Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: LANȚ

  Vezi și:LEGA, LANȚ, BOȚ, CATENĂ, LĂNȚIȘOR, OPRITOR, PATERNOSTER, POSTORONCĂ, ROLĂ, SINDIOTACTIC, ZA ... Mai multe din DEX...

LANȚURI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

LÁNȚURI s. pl. v. robie, sclavie.

Sursa : sinonime

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru LANȚURI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 250 pentru LANȚURI.

Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor

Ion Luca Caragiale - Lanţul slăbiciunilor Lanțul slăbiciunilor de Ion Luca Caragiale 1901 Am și eu o slăbiciune și eu sunt om! dorințele grațioasei mele prietene domnișoara Mari Popescu sunt pentru mine porunci, la cari mă supun cu atât mai bucuros cu cît văd că prietena mea nu abuzează niciodată de influența nemărginită ce știe bine că exercită asupră-mi... De astă dată, ce mare lucru-mi cere? "Stimate amice, Știu ce prieten ești cu profesorul Costică Ionescu și cât nu e în stare să-ți refuze o rugăminte. Mă-ndatorezi până-n suflet dacă obții de la el pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV liceul X... la latină nota 7, fără de care, băiatul, care mi-e rudă de aproape, rămâne și anul acesta repetent, ceea ce ar fi o mare nenorocire pentru familia lui - o familie dintre cele mai bune - și pentru mine o mare mâhnire. Cu cele mai afectuoase salutări, a dumitale bună prietenă, Mari Popescu." A! irezistibilă grație, cum știi de frumos să poruncești! Și ce bine s-a nemerit! Ionescu are și el o slăbiciune, și el e om! ține la mine și nu e în stare să ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Clejanii

Dimitrie Bolintineanu - Clejanii Clejanii de Dimitrie Bolintineanu Cinci columni de flăcări coperite-n fum, Din cinci părți de lume peste țări detun. Turcii și tătarii cad amar pe țară Ca turbate râuri după ploi de vară. Sunetele d-arme, tropote de cai, Uruiri de care trec în jos pe plai. Strigăte de fală, plângeri de durere, De la cel ce-nvinge, de la cel ce piere, Peste fața țării repede cobor, Dintr-un munte într-altul leșină și mor. Unde calcă turcii tot s-atristă foarte, Totul ia culoarea de mormânt, de moarte. Pe bărbați înțeapă... Junele fecioare Cu-anii lor cei fragezi pierd a lor onoare. Mumele cu corpul coper pruncii lor Și-n această luptă cu durere mor. Radu cheamă capii ș-astfel le vorbește — ,,Mehmet-bei c-oștire țara ne robește, Dar cât al meu sânge nu va putrezi, Fruntea-mi în sclavie nu voi umili. Lanțu-ncinge corpul când inima cade, Când nu mai roșește ca să se degrade! Cel ce poartă jugul e de lanțuri demn Al oricărei crime lanțul e un semn. Dar a noastră țară pe viitorime N-are să roșească d-a noastră rușine. ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna

Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna Ana-doamna de Dimitrie Bolintineanu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX I Sufletul lui Carol, regele maghiar, De dorinți trufașe se îmbată-amar, Dar cea mai fatală ce-a putut să fie E ca să supuie dalba Românie. Exaltat de dorul care l-a răpit, Cheamă cavalerii și-astfel le-a vorbit — ,,Viețuiește-un popol dincolo-n Carpați, Popol de mari fapte și de rari bărbați. Astfel cum un arbor lângă casă crește Și, crescând, lumina soarelui oprește, Astfel astă-dată, pe al nostru sân, Crește și va crește popolul român. Să surpăm stejarul într-a lui junie Și să spargem cuibul cel de bărbăție. Să-njugăm la carul cel triumfător Căpitanii ageri și pe domnul lor! Să stingem, prin lanțuri și prin împilare, Focul său de viață, de neatârnare, Până să roșească d-a se mai gândi Fericit și liber pe pământ a fi!..." Astfel zice Carol, iar maghiarii-aprinși Jură să zdrobească șoimii cei ne-nvinși. II Carol intră-n țară, asuprește foarte; Unde calcă, lasă lacrimi, ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Somnul lui Corbea

Ştefan Octavian Iosif - Somnul lui Corbea Somnul lui Corbea de Ștefan Octavian Iosif Din bătrâne basne știu de-o închisoare, Peșteră adâncă, văduvă de soare, Aerul, de-o poștă, l-otrăvesc bureții, Mucegai de veacuri spânzură pereții, Și-năuntru doarme Corbea somn de vrajă, Duhuri necurate lângă el țin strajă. Doarme uriașul, răsturnat pe spate, Ferecat în lanțuri pline de lăcate, Barba-l învelește ca un strat de iarbă, Viperi și șopârle i-au clocit în barbă... Și-nchisoarea-i largă de-ar cuprinde-o țară, Totuși lui i-atârnă picioarele-afară, Ba mai pe-ndelete dacă s-ar întinde, Două țări alături ar putea cuprinde... Însă Corbea doarme... Pân' să se deștepte, Mult amar de vreme trebuie s-aștepte! Doar abia pe geană de-l atinge-o rază. Doamne, lume nouă, cum îngheți de groază! Doar prin somn de-și mișcă trupul într-o parte, Lanțurile-i grele zuruie departe, Și-o zbughesc prin găuri viperi și șopârle... — Hai, săracă lume, cum o să te-

 

Alexandru Vlahuță - Liga domnișoarelor romîne

Alexandru Vlahuţă - Liga domnişoarelor romîne Liga domnișoarelor romîne de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție În munți, în codri 'ntunecați, Unde robit, de-atîta vreme, Un uriaș în lanțuri geme, Au mers și preoți, și soldați, Și nimeni n'a putut răsbate Să'i duc'o rază de dreptate! Pe-acolo drumurile 's pline De cruci, de ruguri, de morminte. Tot codru'i plin de jertfe sfinte, Și'n freamătu'i auzi suspine. Dar cată dinspre răsărit, Ca 'n basme se ivește-o zînă, Si ochii ei aduc lumină Eroului batjocorit. Pășește sveltă, zîmbitoare, Și 'n loc de armă poart'o floare. El, printre gene dese, grele, Ca 'n somn privirile 'și strecoară — Ce cauți, gingașă fecioară, În preajma suferinții mele? Ea, surîzîndu'i galeș, blînd, Întinde mîna'i delicată, Atinge lanțul... și de-o dată S'aud verigile căzînd, Și robul se ridică domn: El pare-un leu trezit din somn. „Mîntuitoareo, cine ești?...â€� „Sunt fiica ta... Tu ai strigat, Și glasul tău a răsunat În plaiurile romanești!

 

Alice Călugăru - Șerpii

Alice Călugăru - Şerpii Șerpii de Alice Călugăru Sub falnica desfășurare de crengi a umedei păduri, Mă culc în ierburi legănate, și-n palme tâmplele-mi se razmă; Și nu las somnul să mă-nfrângă cu-a buruienilor mireasmă, Că lin încep să șuier cântul ce cheamă șerpii lungi și suri. Și vie alunecând subt frunze, cu-ncete mlădieri de ape, Cu zvârcoliri de-ascunse flăcări verzui, ce-ar tremura subt jar, Să-ntindă asprii către mine vicleanul cap triunghiular, În care turburi ochi veghează sub străveziile pleoape. Cu-o fluierare prelungită începe necunoscutul cânt, Ce-o să-i adune de departe și-amăgitor o să-i dezmierde. Și ei se vor târî spre mine pe mușchiul înflorit și verde Ieșind pe rând din întuneric, cum ies izvoare din pământ. Și iată că de pretutindeni aud un foșnet de tufișuri; Erau încolăciți pe ramuri, ca lanțul iederei vicleni; Își plămădeau prin ierburi crude veninul lor de buruieni; Dormeau cu apele pădurii, ascunși sub grelele pietrișuri. Dar când descântecu-mi departe zvârli întâiul lui fior, Deodată fiecare-n codru lăsat-a cuibul singuratic, Și-nvinși de jalea prelungită a fluieratului cromatic, Își măsurară- ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Două lacrîmi

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Două lacrîmi Două lacrîmi de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Toată noaptea auzii Oltul. Ce mînie de apă ! Și toată noaptea am visat... o jale dăpărtată... un popor revoltat... Cine mă ținea legat? Nu puteam să mă mișc. Să nu fii liber cînd alții se bat... Grele sînt lanțurile... Oh ! libertate, nimic nu e mai scump ca tine ! A doua zi sării în picioare. Lanțurile căzură răsunînd sinistru. Eram liber ! Ce fericit e omul liber... A, nu, mă dășteptasem... Oltul vuia, vecinic în mînie. Trebuia să-l văz, prea semăna cu un popor revoltat. Ce măreață jale în imensitatea tăcută ! Plecai. Șoseaua se încovoaie, între Olt și dealurile cari se ridică unele peste altele, pînă se perd în înălțimi fumurii și albastre. Aerul e limpede, tremurător și viu; roua se întinde, ca un rizil presărat de diamante, pe dasupra pajeștilor. Cicorile, ca niște ochi mari și albaștri, veghează în valurile de fîneață nemărginită. Oltul se înfurie izbindu-se de stînci; spumegă de mînie; se aruncă peste stînci și cade în ochiuri iuți și adînci. Parcă-l sfredelește cineva. Cîte glasuri nu se ridică din apă ! Un plîns subțire, înghițit de un gemăt; o șoaptă ...

 

Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu

Constantin Stamati - Lauda lui Dumnezeu Lauda lui Dumnezeu de Gavril Romanovici Derjavin Traducere de Constantin Stamati O! preaputernice și nemăsurate! Cel ce învii firea lumii nemărginite, Tu izvorăști secoli, vremi nenumărate, Față nevăzută, în trei fețe sânte. Spiritul, mișcarea de la tine vine, Tu început nu ai, te-ncepi de la sine, Nici că te pricepe mintea omenească, Te afli-n tot locul, plinești lucrul tău Și ai privighere nimic să lipsească, Căci tu ești stăpânul, unul Dumnezeu! Măcar să se poată omul prin ispite Să măsoare marea, să-i găsească fundul, Să numere colbul, stele și planete, Dar a ta măsură nu ajunge gândul; Omul cu-a sa minte, de-i și luminată, Ce chiar ca o rază de sus i-au fost dată, Să afle nu poate hotarele tale, Căci de îndrăznește ca să te-nțeleagă, În a ta mărire, părerile sale Se pierd ca un abur: nimic nu încheagă. Din haos lumină cu securitate, Și din noian secoli ai însemnat lumii, Căci mai înainte fu eternitate, Tot a ta ființă, o, Domnul vechimei, Pe sine cu sine te-nființezi, sânte, Singur de la sine ești, preastrălucite, Din tine ...

 

Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel)

Dimitrie Anghel - Ţiganii (Anghel) Țiganii de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , III, 756, 25 ian. 1911, p. 1. Cînd soarele urca încă nevăzut, departe, după dealuri, rumenind zarea, pe largul șesului întins și galben, cei ce nu cunosc alt coperămînt decît clopotul de azur al cerului își opriră mersul și poposiră pe marginea Elanului secătuit de arșiță. Un scurt moment de repaos, o haltă în infinit, o clipă de înstăpînire a marelui pămînt pentru a purcede aiurea, unde-i duce deșirul nesfîrșit al ghemului ce l-a scăpat din mîni ursita lor. Căruțele au stat, umbrele de cai au fluturat din coame, apoi, liberați de hamurile de frînghii, au prins să pască iarba rară. Un țol negru, întins pe cîțiva pari, a făcut o perdea dinspre partea vîntului. O licărire sfioasă de lumină a tremurat, vîlvătaia unor flăcări albastre a zbuciumat apoi și un ceaun negru a fost așezat pe pirostrii. Puținul ce dă viață : cîțiva pumni de făină galbenă ca aurul și mîna obișnuită de sare, aruncată pe fundul negru al unui ceaun, a fost de ajuns ca să înveselească hoarda. Sclipiri ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Braha căpitanul

Dimitrie Bolintineanu - Braha căpitanul Braha căpitanul de Dimitrie Bolintineanu Noi te lăsăm, o, patrie, O, țară de suspine! Vom trece viața-n lacrime, Înstrăinați de tine! Sub greutatea lanțului Al nostru braț s-abate; Prin mărăcini picioarele Se-mlădiu sângerate. Și când ne las puterile, Când inima slăbește, Sub lovitura biciului Virtutea noastră crește. Dar dorurile corpului Uităm cu toții-ndată Când umbra dulce-a patriei Prin lacrimi ni s-arată. Astfel cânt moldavii de tătari robiți, Astfel cânt pe cale abătuți, zdrobiți. Întâlniră cete ruse și române Ce-au scăpat din spada hoardelor păgâne. Dar moldavii cată robii-a libera... Capu-oștirii ruse le vorbește-așa — ,,De-ți lovi tătarii după cum vă place, Are să se strice noua noastră pace." — ,,Cum nu ne vom bate, doamne, când zărim În robie soațe, fiice ce dorim?" Astfel strig românii și pe lângă dânșii Ordele turbate văd trecând cu prinșii. Braha stă, privește... O femeie trece Cu picioare goale, noată-n huma rece, Cu vesminte rupte, perii revărsați, Brațele sub lanțuri, ochii-i lăcrimați. Tinerica prinsă către dânsul cată. Strigă cu durere, cade leșinată. Braha recunoaște pe soția sa. Își cheamă vitejii, p-al ...

 

Dimitrie Bolintineanu - La un amic sărac

... ce-ai deșirat După a lumii frunte râzânda ei cunună, Ce trebuie să cugți-nainte ai aflat! Ferice cel ce poate, de orice lanț

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LANȚURI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 81 pentru LANȚURI.

LEGA

... I. Tranz . 1. A împreuna , a uni strâns ( printr - un nod , o fundă ) capetele de sfoară , de ață , de sârmă , de lanț etc . ( astfel încât să formeze un tot ) . 2. A închide la gură un sac , o pungă , o boccea etc . , adunând marginile și înnodându ... Tranz . A prinde , a agăța , a atârna un obiect de altul cu ajutorul unei frânghii , a unui lanț etc . 2. Tranz . Fig . A înlănțui între ele sunete sau cuvinte pentru a vorbi . 3. Tranz . A stabili o ... cineva ( căutând ceartă ) ; a se agăța de cineva . III. Tranz . 1. A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei frânghii , al unui lanț etc . ; a pune în lanțuri , în fiare ; a înlănțui , a încătușa . 2. A prinde un animal ( de ...

 

LANȚ

LANȚ , lanțuri , s . n . 1. Șir de verigi , de plăci , de zale etc . metalice , unite între ele pentru a forma un lot , care servește ...

 

BOȚ

... BOȚ ^2 , boțuri , s . n . Bucată de parâmă sau de lanț

 

CATENĂ

... CATÉNĂ , catene , s . f . 1. Șir de încrețituri ale scoarței pământului , formate sub influența unei presiuni laterale . 2. Lanț de atomi legați între ei prin valențe simple sau multiple . 3. ( Înv . ) Lanț

 

LĂNȚIȘOR

... LĂNȚIȘÓR , lănțișoare , s . n . Diminutiv al lui lanț ; lanț

 

OPRITOR

... OPRITÓR , - OÁRE , opritoare , s . n . , opritori , s . f . I. Subst . Ceea ce împiedică , stăvilește ceva . 1. S . f . Frână formată dintr - un lanț legat cu un capăt de dricul carului și prevăzut la celălalt capăt cu o bucată de lemn , cu un cârlig sau cu o talpă de ... între obadă și sol pentru a împiedica una dintre roți când vehiculul coboară la vale ; piedică . 2. S . n . și f . Curca ( sau lanț , ștreang ) la ham care ajută la împingerea înapoi a vehiculului , la încetinirea vitezei în timpul coborârii și la oprirea lui . 3. S . f ...

 

PATERNOSTER

PATERNÓSTER s . n . 1. Ascensor cu mai multe cabine , antrenate printr - un sistem de lanțuri continue și cu funcționare neîntreruptă . 2. Elevator pentru ridicarea materialelor de construcție , compus din colivii prismatice fixate pe două lanțuri sau pe două benzi continue , montate vertical și antrenate manual sau mecanic prin intermediul a două

 

POSTORONCĂ

... POSTORÓNCĂ , postoronci , s . f . ( Reg . ) 1. Funie , lanț sau curea legate de crucea căruței și de hamuri , cu ajutorul cărora calul trage vehiculul ; funie sau lanț

 

ROLĂ

... RÓLĂ , role , s . f . 1. Rotiță sau cilindru care se învârtește în jurul unui ax pentru a face să alunece mai repede un lanț , o curea de transmisie etc . Rolă de lanț . 2. Corp în formă de cilindru care poate fi rostogolit în jurul axei sale de simetrie , folosit ca organ de rulare sau ca unealtă de ...

 

SINDIOTACTIC

SINDIOTÁCTIC , - Ă , sindiotactici , - ce , adj . ( Chim . ; despre polimeri ) Care are o structură spațială regulată , în ale cărui lanțuri macromoleculare succesiunea unităților structurale se repetă constant de - a lungul lanțului , în poziția alternantă . [ Pr . : - di -

 

ZA

... ZA ^2 , zale , s . f . 1. Fiecare dintre ochiurile unui lanț ; p . gener . ( la pl . ) lanț . 2. ( La pl . ) Împletitură executată din inele mici de fier legate unul de altul ; p . ext . armură făcută din această împletitură , cu care se îmbrăcau ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...