|
|
||
|
Vezi și:DESPOTIC,
ȚINE,
SCURT,
DECĂDEA,
NATAL,
NICI,
NOSTRU,
VOSTRU,
SAU,
SLOBOD,
JURNAL
... Mai multe din DEX...
LEGA DE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LEGA DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 661 pentru LEGA DE. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar ... Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar de Vasile Alecsandri Dlui l. Alecsandri Iubite frate ! --De 12 ani acum, de când călătoresc prin deosebitele părți ale lumii, tu mă urmărești cu ochii și cu sufletul. Dulcea iubire de frați, care ne leagă împreună, naște în inima ta o grijă tainică asupra soartei mele de călător, soartă expusă la tot soiul de întâmplări, și adeseori de pericole. De aceea preocuparea mea cea mai necontenită este de a-ți scrie din toate colțurile pământului unde mă aflu, pentru ca să-ți dau semn de viață și să te îndemn a fi liniștit în privirea mea, căci este un Dumnezeu priitor pentru călători. Eu acum am sosit la ... englezești; și peste câteva ore plec la Maroc, spre a vizita în grabă coastele Africii, pân-a nu intra în Spania. De vroiești a cunoaște cum am făcut drumul până aici, îți trimit jurnalul meu de călătorie. Adio; ia-ți copilița pe brațe și spune-i că moșul ei are să-i aducă de jucărie pe sultanul de Maroc. ( Gibraltar , 1853) Tovarășul meu de Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... aceia care au iubit cu ,,amor" o viață-ntreagă. Există o femeie care a iubit așa o viață-ntreagă: e... într-o nuvelă de Maupassant; mai există una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul -- să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani -- amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă de sine stătătoare, asupra gândirii și voinței căreia n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și pe care le ... estetic și moral. Sublimitățile astea clorotice n-ar putea explica tirania și demența lui. El este cu totul altceva. Este faptul fundamental al existenței, voința de a trăi sau, mai bine, de a nu muri (ceea ce, deși pare același lucru, e cu totul altceva). 16. În strigătul de iubire, bărbatul cere femeii ajutor împotriva morții. De Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F ... și sunt deci creștinești. Despre cuvântul Crăciun unii au spus că el este cuvânt păgânesc, alții, că-i creștinesc. Cei ce au zis că vine de la păgâni spun că-i împrumutat de moldovenii noștri de la slavoni, pe când au fost slavonii încă pâgini, și că vine de la numirea dumnezeului slavon Caranun, ce era un dumnezeu rău și, după credirile slavonilor, trimitea oamenilor fel de fel de nenorociri. Alții zic că Crăciun vine din cuvântul slavon kriciati „a țipa“, căci adică porcii tăiați de Crăciun amarnic mai țipă; în vechime acești porci se tăiau de jertfă dumnezeilor păgânești. Cei ce zic că cuvântul Crăciun este rostire creștinească arată că el seamănă cu cuvântul creștin și că este legat de marea sărbătoare creștinească, dar mai departe nu dovedesc nimic. Cum să fie dar? Cine are mai multă dreptate? Firește că cei ce spun că numele ... s-a schimbat dintâi în încărnăciune (precum a fost cu cuvântul rugăciune, din latinescul rogații, rogatio, rogațione, rugăciune; incarnațio, incarnațione, încărnăciune), de unde, pierzându-se în de la început și e de ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu ... șaizeci și trei de ani, Atuncea s-au rădicat turcii ca să oștiască, Și cu grele oști au mersu în Țara Ungurească La cetatea Uivarului, de o au încongiurat, Și cu putere și războiu pre dânsa o au luat. Atuncea dar, și domnului de Țara Rumânească, Venitu-i-au și lui degrab'poruncă înpărătească, Și cu oastea lui au mersu unde i-au poruncit, La cetatea Uivarului, precum aț Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Bunica (Delavrancea) ... se dăsprindea din ramuri și cădea legănându-se. Eu mă luam cu ochii dupe ea și ziceam: - Spune, bunico, spune. - Și așa, îi părea grozav de rău că nu avea copii. Și... nu mai putea de părere de rău că nu are copii... Într-o zi veni la el un moș bătrân, bătrân, că-și târa barba pe jos de bătrân și de cocoșat ce era. Și era mic, mic de tot... - Cât era de mic? - Poate să fi fost, așa, cam ca tine. - Va să zică, nu era mic, mic de tot... - Era mic, da' nu așa mic de tot. Și cum veni îi zise: "Măria-ta, ai doi meri în grădină, unul lângă altul, că nu știi care sunt ramurile unuia și care ... și care sunt ale altuia; și ăști doi meri înfrunzesc, înfloresc, se scutură și mere nu fac. Măria-ta, să știi că atunci când or lega rod ăști doi meri, împărăteasa o să rămâie grea și o să nască un cocon cu totul și cu totul de aur"... Piticul se duse, și împăratul alergă în grădină, și căută, căută peste tot locul, până dete peste ăi doi meri. Merii se scuturaseră de ... ... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea... ... să trec fără de zvon, Că de noapte îmi e teamă; Toate umbrele mă cheamă, Tricolici mă prigonesc, Iar babele mă vrăjesc Cu flori roșie de mac, Cu oscior de liliac, Ca să nu mă dau de leac. Nu auzi cum zbor prin ramuri, Țip în horn și bat în geamuri? Nu sunt tânăr fără minte, Prins de dulcele-ți cuvinte, Nu curtean înfumurat, Nici oștean împlătoșat, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi de milă, Orb ca visul de copilă; Sunt ca vânt de primăvară, Ca amurgul cel de vară; Din picioare pân- la cap Într-un cuib pot să încap, Iar în cuib de turturele Dorm alăturea de ele. Iarna vin gonit de fulgi, Ce m-acopăr ca un giulgi, Și când voi spuneți povești, Suflu codrul pe ferești, Iar la claca cea de furcă Mâna-mi torturile-ncurcă. O, deschide-mi un canat, Ca printr-însul să străbat, Să mă iei la tine-n pat, Ca să dorm ... suflu-așa Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea ... să trec fără de zvon, Că de noapte îmi e teamă; Toate umbrele mă cheamă, Tricolici mă prigonesc, Iar babele mă vrăjesc Cu flori roșie de mac, Cu oscior de liliac, Ca să nu mă dau de leac. Nu auzi cum zbor prin ramuri, Țip în horn și bat în geamuri? Nu sunt tânăr fără minte, Prins de dulcele-ți cuvinte, Nu curtean înfumurat, Nici oștean împlătoșat, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi de milă, Orb ca visul de copilă; Sunt ca vânt de primăvară, Ca amurgul cel de vară; Din picioare pân- la cap Într-un cuib pot să încap, Iar în cuib de turturele Dorm alăturea de ele. Iarna vin gonit de fulgi, Ce m-acopăr ca un giulgi, Și când voi spuneți povești, Suflu codrul pe ferești, Iar la claca cea de furcă Mâna-mi torturile-ncurcă. O, deschide-mi un canat, Ca printr-însul să străbat, Să mă iei la tine-n pat, Ca să dorm ... suflu-așa ... George Coşbuc - Roata morii Roata morii de George Coșbuc Stăteam pe gânduri, eu și gloata. La roata morii ne uitam Și de-n zadar ne frământam, Că de-adevăr noi tot nu dam: De ce să-nvârte roata? —"Păi, nu-nțelegi tu românește? —Vezi scocul?"—"Văd."—"Și ce-i pe scoc?" —"E apă." â ... din cioc-pocul lui Să nu-nțelegem multe. —"Da’ roata carului ce face? Se-nvârte?" —"Da." —"Ba cum, ehei! Se-nvîrte ea de capul ei?" —"Ba, când o-mpingi."—"Eu ce spusei? Se-nvârte-așa, și pace. Iar-roata ici... o-mpinge apa." Acum noi toți ... Dar uite, roata stă pe loc Și totuși umblă-ntruna. —"Ei, bat-o Dumnezeu s-o bată! Dar cum să plece dac-o legi De moară, mă! Nu mă-nțelegi? Cu voi nu mântui zile-ntregi: Ea stă, că e legată!" Să-ți faci acum, creștine, cruce! Priveam cu spaimă ... nicidecum, Fug numai roțile pe drum"— Ei, zi: nu-i prost morarul? Și ne temeam să nu se bată, Că prea l-am zăpăcit de tot. Păi carul stă? Minciuni ... Vasile Alecsandri - Ghemiş I Frunză verde de-aluniș: Tace cucul la răriș, La răriș, la cărpeniș De frica celui Ghemiș, Că de-i mic și ghemuit, Are fața de-ngrozit, Și de-i mare cât un ghem, [1] Turcii toți de el se tem. Cât a fost vara de mare, El a mas pe la coșare Cu vânăta cea frumoasă, Iapă scurtă și vânoasă, Cu dungi negre pe spinare, Și scântei de ... vede Ghemiș moare! Într-o zi Ghemiș punea Șapte buți alăturea, Cu vânăta le sărea, Pe vânăta o spetea! Iar Ghemiș ca un nebun O lega de un alun Și trei zile o plângea, Nici că se mai mângâia! Apoi, mări, se-ndrăcea, Colea-n vale se ducea, O falangă-n drum ... să-i spuie de știa Dacă-n lume cunoștea Alt fugar ca vânăta, Să-i se dreagă inima. Când la urma tuturor, Iat-un biet de cerșetor. [4] În spinare cu desag Și în mână c-un toiag. Iar Ghemiș cum îl vedea, La pământ îl întindea, De falangă mi-l lega Și-l bătea și tot striga: ,,Măi sărace, sărăcilă, ... Gheorghe Asachi - Alvir cătră a sa miniatură ... Gheorghe Asachi - Alvir cătră a sa miniatură Alvir cătră a sa miniatură de Gheorghe Asachi O, tu, pictură netedă A mânei lui Apele, Ce figurezi avidoma Icoana feței mele! O, mângâiere singură De amorata zină, De când o lege barbară De dânsa mă dezbină! Mergi-unde cu haritele Dulce-Amor domnează, Und-al meu cuget ș-inima De-apurure viază. Ascunsă sub aripele Lui Cupidon, mergi iute; El te-a scuti cu armele Ce-n Olimp sunt temute. Atinsă-i fi ... privi luminele Acelor vie stele. Pre tine vor să mângâie Mii fericiri dorite; De sărutări adapă-te, Ce mie-mi sunt oprite. Încunguirată-n negură De un suspin fierbinte, Martoră-i fi de gemete, De tristele cuvinte. În acel sân al crinului, Când te-i afla ferice, Zi-i: Ce nu poate-asemene Să fie-Alvir aice? Că el, cu ... a fi d-o patimă Aminte a-și aduce. Dar vor veni doritele Zile d-o lină soartă, Că, cu Amor, și muzele De Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru LEGA DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 74 pentru LEGA DE. ... căci vorbesc unor oameni cari cunosc Legea-că Legea are stăpînire asupra omului cîtă vreme trăiește el? 2 Căci femeia măritată este legată prin Lege de bărbatul ei cîtă vreme trăiește el; dar dacă -i moare bărbatul, este deslegată de legea bărbatului ei. 3 Dacă deci, cînd îi trăiește bărbatul, ea se mărită după altul, se va chema preacurvă; dar dacă -i moare bărbatul, este ... Celuice a înviat din morți; și aceasta, ca să aducem roadă pentru Dumnezeu. 5 Căci, cînd trăiam supt firea noastră pămîntească, patimile păcatelor, ațîțate de Lege, lucrau în mădularele noastre, și ne făceau să aducem roade pentru moarte. 6 Dar acum, am fost izbăviți de Lege, și sîntem morți față de Legea aceasta, care ne ținea robi, pentruca să slujim lui Dumnezeu într`un duh nou, iar nu după vechea slovă. 7 Deci ce vom zice ... ca să iasă la iveală ca păcat, mi -a dat moartea printr`un lucru bun, pentruca păcatul să se arate afară din cale de păcătos, prin faptul că se slujea de aceeaș poruncă. 14 Știm, în adevăr, că Legea este duhovnicească: dar eu sînt pămîntesc, vîndut rob păcatului. 15 Căci nu știu ce fac: nu fac ... ... acesta: dacă am murit împreună cu El, vom și trăi împreună cu El. 12 Dacă răbdăm, vom și împărți împreună cu El. Dacă ne lepădăm de El, și El Se va lepăda de noi. 13 Dacă sîntem necredincioși, totuș El rămîne credincios, căci nu Se poate tăgădui singur. 14 Adu-le aminte de aceste lucruri, și roagă -i fierbinte înaintea lui Dumnezeu, să se ferească de certurile de cuvinte, cari nu duc la alt folos decît la pieirea celor ce le ascultă. 15 Caută să te înfățișezi înaintea lui Dumnezeu ca un om ... tare a lui Dumnezeu stă nezguduită, avînd pecetea aceasta: ,,Domnul cunoaște pe ceice sînt ai Lui``; și: ,,Oricine rostește Numele Domnului, să se depărteze de fărădelege!`` 20 Într`o casă mare nu sînt numai vase de aur și de argint, ci și de lemn și de pămînt. Unele sînt pentru o întrebuințare de cinste, iar altele pentru o întrebuințare de ocară. 21 Deci dacă cineva se curățește de acestea, va fi un vas de ... tovarășului tău. Nu este soru-sa cea tînără mai frumoasă ca ea? Ia -o dar în locul ei.`` 3 Samson le -a zis: ,,De data aceasta nu voi fi vinovat față de Filisteni, dacă le voi face rău``. 4 Samson a plecat. A prins trei sute de vulpi, și a luat niște făclii: apoi a legat vulpile coadă de coadă, și a pus cîte o făclie între cele două cozi, la mijloc. 5 A aprins făcliile, a dat ... vulpilor în grînele Filistenilor, și a aprins astfel atît stogurile de snopi, cît și grîul care era în picioare, ba încă și grădinile de măslini. 6 Filistenii au zis: ,,Cine a făcut lucrul acesta?`` Li s`a răspuns: ,,Samson, ginerele Timneanului, pentru că acesta i ... falcă de măgar neuscată încă, a întins mîna și a luat -o și a ucis cu ea o mie de oameni. 16 Și Samson a zis: ,,Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi; Cu o falcă de ... de efă din floarea făinii, și coapte cu aluat: acestea sînt cele dintîi roade pentru Domnul. 18 Afară de aceste pîni, să aduceți ca ardere de tot Domnului șapte miei de un an fără cusur, un vițel și doi berbeci; să adăugați la ei darul de mîncare și jertfa de băutură obicinuite, ca dar de mîncare mistuit de foc, de un miros plăcut Domnului. 19 Să aduceți și un țap ca jertfă de ispășire, și doi miei de un an ca jertfă de mulțămire. 20 Preotul să legene aceste dobitoace într`o parte și într`alta ca dar legănat înaintea Domnului, împreună cu pînea adusă ca pîrgă și ... spune-le: ,În a cincisprezecea zi a acestei a șaptea luni, va fi sărbătoarea corturilor, în cinstea Domnului, timp de șapte zile. 35 În ziua întîi să fie o adunare sfîntă: să nu faceți nici o lucrare de slugă în timpul ei. 36 Timp de șapte zile, să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. A opta zi, să aveți o adunare sfîntă, și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta să fie o adunare de sărbătoare: să nu faceți nici o lucrare de slugă în timpul ei. 37 Acestea sînt sărbătorile Domnului, în cari veți vesti adunări sfinte, ca să se aducă Domnului jertfe mistuite ... ... socotită ca neprihănire. 6 Tot astfel, și David numește fericit pe omul acela, pe care Dumnezeu, fără fapte, îl socotește neprihănit. 7 ,,Ferice``, zice el, ,,de aceia ale căror fără de legi sînt iertate, și ale căror păcate sînt acoperite! 8 Ferice de omul, căruia nu -i ține Domnul în seamă păcatul!`` 9 Fericirea aceasta este numai pentru cei tăiați împrejur sau și pentru cei netăiați împrejur? Căci ... a fost făcută pe temeiul Legii, ci pe temeiul acelei neprihăniri, care se capătă prin credință. 14 Căci, dacă moștenitori sînt ceice se țin de Lege, credința este zădarnică, și făgăduința este nimicită; 15 pentrucă Legea aduce mînie; și unde nu este o lege, acolo nu este nici călcare de ... n`a fost slab în credință, el nu s`a uitat la trupul său, care era îmbătrînit, -avea aproape o sută de ani, -nici la faptul că Sara nu mai putea să aibă copii. 20 El nu s`a îndoit de făgăduința lui Dumnezeu, prin necredință, ci, întărit prin credința lui, a dat slavă lui Dumnezeu, 21 deplin încredințat că El ce făgăduiește, poate ... ... i -a vorbit un duh sau un înger?``... 10 Fiindcă gîlceava creștea, căpitanul, se temea ca Pavel să nu fie rupt în bucăți de ei. De aceea a poruncit ostașilor să se pogoare să -l smulgă din mijlocul lor, și să -l ducă în cetățuie. 11 În noaptea următoare ... cu blestem că nu vor mînca, nici nu vor bea, pînă nu vor omorî pe Pavel. 13 Cei ce făcuseră legămîntul acesta, erau mai mulți de patruzeci. 14 Ei s`au dus la preoții cei mai de seamă și la bătrîni, și le-au zis: ,,Noi ne-am legat cu mare blestem să nu gustăm nimic pînă nu vom omorî pe Pavel ... urmă, a chemat pe doi sutași, și le -a zis: ,,La ceasul al treilea din noapte, să aveți gata două sute de ostași, șaptezeci de călăreți și două sute de sulițari, ca să meargă pînă la Cezarea.`` 24 Le -a poruncit să aducă și dobitoace pentru Pavel, ca să -l pună călare, și ... înaintea Soborului lor. 29 Am găsit că era pîrît pentru lucruri privitoare la Legea lor, dar că nu săvîrșise nicio nelegiuire, care să fie vrednică de ... ... lăsați să intre. 14 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentrucă voi mîncați casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceți rugăciuni lungi; de aceea veți lua o mai mare osîndă. 15 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentrucă voi înconjurați marea și pămîntul, ca să faceți un tovarăș de credință; și, după ce a ajuns tovarăș de credință, faceți din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decît sînteți voi înșivă. 16 Vai de voi, povățuitori orbi, cari ziceți: ,Dacă jură cineva pe Templu, nu este nimic; dar dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurămîntul lui.` 17 Nebuni și orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul, care sfințește aurul? 18 ,Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic ... pe acestea trebuia să le faceți, și pe acelea să nu le lăsați nefăcute. 24 Povățuitori orbi, cari strecurați țînțarul și înghițiți cămila! 25 Vai de voi, cărturari și Farisei fățarnici! Pentru că voi curățiți partea de afară a paharului și a blidului, dar înlăuntru sînt pline de răpire și de necumpătare. 26 Fariseu orb! Curăță întîi partea din lăuntru a paharului și a blidului, pentruca și partea de ... ... Psalmii Capitol 32 Psalmii 31 Psalmii Capitol 32 1 (Un psalm al lui David. O cîntare.) Ferice de cel cu fărădelegea iertată, și de cel cu păcatul acoperit! 2 Ferice de omul, căruia nu -i ține în seamă Domnul nelegiuirea, și în duhul căruia nu este viclenie! 3 Cîtă vreme am tăcut, mi se topeau oasele ... am mărturisit păcatul meu, și nu mi-am ascuns fărădelegea. Am zis: ,,Îmi voi mărturisi Domnului fărădelegile!`` Și Tu ai iertat vina păcatului meu. 6 De aceea orice om evlavios să se roage Ție la vreme potrivită! Și chiar de s`ar vărsa ape mari, pe el nu -l vor atinge de loc. 7 Tu ești ocrotirea mea, Tu mă scoți din necaz, Tu mă înconjuri cu cîntări de izbăvire. 8 ,,Eu-zice Domnul-te voi învăța, și-ți voi arăta calea pe care trebuie s`o urmezi, te voi sfătui, și voi avea ... sau ca un catîr fără pricepere, pe cari -i strunești cu un frîu și o zăbală cu cari -i legi, ca să nu se apropie de tine. - 10 De ... ... dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, 2 dacă ești legat prin făgăduința gurii tale, dacă ești prins de cuvintele gurii tale, 3 fă totuș lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pămînt, și stăruiește de el. 4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale! 5 Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, și ca pasărea ... femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine. 25 N`o pofti în inima ta pentru frumuseța ei, și nu te lăsa ademenit de pleoapele ei. 26 Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, și femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump. 27 Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele? 28 ... cărbuni aprinși, fără să -i ardă picioarele? 29 Tot așa este și cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ... Îmi voi vărsa urgia asupra Sinului, cetățuia Egiptului, și voi nimici cu desăvîrșire mulțimea din No. 16 Voi pune foc Egiptului; Sinul va fi cuprins de spaimă. No va fi deschis prin spărtură, și Noful cucerit ziua nameaza mare de vrăjmași. 17 Tinerii din On și din Pi-Beset vor cădea uciși de sabie, și cetățile acestea se vor duce în robie. 18 La Tahpanes se va întuneca ziua, cînd voi sfărîma jugul Egiptului, și cînd se va ... întîi, Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 21 ,Fiul omului, am frînt brațul lui Faraon, împăratul Egiptului; și iată că nu -i vor lega rana ca să se vindece, nu -l vor obloji cu legături, nu -l vor lega ca să se întremeze, și să poată mîntui sabia.` 22 De aceea așa vorbește Domnul Dumnezeu: Iată, am necaz pe Faraon, împăratul Egiptului, și -i voi rupe brațele, pe cel tare și pe cel frînt, ca ... Babilonului, și -i voi pune o sabie în mînă; iar brațele lui Faraon le voi frînge, ca să geamă înaintea lui cum gem cei răniți de ... ... Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?` Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tîlhari.`` 18 Preoții cei mai de seamă și cărturarii, cînd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să -L omoare; căci se temeau de El, pentrucă tot norodul era uimit de învățătura Lui. 19 Oridecîte ori se însera, Isus ieșea afară din cetate. 20 Dimineața, cînd treceau pe lîngă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din ... în mare`, și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. 24 De aceea vă spun că, orice lucru veți cere, cînd vă rugați, să credeți că l-ați și primit, și -l veți avea. 25 Și, cînd ... greșelile voastre. 27 S`au dus din nou în Ierusalim. Și, pe cînd Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii, 28 și I-au zis: ,,Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Și cine Ți -a dat puterea aceasta ... Botezul lui Ioan venea din cer ori dela oameni? Răspundeți-Mi!`` 31 Ei însă vorbeau astfel între ei: ,,Dacă răspundem: ,Din cer`, va zice: ,Dar ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGA DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 16 pentru LEGA DE. ... DESPÓTIC , - Ă , despotici , - ce , adj . ( Despre o faptă , un regim , o lege ) De ... II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi ... 6. A avea în posesiune o întreprindere ; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate ; a deține ( în calitate de chiriaș , de arendaș ) . 7. ( Pop . ) A avea de vânzare ( o marfă în prăvălie ) . VI. Tranz . 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case , unei gospodării etc . 2. A purta ... A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . ... ... SCURT , - Ă , scurți , - te , adj . adv . , s . f . I. Adj . 1. ( Despre obiecte ) De lungime redusă . 2. ( Despre părți ale corpului ) De lungime mică ; ( despre ființe ) mic de statură , scund . 3. ( Despre vreme sau despre alte noțiuni temporale ) Care durează puțin , care trece sau se termină repede . II. Adv . 1. Brusc , repede . Se ... A lega scurt . III. S . f . 1. Haină groasă , de obicei vătuită sau îmblănită , lungă până deasupra genunchilor . 2. ( Pop . ) Inflamare a ganglionilor de ... declin ; a regresa . 2. ( În expr . ) A decădea din drepturi = a pierde un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități . - De ... NATÁL , - Ă , natali , - e , adj . De care este legat cineva sau ceva prin naștere , în care s - a născut cineva ; de baștină , de ... NICI adv . , conj . I. Adv . 1. ( Precedă cuvântul sau cuvintele care poartă accentul frazei , exprimând o negație mai categorică decât " nu " și fiind de obicei dublat de " nu " ) Nici nu s - a clintit . 2. ( În expr . ) Nici că = deloc nu . . . 3. ( Împreună cu pron . nehot . " unul " , " una " formează pronume negative ... ... NÓSTRU , NOÁSTRĂ , noștri , noastre , pron . pos . , adj . pos . ( De obicei precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ) I. Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor și de un grup din care vorbitorul face parte , precum și numele acestora ) Are o casă ca a noastră . 2. ( Pop . ; mai ales la m ... pos . 1. Care se află în posesiunea vorbitorului și a unui grup din care face parte acesta , care este legat printr - o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta . Casa noastră . 2. Care este legat printr - o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Picioarele noastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Gazda noastră . Strămoșii noștri . 4. Care este spus , săvârșit de vorbitor și de ... VÓSTRU , VOÁSTRĂ , voștri , voastre , pron . pos . , adj . pos . ( De obicei precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ) . I. Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte , precum și numele acestora ) Are o mașină ca a voastră . 2. ( Pop . : mai ales la ... posesiunea persoanei căreia i se adresează cineva și a unui grup din care persoana respectivă face parte , care este legat printr - o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Casa voastră . 2. Care este legat printr - o relație ... dependență cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Gazda voastră . Strămoșii voștri . 4. Care este spus , săvârșit de persoana căreia i se adresează cineva și de grupul din care face parte . Acțiunea voastră . 5. ( Cu valoare obiectivă ) Vine în ajutorul vostru . 6. ( Însoțește un termen reverențios de ... întregii țări . 3. ( Cu funcție copulativă ) Precum , și . Nisipul se găsește pe fundul râurilor , lacurilor sau mărilor . 4. ( În propoziții interogative , cu funcție conclusivă , atenuată de o nuanță de îndoială ) Nu cumva ? oare ? poate ? De ... SLÓBOD , - Ă , slobozi , - de , adj . ( Pop . ; în concurență cu liber ) 1. ( Despre oameni ) Care se bucură de deplinătatea drepturilor politice și cetățenești : liber . 2. ( Despre oameni ) Care se găsește în stare de libertate , care nu este închis , întemnițat . 3. Care nu este supus nici unei constrângeri , nici unei îngrădiri ; care are posibilitatea de a acționa în anumite împrejurări după propria sa voință sau dorință , care nu este împiedicat să facă un anumit lucru . 4. ( Despre oameni ... de măsură ; prea familiar ; indecent , licentios . 5. ( Despre drumuri ) Pe care se poate trece fără obstacole ; pe care nu sunt impuse restricții . 6. ( Despre timp ) De ... ... JURNÁL , jurnale , s . n . 1. Publicație periodică având apariție zilnică ; ziar , gazetă . 2. ( De obicei în sintagma jurnal de modă ) Publicație periodică în care se dau desene și tipare de îmbrăcăminte și accesorii . 3. Însemnări zilnice ale cuiva despre anumite evenimente legate , de obicei , de viața sa ; însemnări zilnice ale unor observații științifice . 4. ( Ieșit din uz ) Emisiune de radio și televiziune sau film de scurt metraj , rulat de obicei înaintea filmului artistic de lung metraj , care prezintă evenimente , știri , informații de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||