și legate ... ... zis: ,,Oare n`ați citit că Ziditorul, dela început i -a făcut parte bărbătească și parte femeiască, 5 și a zis: ,De aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa, și se va lipi de nevastă-sa, și cei doi vor fi un singur trup?` 6 Așa că nu mai sînt doi, ci un singur trup. Deci, ce a ... n`a fost așa. 9 Eu însă vă spun că oricine își lasă nevasta, afară de pricină de curvie, și ia pe alta de nevastă, preacurvește; și cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurvește.`` 10 Ucenicii Lui I-au zis: ,,Dacă astfel stă lucrul cu bărbatul și nevasta lui, nu este de folos să se însoare.`` 11 El le -a răspuns: ,,Nu toți pot primi cuvîntul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. 12 ... am urmat; ce răsplată vom avea?`` 28 Isus le -a răspuns: ,,Adevărat vă spun că, atunci cînd va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înoirea tuturor lucrurilor, voi, cari M`ați urmat, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune ... ... a descoperit Domnul oștirilor: ,,Hotărît, aceste case multe vor fi pustiite, aceste case mari și frumoase nu vor mai fi locuite. 10 Chiar zece pogoane de vie nu vor da decît un bat, și un omer de sămînță nu va da decît o efă. 11 Vai de cei ce disdedimineață aleargă după băuturi amețitoare, și șed pînă tîrziu noaptea și se înferbîntă de vin! 12 Arfa și alăuta, timpana, flautul și vinul le înveselesc ospețele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, și nu văd lucrul mînilor Lui ... 20 Vai de cei ce numesc răul bine, și binele rău, cari spun că întunerecul este lumină, și lumina întunerec, cari dau amărăciunea în loc de dulceață, și dulceața în loc de amărăciune! 21 Vai de cei ce se socot înțelepți, și se cred pricepuți! 22 Vai de cei tari cînd este vorba de băut vin, și viteji cînd este vorba de amestecat băuturi tari; 23 cari scot cu fața curată pe cel vinovat, pentru mită, și iau drepturile celor nevinovați! 24 De aceea, cum mistuie o limbă de ... ... a treisprezecea zi a lunii Adar. În ziua a patrusprezecea, Iudeii s`au odihnit, și au făcut din ea o zi de ospăț și de bucurie. 18 Cei ce se aflau la Susa, s`au strîns în ziua a treisprezecea și a patrusprezecea, dar în ziua ... aceea Iudeii dela țară, cari locuiesc în cetăți fără ziduri, au făcut din ziua a patrusprezecea a lunii Adar o zi de bucurie, de ospăț și de sărbătoare, în care își trimet daruri unii altora. 20 Mardoheu a scris aceste lucruri, și a trimes scrisori tuturor Iudeilor din ... fiecare an ziua a patrusprezecea și a cincisprezecea a lunii Adar, 22 ca zile în cari căpătaseră odihnă, scăpînd de vrajmașii lor. Le -a poruncit să prăznuiască luna în care întristarea lor se prefăcuse în bucurie și jalea lor în zi de sărbătoare, și să facă din aceste zile niște zile de ospăț și de bucurie, cînd să-și trimeată daruri de ... ... Ascultați Cuvîntul Domnului, copiii lui Israel! Căci Domnul are o judecată cu locuitorii țării, pentru că nu este adevăr, nu este îndurare, nu este cunoștință de Dumnezeu în țară. 2 Fiecare jură strîmb și minte, ucide, fură, și prea curvește; năpăstuiește și face omoruri după omoruri. 3 De aceea, țara se va jăli, toți ceice o locuiesc vor tînji, împreună cu fiarele cîmpului și păsările cerului; chiar și peștii mării vor pieri. 4 ... au păcătuit împotriva Mea. De aceea, le voi preface slava în ocară. 8 Ei se hrănesc din jertfele pentru păcatele poporului Meu, și sînt lacomi de nelegiuirile lui. 9 Dar și preotului i se va întîmpla ca și poporului; îl voi pedepsi după umbletele lui, și -i voi răsplăti după faptele ... necredincioși Dumnezeului lor. 13 Aduc jertfe pe vîrful munților, ard tămîie pe dealuri, supt stejari, plopi și terebinți, a căror umbră este plăcută. De aceea, fetele voastre curvesc, și nurorile voastre sînt prea curve. 14 Nu pot pedepsi pe fetele voastre pentrucă sînt curve, nici pe nurorile voastre pentru ... ca o mînzată neîmblînzită; și să -l mai pască Domnul acum ca pe un miel în imașuri întinse! 17 Efraim s`a lipit ... ... care ți S`a arătat pe drumul pe care veneai, m`a trimes ca să capeți vederea, și să te umpli de Duhul Sfînt.`` 18 Chiar în clipa aceea, au căzut de pe ochii lui un fel de solzi; și el și -a căpătat iarăș vederea. Apoi s`a sculat, și a fost botezat. 19 După ce ... prăpăd în Ierusalim, printre ceice chemau Numele acesta? Și n`a venit el aici ca să -i ducă legați înaintea preoților celor mai de seamă?`` 22 Totuș Saul se întărea din ce în ce mai mult, și făcea de rușine pe Iudeii, cari locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Hristosul. 23 După cîtva timp, Iudeii s`au sfătuit să -l omoare; 24 și ... coborît prin zid, dîndu -l jos într`o coșniță. 26 Cînd a ajuns în Ierusalim, Saul a căutat să se lipească de ucenici; dar toți se temeau de el, căci nu puteau să creadă că este ucenic. 27 Atunci Barnaba l -a luat cu el, l -a dus la ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||