Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:LĂCRIMA, LĂSA, LĂSAT, LĂNȚIȘOR, LĂUTĂREȘTE, ȚINE, DĂDĂCI, GALERIE, BANDERILĂ, FACE, CONVINGE ... Mai multe din DEX...

L��CA�� - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru L��CA��

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 2040 pentru L��CA��.

Heinrich Heine - Ca visurile

... Heinrich Heine - Ca visurile Ca visurile de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 15 ianuarie 1895 Ca visurile-ntunecate Clădirile se-nșiruiesc, Și singur, învelit în manta-mi, Tăcut pe trotuar pășesc. Acuma-n turnul catedralei Se bate tainic miez de noapte ... luminași frumos pe drum; Treci mai departe, luminează Și celorlalți pribegi, de-acum. Iar de găsești pe vreun ibovnic Ce plînge, tu să nu mi-l lași; O, mîngîie-l

 

Mihai Eminescu - Ca o făclie...

... Mihai Eminescu - Ca o făclie... Ca o făclie... de Mihai Eminescu Prin tomuri prăfuite ce mesele-i încarcă, Edgar trece cu gândul prin veacuri ca-ntr-o barcă. Nimica nu oprește a gândurilor grabă, Din când în când în cale-i pe sine se întreabă: La ce folos ... scrise în credința că lumea tot se schimbă Cu dezlegări ciudate și cu frânturi de limbă. Nu-i foliant în lume din care să înveți Ca viața preț să aibă și moartea s-aibă preț... Și de pe-o zi pe alta o târâi uniform Și nici să pot de somnul ... n ochi unită-i cu farmecul palorii. Trec, pier în adâncimea iubirii ș-a genunii, Icoanele frumoase și dulci a slăbiciunii Ca flori cu veștejite și triste frumuseți: Uitarea le usucă sărmanele vieți... Ș-apoi!? Ce-mi pasă!? Fost-am în lume poate unic Ce fără să ... atâția câți fură cu putință: Numele lor e nimeni, nimic a lor ființă. Ei dorm cum doarme-un haos pătruns de sine însuși, Ca cel ce-n visu-i plânge, dar nu-și aude plânsu-și Ș-a doua zi nu știe nimic de acel vis. Vai

 

Veronica Micle - Ca astăzi...

... Veronica Micle - Ca astăzi... Ca astăzi... de Veronica Micle Ca astăzi nu mai sunt stăpână Pe mine, pe sufletul meu, numai c-o strângere de mână îndeajuns ți-am spus-o eu. Și ca o slaba jucărie Sunt astăzi înaintea ta, privirea mea ți-ar spunea-o ție în ochii mei de vei căta. Și c-a mea ... ființă când tu pe lângă mine treci. Însă tu treci cum trece-o rază Din soare, pe un biet pribeag, - Ce-i pasă ei că-l

 

Ștefan Octavian Iosif - Ca visurile

... Ştefan Octavian Iosif - Ca visurile Ca visurile de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 15 ianuarie 1895 Ca visurile-ntunecate Clădirile se-nșiruiesc, Și singur, învelit în manta-mi, Tăcut pe trotuar pășesc. Acuma-n turnul catedralei Se bate tainic miez de noapte ... luminași frumos pe drum; Treci mai departe, luminează Și celorlalți pribegi, de-acum. Iar de găsești pe vreun ibovnic Ce plînge, tu să nu mi-l lași; O, mîngîie-l

 

Ion Luca Caragiale - D-l Goe

... Ion Luca Caragiale - D-l Goe D-l Goe de Ion Luca Caragiale 1900 Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 mai. Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni ... dacă a zburat pălăria, firește c-a zburat cu pamblică și cu bilet cu tot. Dar avea bilet... - Parol! chiar eu l-am cumpărat! zice tanti Mița. Conductorul însă nu înțelege, pretinde bilet; daca nu, la stația apropiată, trebuie să-l dea jos pe d. Goe. Așa scrie regulamentul: daca un pasager n-are bilet și nu declară ca n-are bilet, i se ia o amendă de 7 lei și 50 de bani, și-l dă jos din tren la orice stație. - Dar noi n-am declaratără? strigă mamița. - Ce e vinovat băiatul dacă i-a zburat pălăria ... îi vine rău băiatului înăuntru! în sfârșit, iacătă conductorul cu biletul: primește paralele și liberează pe captiv, pe care toate trei cocoanele îl sărută dulce, ca și cum

 

Anton Pann - Tăcerea e ca mierea

... Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Tăcerea e ca mierea de Anton Pann 0 muiere rea, limbută, Otrăvită, netăcută, Nu înceta cu certatul, Tot își judeca bărbatul. El iar cu firea neghioabă De bătăi ... zi nu zăbovește, Merge la o vrăjitoare, Vestită fermecătoare, Să roagă cu bună plată Să-i facă să nu o bată. Baba, fiind pricepută, Cunoscu ca e limbută, Și îi zise : -Fii în pace, Eu cererea-ți o voi face, Numai, draga mamii fată, Du-mi-te în tîrg îndată, Și ... de noapte, Fără vorbe, fără șoapte, Mergi la fîntînă tăcută Și ia apa nencepută, Care iar tăcînd în tine, S-o aduci aici la mine, Ca s-o pui seara la stele Cu descîntecele mele. Așa femeia să duse Și toate-n faptă le puse. Luă ulcior, luă apă, Tocma ziua ... vrăjitoare Și ea îl puse la soare. Stătu pînă dimmeață, Cu astupuș de verdeață. Muierea cea îngrijată Veni la ulcior îndată. Baba cum o văzu-l scoase Cu niște vorbe șoptoase, Zicînd : -Dragă, iată-ți leacul. Numai dă babii colacul, C-am descîntat-o de pace Și să vezi ce minuni ...

 

Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aș spune ei

... Mihai Eminescu - Basmul ce i l-aş spune ei Basmul ce i l-aș spune ei de Mihai Eminescu O, dă-mi arpa de aramă Și mi-o pune-n brațul stâng, Ochii tăi se plec cu teamă ... mult te iubesc eu, Câte nopți de-amor și rău Am vegheat zdrobit de plângeri, Scumpa mea, odorul meu! O, atunci mi-ai cere seama Ca să-ți spun câte-am visat, M-ai fixa fără de teamă, Ai da-ncet neagra maramă De pe păru-ți blond, curat; Netezind cu ... treptat... treptat, Cu chip blând și luminat Și pe lire sunătoare, Cântau dulce și curat. La picioarele Mariei Genuncheat pe-un nor de-argint, Alb ca lebeda pustiei, Blând ca glasul poeziei, Sta un înger cugetând; Și-a luat arpa-i de-aur Și trecând mâna pe ea A-nceput a ... Acel înger!... Fața pală, Ochiul negru, păr bălai, L-am văzut ­ o stea regală, O lumină triumfală ­ Și de-atunci îl iubesc, vai!... L-am cătat în astă lume Pân-ce viața-mi se pierdu, Sufletu-mi se abătu... Ș-atunci te-am văzut: minune! Acel înger ai fost ...

 

Antim Ivireanul - Pentru taina nunții cei pre l%C3%A9ge

... Antim Ivireanul - Pentru taina nunţii cei pre l%C3%A9ge Pentru taina nunții cei pre lĂ©ge de Antim Ivireanul Nunta iaste împreunare bărbat cu muiare spre împlinirea dumnezeescului acela cuvânt: CrĂ©șteți ... cătră corinthĂ©ni, în 7 capete zicând: Iară pentru curvie fieștecarele a sa muiare să aibă și fieștecarĂ© pre al său bărbat să-l

 

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii

... George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii L. Rebreanu: Golanii de George Topîrceanu Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului ( Golanii ), asistăm la zbuciumul unui ... ca și cu alta, Culcușul ) dl Rebreanu ne duce într-un mediu neexplorat încă de prozatorii noștri. Întreținuții aceștia, de speța cea mai de jos, ca ... cu cocotele duc un trai foarte pitoresc din punct de vedere literar și cât se poate de straniu pentru înțelegerea noastră, a fraierilor, ca să zic așa. Legăturile lor s-ar părea că se întemeiază numai pe interes: bărbatul are nevoie de bani, iar femeia are întotdeauna nevoie de ... în “culcușulâ€� de la „Trei gâșteâ€�, adică în iarbă, sub un nuc pântecos, la marginea orașului. Cântăreanu îl cheamă. El își bate amanta ca să-i dea bani, să joace în zaruri baboroasa cu tovarășii lui. Dar Didina se încăpățânează și nu-i dă. Și tocmai după ce Cântăreanu ... și comparațiile prea evocatoare în fiziologie nu ni se par potrivite, mai ales când sunt accentuate încă prin urâțenia cuvintelor: „capul i se înfierbântase ca ...

 

Emil Gârleanu - Ca soarele!

... Emil Gârleanu - Ca soarele! Ca soarele! ... de Emil Gârleanu O casă, o livadă și-o curte mare. În casă stau stăpânii; în livadă sunt pomi roditori; în curte felurimi de ... devremior chiar decât cocoșul, a ciugulit ce-a putut și, pe urmă, s-a dus sub culmea păunului, de l-a sculat. Și-amândoi, aripă la aripă, au pornit pe pajiște. Flori, răcoare, mireasmă dulce. Pentru întâia oară și-au apropiat pliscurile: întâiul ...

 

Nicolae Văcărescu - Ca un pom ce dă dă ploaie

... Nicolae Văcărescu - Ca un pom ce dă dă ploaie Ca un pom ce dă dă ploaie de Nicolae Văcărescu     Ca un pom ce dă dă ploaie     Și pă lîngă el să moaie           Uscăciunea ce-l seca,     Tocma-așa fără-ndoială     Cu firească orînduială           Acum și inima mea     D-o dumnezeiască știre     Ș-au mai dat și ea în fire     Ș ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru L��CA��

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 38 pentru L��CA��.

LĂCRIMA

... înduioșare etc . ) ; a plânge ( ușor ) , a lăcrima . 2. Intranz . și refl . ( Despre ochi ) A se umple ( continuu ) de lacrimi ( ca

 

LĂSA

... strâns . 2. Tranz . A permite , a îngădui , a admite , a nu opri ; spec . a accepta ca cineva sau ceva să rămână într - o anumită stare , într - o anumită situație , a nu interveni pentru a modifica , a ...

 

LĂSAT

... din mână . 2. La care s - a renunțat , care a fost părăsit . 3. ( Despre bunuri ) Care a fost primit ca moștenire . 4. ( Despre mirosuri , căldură etc . ) Care a rămas în urma cuiva sau a ceva , care a fost degajat ...

 

LĂNȚIȘOR

... LĂNȚIȘÓR , lănțișoare , s . n . Diminutiv al lui lanț ; lanț mic de metal prețios , servind ca

 

LĂUTĂREȘTE

... LĂUTĂRÉȘTE adv . În felul lăutarilor , ca

 

ȚINE

... 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ca cineva sau ceva să nu se poată mișca din loc ( prinzându - l cu mâinile sau legându - l ) ; a imobiliza . 4. Tranz . A face ca cineva sau ceva să stea sau să rămână un timp oarecare într - o anumită stare ; a menține . 5. Tranz . ( Cu determinările " pe loc ... negativă ) De - abia se ține să nu râdă . IV. 1. Tranz . A păstra un lucru într - un anumit loc ( pentru a - l pune la adăpost sau a - l avea la îndemână în caz de trebuință ) . 2. Tranz . A nu lăsa ca ceva să dispară , să se distrugă , să se altereze etc . ; a păstra neatins și neschimbat , a conserva . 3. Tranz . A ... A dura , a dăinui . 2. Tranz . ( Despre boli sau dureri trupești ) A nu mai slăbi pe cineva , a nu - l ...

 

DĂDĂCI

... DĂDĂCÍ , dădăcesc , vb . IV . Tranz . 1. A fi dădaca unui copil , a - l îngriji în calitate de dădacă . 2. ( Fam . ) A servi , a îngriji pe cineva ca pe un copil , a - l

 

GALERIE

... lucrărilor miniere . 2. Canal subteran de comunicație care face legătura între două puncte ale unei lucrări hidrotehnice . 3. Coridor subteran ( adesea ramificat ) pe care și - l sapă unele animale pentru a le servi ca adăpost . 4. Coridor lung ( și boltit ) situat în interiorul sau în afara unei clădiri , servind ca element de legătură sau ca loc de plimbare . 5. Muzeu , secție a unui muzeu sau sală într - o expoziție ori într - un muzeu , în care sunt expuse mai ... 8. Bară de lemn sau de metal de care se atârnă perdelele . 9. Un fel de tavă de metal care se pune în fața sobei ca

 

BANDERILĂ

... BANDERÍLĂ , banderile , s . f . ( Rar ) Suliță mică împodobită cu fâșii multicolore de pânză , pe care toreadorii o infig în ceafa taurului ca să - l

 

FACE

... despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile astfel ca să . . . ; a da cuiva posibilitatea de a . . . Ce - a făcut , ce - a dres , că a reușit ... 1. A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva să - și schimbe starea inițială , să ajungă într - o anumită situație . L - a făcut om . 2. A preface , a schimba , a transforma în . . . Faceți din piatră aur . 3. A ... zice , a spune ( despre cineva sau cuiva ) că este . . . , a califica ; a învinui , a acuza pe cineva de . . . L - a făcut măgar . V. 1. A săvârși , a făptui , a comite . 2. A provoca , a ...

 

CONVINGE

... CONVÍNGE , convíng , vb . III . Tranz . A face pe cineva să adopte o părere pe bază de dovezi și argumente , a - l face să recunoască ceva ca

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...