|
|
||
|
Vezi și:ȚINE,
SAU,
PIEPTOS,
ȘI,
ÎNSĂ,
NOSTRU,
BROȘAT,
VOSTRU,
DAR,
FORMULARISTIC,
CORP
... Mai multe din DEX...
LEGA (CU) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LEGA (CU)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 549 pentru LEGA (CU). Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească ... Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească Povestea mavroghenească de Pitarul Hristache Fragmente Numai a-l vedeai dodată Prin tîrg trecînd fără gloată, Cu vro doi-trei, dinpreună Cu cîte-o sapă de mînă, Și după ce se-ntorcea Vedeai colea și colea Cîte unul atîrnat De cîte-o șandrama legat, Iar pe afară ... mai înconteni. • • • • • • • • • • • • • • • • Avea cîțiva spînzurați În port schimbat îmbrăcați, Cu niște mintene scurte Numai pîn' la brîu făcute, Cusute cu găitanuri Și la brîie iataganuri La cap turcește legați Cu șalvari largi încălțați. Și cuta pîn' la genunche Cu găitanuri pe muche, Cu iminei în picioare Și cu genunchile goale, Cu mînicile sumese Și prin mîni gloanțele dese, Galeonii, le zicea, De lîngă el nu lipsea. • • • • • • • • • â ... dînsul boieri Pentru niscareva trebi Ca la un stăpînitor Țării oblăduitor ; Iar el ca un blestemat, Ședea în pat răsturnat Și boierii în picioare Stînd cu capetele goale. Alteori sta prin pridvor Pînă se scula din somn. În scurt se afla al vremii Al doilea Mavrogheni Avea în cap o căciulă ... ... Alexei Mateevici - Sfântul Vasile - Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni ... care a putut să le zidească numai mintea moldoveanului. Rânduiala hăitului se face în așa fel. Dintâi, ca și de Crăciun, se pornește băiețăraia cu clopoței, cu prăjini lungi, crăcănate la vârf, ca să samene cu plugul. De prăjini se leagă, de obicei, stible de busuioc, în semn că ,,hăitorii" doresc ca anul viitor să fie bogat și în pâini, și ... porcul, Iute ca focul; Ș-a alergat la Ștefan Țiganu, În fundul pământului, Și i-a dat să facă nouă secerele, Cu zimții de viorele, Cu mănunchi cu floricele; Ca să taie grâu cu ele. S-a sculat badea Vasile într-o sfântă joi, S-a dus să are dealurile Gorarimului, Văile Rusalimului. Badea ara ... odobaie, Ș-a făcut o fățărușă de alamă -- Numai unul domnul S-o știe de seamă. Ș-a adus nouă iepe Cu copitele crăpate, Cu tei legate; Cu coada felezuiau, Cu urechile vânt trăgeau, Cu botul în sac puneau, Badei bine îi părea. Scoală, doamnă, nu dormi, Că noi de-aseară nu dormim, Că gerul ne geruiește, Viscolul ne viscolește ... că doresc să vie în anul viitor pâine multă și frumoasă, să trăiască toți Vasile Alecsandri - Mihu copilul ... Ș-acum se găsesc De benchetuiesc La valea adâncă, La muchie de stâncă, La des păltiniș, Mărunt aluniș; La masă de piatră, În patru crăpată, Cu sârmă legată, Cu slove săpată, Cu slove de carte Cu aur suflate. Iar la masă, șade [6] armonioasă. Gata să te prade Ianuș Ungurean, Vechiul hoțoman, Cu barba zburlită, De rele-nvechită, Până-n brâu lungită, Cu brâu-nvelită. El are, măi frate, Săbii lungi și late, Durdă ghintuită, [7] Inimă-oțelită. Și mai are încă Pe-mprejur de stâncă Voinicei levinți ... Nu sunteți ca noi Oameni de mândrie, Buni de vitejie, Ci oameni de gloată, Buni de sapa lată." Și cum zice-ndată Mihul cel voinic Cu degetul mic Armele-și ridică, Pleacă pe potică Cu murgul voios Prin codrul frunzos. Și-n urmă-i vuiește, Codrul clocotește De un mândru cântic, Cântec de voinic, De-un glas de cobuz Dulce ... chiar mai ↑ Pușca are deosebite numiri. În munții dinspre Ardeal e numită flintă și-n alte localități durdă. ↑ Românul e înzestrat de natură cu un spirit de observare ce l-a făcut a caracteriza în puține cuvinte neamurile străine Vasile Alecsandri - Alba de la munte ... vorbe multe." ,,Las' să iasă că nu-mi pasă, Inima-mi de dor e arsă, Că bădica-i dus de-acasă, Să-mi cosească fân cu rouă, Frânge-i-s-ar coasa-n două, Să vie la alta nouă! Să-mi cosească fân, costrele, Facă-și coasa bucățele, Să vie-n ... să ne strice, Dragostea să ne-o ridice; Că mă ține badea bine, Inima lui e la mine Ș-a mea o poartă cu sine. Inima lui îmi grăiește, Ș-a mea lui încă-i șoptește; Una de alta dorește, C-amândouă sunt legate Cu legături înfocate Ș-una pentru alta bate. Acel lanț ce le cuprinde Între ele când se-ntinde Cu mare foc le aprinde, Iar când s-adun amândouă, Atuncea parcă le plouă O răcoreală de rouă. Așa le e jurământul, Îs legate cu cuvântul Să le despartă pământul!" ↑ Româncele de pe malul Dunării și o parte din acele de la munte poartă fesuri mici roșii pe cap ... Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul ... Dar el cântă-n nepăsare Parcă-ar fi la masă mare, Și dă semn de veselie Parcă-ar fi la cununie!.. Iată mârzăcițele [6] Și cu tătărițele Că la hanul năvălesc Și cu toate așa-i grăiesc: ,,Alei! Doamne han bătrân Cu hamger bogat la sân! Fă cu Grue ce vei face Sufletul să ni se-mpace, Că de când s-a ridicat Și-n Bugeac Grue-a intrat ... nu mai avea nici tată, nici mamă pe timpul lui Grue. ↑ Aman e strigătul turcilor și al tătarilor când ei se află în față cu un pericol. Aman înseamnă: ,,Grație!" ↑ Vezi nota din balada lui Serb-Sărac . ↑ Caii din baladele și din poveștile poporale sunt hrăniți cu jăratic și scot scântei de foc pe ochi și pe nări când se aprind la fugă. A scoate însă scântei verzi înseamnă a ... Românii sunt foarte bucuroși de cumetri judecând după marele număr de cumetri ce se găsesc în fiecare sat. Ceremonia botezului da loc la serbări voioase cu mese mari și cu hore. ↑ Mănăstirile ce se ridicau în timpurile grele ale luptelor noastre ... Grigore Alexandrescu - Epistolă către Voltaire ... lor, Și geniul tău frumos, până acolo să-l sui. Cerul, tăria vestind faptele mâinilor lui, Din pavilionu-i de nori, acel prea înalt tunând, Cu fulgerele-i de foc vrăjmașii lui răsturnând, Pământul din temelii clătit, dezrădăcinat, Suflarea-acelei mânii ce mările-a-ntărâtat, Aste mărețe trăsuri tu ... A zice că te-ai luptat abuzul să războiești; Nu, temelia-ai surpat în dogmele creștinești. A! dacă talentul tău, mai bine-ntrebuințat, Cu soarta-i a se lupta pe om l-ar fi înarmat! Dacă pe drepți întărind, pe răi ai fi îngrozit, Îngerii numele tău ... pe șleau ca preotul de la sat Zice că e deslușit, se crede simplu; iar eu Mă trag deoparte, privesc, și scriu cum dă Dumnezeu. Cu toate-acestea luăm titluri de mari autori, Dăm sfaturi și osândim, ne facem legiuitori, Ne credem pe cât putem ai lui Apolon nepoți, Râdem de ... am face ceva, am fi de vreun folos: Avem un dialect bun, ușor și mlădios; În el fiece cuvânt nu e ca la voi legat, Cu un articol semeț, cu ... Gheorghe Asachi - Alvir cătră a sa miniatură ... lui Apele, Ce figurezi avidoma Icoana feței mele! O, mângâiere singură De amorata zină, De când o lege barbară De dânsa mă dezbină! Mergi-unde cu haritele Dulce-Amor domnează, Und-al meu cuget ș-inima De-apurure viază. Ascunsă sub aripele Lui Cupidon, mergi iute; El te-a scuti ... De tristele cuvinte. În acel sân al crinului, Când te-i afla ferice, Zi-i: Ce nu poate-asemene Să fie-Alvir aice? Că el, cu dulce zicere Ș-a inimei văpaie Ar usca cele gemene A plânsului pâraie. Ar alina ursitelor Neomenita lege, Cu amorate buzele Suspinul ar culege. Și mie lin luceafărul Din ceri va să-mi străluce, Când dulce-a fi d-o patimă Aminte ... Vasile Alecsandri - Novac și corbul ... dânșii se grăiau: ,,Ista-i Gruia lui Novac, Lui Novac Cara-Iflac!" [3] Și pe loc ei s-adunau, Și de Grue s-aninau, Și cu Grue se luptau Și pe Grue mi-l legau Cu trei funii de mătasă, Din ele să nu mai iasă! Dar când Grue se-ntindea, Două funii se rupea, Numai una rămânea, Una lungă noduroasă ... Catrinului, În pădurea Pinului La condacul lui Novac, Lui Novac, Baba-Novac. Și mă jur că de-oi scăpa, Pe tine te-oi adăpa Nu cu sânge păsăresc, Dar cu sânge păgânesc!" Corbul vesel croncănea, Inelu-n plisc îl punea, Aripile-și întindea, Și pe cer el se zărea, Întâi ca un porumbaș, Apoi ca ... Și inelul cât vedea, Scotea haine novăcești, De punea călugărești, Scotea cuca de Novac [4] Și punea un comănac, Și-ncăleca voinicește, Și purcedea vulturește, Cu desagi, cu buzdugele Pline de mahmudele. [5] El mergea și iar mergea, În Țarigrad ajungea, La divan că se ducea Și din gură-așa zicea: ,,Auzit-am ... din Valahia îi cheamă cara-iflac , români negri, și pe cei din Moldova ac-iflac , români albi. ↑ Cuca era un soi de coifură împodobită cu ... ... vede Ghemiș moare! Într-o zi Ghemiș punea Șapte buți alăturea, Cu vânăta le sărea, Pe vânăta o spetea! Iar Ghemiș ca un nebun O lega de un alun Și trei zile o plângea, Nici că se mai mângâia! Apoi, mări, se-ndrăcea, Colea-n vale se ducea, O falangă-n ... Dacă-n lume cunoștea Alt fugar ca vânăta, Să-i se dreagă inima. Când la urma tuturor, Iat-un biet de cerșetor. [4] În spinare cu desag Și în mână c-un toiag. Iar Ghemiș cum îl vedea, La pământ îl întindea, De falangă mi-l lega Și-l bătea și tot striga: ,,Măi sărace, sărăcilă, De când umbli cerând milă, Văzut-ai în calea ta Vreun cal bun ca vânăta?" ,,Stăi ... din val în val Pân' sosea la cela mal! ↑ În poveștile poporale există o ființă fantastică ce se numește Statul-Palmă-Barbă-Cot , adică cu statul nalt de o palmă și cu barba lungă de un cot. El trăiește sub pământ și umblă călare pe un iepure șchiop. Ghemiș, mare cât un ghem, o fi negreșit rudă ... ... Alexei Mateevici - Frunza nucului ... de floare Îmi aduce din Bugeac. De ce tremuri, frunzuleană,-- Fiica nucului rotat,-- Ce fior de prin poiană Firea ți-a cutremurat? Eu cu ierbile poienii N-am nimic de împărțit, Jale mi-i că moldovenii Încă nu s-au înfrățit. Vântul șuieră prin creste, Vine zburător prin văi ... verzi. Mare-i fala din câmpie, Dar bătrânii ți-s mâhniți. Dragostea de unde-ți știe, Că vor fi toți înfrățiți? Dragostea adânc mă leagă Cu Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a X ... zioa-în gură Făr' ierburi cu rădăcini măcrie, Mure, bureți, alune și poame, Ruptoși, ciuhĂ²și, leșinați de foame? Eu ți-oi spune: zilele, săracii, Cu tăuni și țânțari neîncetate Bătăi avea, nopțile, cu dracii Care-îi invita cătră păcate; În urmă din oameni buni cu crieri Să strămuta-în sălbatece fièri. Zieu! aceia n-aflară nici ună Dintru cele-învățaturi alese Ce pre-oameni fericesc și minună; Nu în ... Nu era mai nice-o zi deșartă, Ba ș-alte lucruri fără ispravă Să scornea după-adunarea spartă, Căci mergând pe-acasă-într-adevăr Unii cu-alții să lua de păr. Puțin lipsea ca să nu să bată Câteodată toată țigănia. Să-învrăjbisă-acum ceată cu ceată Și neputându-și ținea mănia, Tocma când era sfatul mai mare Atuncia ei să sfădea mai tare. Deci, precum spun cărțile ciorești, De șepte ... măgulește,-i să-îmbie. Măcar să n-aibă-altă vrednicie. [13] Așa la dregătorii primare [14] Vin întriganți ș-amegèi neharnici, TrĂ¹fași bogătari cu punga mare Și minte mică, pentru că-s darnici; Iar' a celor buni și cu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru LEGA (CU)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru LEGA (CU). ... vedere Dumnezeu aici? 10 Sau vorbește El înadins pentru noi? Da, pentru noi a fost scris astfel; căci cine ară, trebuie să are cu nădejde, și cine treieră grîul, trebuie să -l treiere cu nădejdea că va avea parte de el. 11 Dacă am sămănat printre voi bunurile duhovnicești, mare lucru este dacă vom secera bunurile voastre vremelnice? 12 ... meu în Evanghelie. 19 Căci, măcar că sînt slobod față de toți, m`am făcut robul tuturor, ca să cîștig pe cei mai mulți. 20 Cu Iudeii, m`am făcut ca un Iudeu, ca să cîștig pe Iudei; cu ceice sînt supt Lege, m`am făcut ca și cînd aș fi fost supt Lege (măcar că nu sînt supt Lege), ca să cîștig pe ... fără o lege a lui Dumnezeu, ci sînt supt legea lui Hristos), ca să cîștig pe cei fără lege. 22 Am fost slab cu cei slabi, ca să cîștig pe cei slabi. M`am făcut tuturor totul, ca, oricum, să mîntuiesc pe unii din ei. 23 Fac totul pentru ... acesta pentru o cunună, care nu se poate vesteji. 26 Eu, deci, alerg, dar nu ca și cum n`aș ști încotro alerg. Mă lupt ... i-au răspuns: ,,Nu; vrem numai să te legăm și să te dăm în mînile lor, dar nu te vom omorî.`` Și l-au legat cu două funii noi, și l-au scos din stîncă. 14 Cînd a ajuns la Lehi, Filistenii au început să strige de bucurie înaintea ... a găsit o falcă de măgar neuscată încă, a întins mîna și a luat -o și a ucis cu ea o mie de oameni. 16 Și Samson a zis: ,,Cu o falcă de măgar, o grămadă, două grămezi; Cu o falcă de măgar, am ucis o mie de oameni``. 17 Dupăce a isprăvit de vorbit, a aruncat falca din mînă ... ... Toată partea bărbătească dintre preoți să mănînce din ea; și anume s`o mănînce într`un loc sfînt, căci este un lucru prea sfînt. 7 Cu jertfa pentru vină este ca și cu jertfa de ispășire; aceeaș lege este pentru amîndouă aceste jertfe: vita jertfită va fi a preotului care va face ispășirea. 8 Preotul care ... care se va aduce Domnului. 12 Dacă cineva o aduce ca jertfă de laudă, să aducă, împreună cu jertfa de mulțămire, niște turte nedospite, frămîntate cu untdelemn, niște plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn, și niște turte din floarea de făină, prăjite și frămîntate cu untdelemn. 13 Pe lîngă aceste turte, să aducă și pîne dospită pentru darul lui de mîncare, împreună cu jertfa lui de laudă și de mulțămire. 14 Din toate acele daruri să aducă Domnului cîte o bucată, ca dar ridicat; ea să fie a ... și spune-le: ,Cine va aduce Domnului jertfa lui de mulțămire, să aducă Domnului darul lui, luat din jertfa lui de mulțămire. 30 Să aducă cu mînile lui ceea ce trebuie mistuit de foc înaintea Domnului; și anume să aducă grăsimea cu ... ... să intre Aaron în sfîntul locaș. Să ia un vițel pentru jertfa de ispășire și un berbece pentru arderea de tot. 4 Să se îmbrace cu tunica sfințită de in, și să-și pună pe trup ismenele de in; să se încingă cu brîul de in, și să-și acopere capul cu mitra de in; acestea sînt veșmintele sfințite, cu cari se va îmbrăca el dupăce își va spăla trupul în apă. 5 Să ia, dela adunarea copiilor lui Israel, doi țapi pentru jertfa de ... de fum de tămîie să acopere capacul ispășirii depe chivotul mărturiei, și astfel nu va muri. 14 Să ia din sîngele vițelului și să stropească cu degetul pe partea dinainte a capacului ispășirii spre răsărit; să stropească din sînge de șapte ori cu degetul lui înaintea capacului ispășirii. 15 Să junghie țapul adus ca jertfă de ispășire pentru popor, și să -i ducă sîngele dincolo de perdeaua dinlăuntru ... a primit ungerea și care a fost închinat în slujba Domnului, ca să urmeze tatălui său în slujba preoției; să se îmbrace cu veșmintele de in, ... ... cunoaște toți că nu este nimic adevărat din celece au auzit despre tine, ci că și tu umbli întocmai după rînduială, și păzești Legea. 25 Cu privire la Neamurile, cari au crezut, noi am hotărît și le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sînge, de ... dobitoace zugrumate și de curvie.`` 26 Atunci Pavel a luat pe oamenii aceia, s`a curățit, și a intrat cu ei a doua zi în Templu, ca să vestească sfîrșitul zilelor curățirii cînd se va aduce jertfă pentru fiecare din ei. 27 Către ... vîrît și pe niște Greci în Templu, și a spurcat acest locaș sfînt.`` 29 În adevăr, văzuseră mai înainte pe Trofim Efeseanul, împreună cu el în cetate, și credeau că Pavel îl băgase în Templu. 30 Toată cetatea s`a pus în mișcare, și s`a ... pe Pavel. 33 Atunci căpitanul s`a apropiat, a pus mîna pe el, și a poruncit să -l lege cu două lanțuri. Apoi a întrebat cine este și ce a făcut. 34 Dar unii strigau într`un fel, alții într`alt ... lățimea tot de un cot; să fie în patru colțuri, și înălțimea lui să fie de doi coți. Coarnele altarului să fie dintr`o bucată cu el. 3 Să -i poleiești cu aur curat, atît partea de sus, cît și păreții lui de jur împrejur și coarnele; și să -i faci o cunună de aur de jur ... el să ungi cortul întîlnirii și chivotul mărturiei, 27 masa și toate uneltele ei, sfeșnicul și uneltele lui, altarul tămîierii, 28 altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui și ligheanul cu piciorul lui. 29 Să sfințești aceste lucruri, și ele vor fi prea sfinte; oricine se va atinge de ele, va fi sfințit. 30 Să ungi ... Să vorbești copiilor lui Israel, și să le spui: ,Acesta Îmi va fi untdelemnul pentru ungerea sfîntă, printre urmașii voștri. 32 Să nu se ungă cu el trupul niciunui om, și să nu faceți un alt untdelemn ca el după aceeaș întocmire; el este sfînt, și voi să -l priviți ca ... nimicit din poporul lui.`` 34 Domnul a zis lui Moise: ,,Ia mirodenii, stacte, onice mirositoare, halvan, și tămîie curată, în aceeaș măsură. 35 Cu ... ... nevasta. 5 Să nu vă lipsiți unul pe altul de datoria de soți, decît doar prin bună învoială, pentru un timp, ca să vă îndeletniciți cu postul și cu rugăciunea; apoi să vă împreunați iarăș, ca să nu vă ispitească Satana, din pricina nestăpînirii voastre. 6 Lucrul acesta îl spun ca o îngăduință; nu ... trăiască înainte cu el, să nu se despartă de ea. 13 Și dacă o femeie are un bărbat necredincios, și el voiește să trăiască înainte cu ea, să nu se despartă de bărbatul ei. 14 Căci bărbatul necredincios este sfințit prin nevasta credincioasă și nevasta necredincioasă este sfințită prin fratele; altmintrelea ... un slobozit al Domnului. Tot așa, cel slobod, care a fost chemat, este un rob al lui Hristos. 23 Voi ați fost cumpărați cu un preț. Nu vă faceți dar robi oamenilor. 24 Fiecare, fraților, să rămînă cu Dumnezeu în starea în care era cînd a fost chemat. 25 Cît despre fecioare, n`am o poruncă din partea Domnului. Le dau ... placă nevestei. 34 Tot așa, între femeia măritată și fecioară este o deosebire: cea nemăritată se îngrijește de lucrurile Domnului, ca să fie sfîntă și cu ... ... fire subțiri, pe cari le-au țesut în materiile vopsite în albastru, în purpuriu și în cărmiziu, și în in subțire; era lucrat cu măestrie. 4 I-au făcut niște umărari cari se împreunau cu el, așa că la cele două capete ale lui, efodul era legat cu ei. 5 Brîul era de aceeaș lucrătură ca efodul și prins de el; era de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in ... pe cari le-au pus la cei doi umărari ai efodului, jos, pe partea dinainte a lui, tocmai acolo unde se împreună efodul cu umărarii, deasupra brîului efodului. 21 Au legat pieptarul cu verigile lui de verigile efodului cu o sfoară albastră, așa ca pieptarul să stea țapăn deasupra brîului efodului, și să nu se poată mișca de pe efod, cum poruncise lui Moise ... văpsite în roș, învelitoarea de piei de vițel de mare, și perdeaua de despărțire; 35 chivotul mărturiei și drugii lui, și capacul ispășirii; 36 masa cu toate uneltele ei, și pînile pentru punerea înaintea Domnului; 37 sfeșnicul de aur curat, candelele lui așezate în rînd și toate uneltele lui, și untdelemnul ... ... trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, și a tot felul de instrumente de muzică, toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile s`au aruncat cu fața la pămînt și s`au închinat chipului de aur pe care -l înălțase împăratul Nebucadnețar. 8 Cu prilejul acesta, și în aceeaș vreme, cîțiva Haldei s`au apropiat și au pîrît pe Iudei. 9 Ei au luat cuvîntul și au zis împăratului ... ce vor auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente de muzică, vor trebui să se arunce cu fața la pămînt, și să se închine chipului de aur; 11 și după care, oricine nu se va arunca cu fața la pămînt, și nu se va închina, va fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins. 12 Dar, sînt niște Iudei, cărora le-ai dat ... ostași din oștirea lui să lege pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego, și să -i arunce în cuptorul aprins. 21 Oamenii aceștia au fost legați cu ismenele, cămășile, mantalele și celelalte haine ale lor, și aruncați în mijlocul cuptorului aprins. 22 Fiindcă porunca împăratului era aspră și cuptorul era neobicinuit de ... ... Capitol 13 1 În vremea aceea au venit unii, și au istorisit lui Isus ce se întîmplase unor Galileeni, al căror sînge îl amestecase Pilat cu jertfele lor. 2 ,,Credeți voi``, le -a răspuns Isus, ,,că acești Galileeni au fost mai păcătoși decît toți ceilalți Galileeni, pentrucă au pățit ... protivnicii Lui au rămas rușinați; și norodul se bucura de toate lucrurile minunate, pe cari le făcea El. 18 El a mai zis: ,,Cu ce se aseamănă Împărăția lui Dumnezeu, și cu ce o voi asemăna? 19 Se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l -a luat un om, și l -a aruncat în grădina sa; el a ... crescut, s`a făcut copac mare, și păsările cerului și-au făcut cuiburi în ramurile lui.`` 20 El a zis iarăș: ,,Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu? 21 Se aseamănă cu aluatul, pe care l -a luat o femeie și l -a pus în trei măsuri de făină, pînă s`a ... ... ... frați; Săbiile lor sînt niște unelte de sîlnicie. 6 Nu vreau să intre sufletul meu la sfaturile lor, Nu vreau să se unească duhul meu cu adunarea lor! Căci, în mînia lor, au ucis oameni, Și, în răutatea lor, au tăiat vinele taurilor. 7 Blestemată să fie mînia lor, pentrucă a ... unui pom roditor sădit lîngă un izvor; Ramurile lui se înalță deasupra zidului. 23 Arcașii l-au ațîțat, au aruncat săgeți, Și l-au urmărit cu ura lor. 24 Dar arcul lui a rămas tare, Și mînile lui au fost întărite De mînile Puternicului lui Iacov: Și a ... astfel păstorul, stînca lui Israel. 25 Aceasta este lucrarea Dumnezeului tatălui tău, care te va ajuta; Aceasta este lucrarea Celui Atotputernic, care te va binecuvînta Cu binecuvîntările cerurilor de sus, Cu binecuvîntările apelor de jos, Cu binecuvîntările țîțelor și ale pîntecelui mamei. 26 Binecuvîntările tatălui tău Întrec binecuvîntările părinților mei, și se înalță Pînă în creștetul dealurilor vecinice: Ele să vină ... sînt lucrurile, pe cari li le -a spus tatăl lor, cînd i -a binecuvîntat. I -a binecuvîntat, pe fiecare cu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LEGA (CU)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru LEGA (CU). ... cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici ... A purta cuiva de grijă , a avea grijă de cineva , a îngriji pe cineva . 3. ( Pop . ) A fi căsătorit cu cineva . VII. 1. Intranz . A dura , a dăinui . 2. Tranz . ( Despre boli sau dureri trupești ) A nu mai slăbi ... a nu - i da pace . 3. Intranz . A se întinde , a se prelungi ( într - o direcție ) . VIII. Tranz . 1. ( Exprimă , împreună cu determinarea sa , o acțiune sau o stare indicată de determinare , cu valoarea stilistică a unui prezent de durată ) A face să dureze , să se manifeste . De bucurie ținu masa trei zile . 2 ... se sfătui , a delibera . A ține luptă ( sau război , bătălie , foc ) = a se lupta , a se război ... ... SAU conj . 1. ( Cu funcție disjunctivă ) Ori , fie : a ) ( Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca opuse sau contradictorii ) Plânge sau râde ? ( Al doilea membru al ... o negație ) Sunt sau nu sunt ? b ) ( Leagă noțiuni sau propoziții care se exclud ca alternative ) Doriți cafea sau ceai ? 2. ( Cu funcție explicativă ) Adică , cu alte cuvinte . Adunarea , sau soborul întregii țări . 3. ( Cu funcție copulativă ) Precum , și . Nisipul se găsește pe fundul râurilor , lacurilor sau mărilor . 4. ( În propoziții interogative , cu ... PIEPTÓS , - OÁSĂ , pieptoși , - oase , adj . 1. Cu pieptul ( 1 ) lat ; p . ext . voinic , bine legat . 2. ( Despre femei ) Cu ... de vorbire la care se referă ; fiind vorba de verbe reflexive sau de forme verbale compuse , stă între auxiliar , pron . refl . etc . și verb ) I. ( Cu sens modal ) 1. Chiar , în adevăr , cu adevărat . 2. Pe deasupra , în plus , încă . După ce că e urâtă o mai cheamă și Neacșa . 3. Chiar , încă , pe lângă acestea , de asemenea ... Vezi să nu pățești și tu ca mine . 4. ( În propoziții negative ) Nici . Însă și de voi nu mă îndur ca să vă părăsesc . II. ( Cu sens temporal ) 1. Imediat , îndată , pe loc . Cum îl zări , îi și spuse . 2. Deja . Masa se și pune în grădină . B. Conj . I. ( Marcă ... același fel ale unei propoziții ) Este voinic și tânăr . 2. ( Împreună cu prep . " cu " exprimă relația operației matematice a adunării ) Plus . Doi și cu trei fac cinci . 3. ( Leagă două substantive între care există o corespondență sau o echivalență ) Binele și răul . 4. ( Așezat înaintea fiecărui termen al unei ... și cărți . 5. ( Leagă două propoziții de același fel , indicând o completare , un adaos , o precizare nouă ) Deschide ușa și intră . 6. ( Accentuat , în corelație cu ... ... ÎNSĂ Conj . 1. ( Adversativ , leagă două propoziții sau două părți de propoziție ) Cu ... casă ca a noastră . 2. ( Pop . ; mai ales la m . pl . ; indică soțul , soția , familia , rudele vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu ei , înlocuind și numele acestora ) Când vin ai noștri acasă ? 3. ( Indică lucrurile personale , proprietatea , preocupările etc . vorbitorului și ale persoanelor din același grup cu ... Care se află în posesiunea vorbitorului și a unui grup din care face parte acesta , care este legat printr - o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta . Casa noastră . 2. Care este legat printr - o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Picioarele noastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Gazda noastră . Strămoșii noștri . 4. Care este spus , săvârșit de vorbitor și de grupul din care acesta face parte ... ... BROȘÁT^2 , - Ă , broșați , - te , adj . ( Despre broșuri , cărți , caiete etc . ) Cu ... voastră . 2. ( Pop . : mai ales la m . pl . ; indică soțul , soția , familia , rudele persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea , înlocuind și numele acestora ) Când vin ai voștri acasă ? 3. ( Indică lucrurile personale , proprietatea , preocupările etc . persoanei căreia i se adresează cineva și ale ... căreia i se adresează cineva și a unui grup din care persoana respectivă face parte , care este legat printr - o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Casa voastră . 2. Care este legat printr - o relație cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Picioarele voastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Gazda voastră . Strămoșii voștri . 4. Care este spus , săvârșit de persoana căreia i se adresează cineva și de grupul ... ... primit de la cineva sau oferit fără plată cuiva , în semn de prietenie sau ca ajutor etc . ; cadou . 2. ( Bis . ) Prinos , ofrandă . II. 1. Însușire ( cu care se naște cineva ) ; aptitudine , vocație , talent . 2. Avantaj , binefacere . 3. ( În concepția creștină ) Ajutor pe care îl acordă Dumnezeu omului ; milă , har divin . DAR ... acestea , totuși . 2. ( Arată o piedică ) Însă . Ascult , dar nu înțeleg . 3. ( Adaugă o idee nouă la cele spuse mai înainte ) Mai mult decât atât , cu atât mai mult , darămite . Munte cu munte se întâlnește , dar om cu om . II. ( În propoziții conclusive ) Prin urmare , așadar , deci . Revin dar la primele idei . III. ( Introduce o propoziție interogativă ) Oare ? Dar ce vreți voi de ... ... FORMULARÍSTIC , - Ă , formularistici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Cu ... principală a unui obiect , a unei construcții , a unei mașini etc . 3. ( Fiz . ) Agregat de molecule , porțiune de materie cu masă diferită de zero . 4. ( Jur . ; în sintagma ) Corp delict = obiect care a servit sau era destinat să servească la săvărșirea unei infracțiuni ... care formează piciorul literei , exprimată în puncte tipografice . II. 1. Totalitatea persoanelor care , prin funcție sau prin profesiune , formează o unitate deosebită , legal constituită . 2. ( Cu determinări introduse de prepozitia " de " ) Mare unitate militară , cuprinzând mai multe divizii , de obicei de aceeași categorie . Corp de aviație . 3. ( În sintagma ) Corp de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||