|
|
||
|
Vezi și:DENOMINALIZA,
UMBRĂ,
FI
... Mai multe din DEX...
IN SEMN DE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru IN SEMN DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 432 pentru IN SEMN DE. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar ... Vasile Alecsandri - Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar Călătorie în Africa. De la Biaritz la Gibraltar de Vasile Alecsandri Dlui l. Alecsandri Iubite frate ! --De 12 ani acum, de când călătoresc prin deosebitele părți ale lumii, tu mă urmărești cu ochii și cu sufletul. Dulcea iubire de frați, care ne leagă împreună, naște în inima ta o grijă tainică asupra soartei mele de călător, soartă expusă la tot soiul de întâmplări, și adeseori de pericole. De aceea preocuparea mea cea mai necontenită este de a-ți scrie din toate colțurile pământului unde mă aflu, pentru ca să-ți dau semn de viață și să te îndemn a fi liniștit în privirea mea, căci este un Dumnezeu priitor pentru călători. Eu acum am sosit la ... englezești; și peste câteva ore plec la Maroc, spre a vizita în grabă coastele Africii, pân-a nu intra în Spania. De vroiești a cunoaște cum am făcut drumul până aici, îți trimit jurnalul meu de călătorie. Adio; ia-ți copilița pe brațe și spune-i că moșul ei are să-i aducă de jucărie pe sultanul de Maroc. ( Gibraltar , 1853) Tovarășul meu de George Coșbuc - De profundis (Coșbuc) ... George Coşbuc - De profundis (Coşbuc) De profundis de George Coșbuc Pe sub dealurile Plevnei Doarme spaima și fiorul, Soarele-și ascunde fața Și-ngrozit se-ntoarce norul Să se ducă-ntr-alte părți ... Pe colnice cu porumb Poate unde scurmi pământul Tu să vezi că iese sânge, Plugul tău să dezvelească Vrun voinic ce-n groapă plânge Zbuciumat de spăzi și plumb. Au venit din munți cu soare Și din văi întunecate, Au lăsat pustii acasă Stâne și câmpii și sate Și-au trecut ... tu, putut-ai, moarte, Să oprești voinicii-n cale, Să le pui mâniei frâu? Pe sub dealuri pe la Plevna Doarme spaima și fiorul Plin de grije și-n tăcere Se strecoară călătorul Prin pustiul loc de-omor. Eu mă tem de-un semn, de ... însumi decât dacă aș fi vorbit eu alegătorilor. Al tău îndatorat, Jean P.-S. Iartă-mă că-ți scriu așa, pe fugă; mai am jumătate de oră până să plece trenul. Tocmai, semnul buletinelor noastre de vot e Crucea. De multe ori îi scrisese șeful; dar niciodată nu-i așternuse rânduri mai călduroase ca aceste. Conul Tase era încântat. Înghiți o bucată de plăcintă în pripă, sorbi de două-trei ori din cafea și porunci să-i aducă o trăsură. Erau 7 ceasuri. Își îmbrăcă redingota, își îmbucă tabachera cu tutun, iar coana ... ales steaua, iubiți alegători, pentru că ocârmuirea lor de astăzi e steaua rea a acestei biete țări!... Făcânduvă dar cruce și lepădându-vă de cei care zboară printre stele, ca duhurile rele, mergeți cu noi, înainte, iubiți și stimați alegători... Suflând, cu șurloaie de sudoare pe frunte, ca și când ar fi ieșit dintr-o baie cu aburi, conul Tase de-abia răzbi să se coboare de la tribună. Toți căutau să-i strângă mâna, să-i spuie un cuvânt, în vreme ce, de partea ceealaltă, sala duruia de ... Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană ... Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană Oaia năzdrăvană Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacu-Sărat—Brăila La Picior-de-Munte, Pe dealuri mărunte, Prin plaiuri tăcute, De vânturi bătute, Urcă și scoboară Și drumul măsoară Trei turme de oi, De oi tot țigăi, Cu harnici dulăi, Ș-un mândru cioban, Tânăr moldovean, Cu trei dorojani, Feciori de mocani. Sub poale de munte, Pe dealuri mărunte, Prin crânguri tăcute, Apa-i răcoroasă, Frunza e umbroasă Și iarba pletoasă Apa de băut, Frunza de șezut, Iarba de păscut. Foaie ș-o lalea, Cioban, d-ajungea, Crângul de vedea, Stân-apropia, Semn i se făcea Și-n loc se oprea, Dulăi odihnea Pe gânduri cădea. Dar pe când ședea De se tot gândea, O oaie bârsană, Oaie năzdrăvană, Nici iarbă păștea, Nici apă nu bea, Nici umbra-i plăcea, Ci mereu umbla Și mereu zbiera ... Dumnezeu, Iarba mie-mi place, Apa rău nu-mi face Și mult îmi e bine Să fiu tot cu tine, Dar gura nu-mi tace De trei zile-ncoace, Că semn mi se face Că ăi dorojani, Feciori de ... Gheorghe Asachi - La patrie La patrie de Gheorghe Asachi Un viu dor mă-naripează și mă-ndeamnă din giunie Ca să cerc pe alăută românească armonie. Acest vers, ce sun-aice, lui ... rostul ce-i urzit din cel latin. Armoni-a strâns pe oameni în plăcuta societate, Adunând pre ii din codruri în statornica cetate; De cântarea lui Orfeos munții Traciei s-umpleau, Și de sunetul cel dulce crude fiare se-mblânzeau. Însăși ruga de evlavie unei inimi credincioase Cătră Domnul se înalță pe aripi armonioase Ș-o simțire legănată prin al muzelor organ, Mângâietă, cursul trece pe al vieței ... ocean. Spre virtute versu-mbie, despre rele face ură, Fermăcându-ni adapă d-o înalt-învățătură. O, români, români ai Daciei, ce purtați un mândru semn De-origină, istoria acum fie-ni îndemn! În vechime maica Roma, ce-a fost doamnă-n toată lume, Ni-a lăsat legi ... giunei muze care ist vers a țesut; Pe-nverzit și tânăr laur, ce din țărnă-acum răsare; Cu puternic scut să-l aperi de ... Gheorghe Asachi - La moldoveni ... Gheorghe Asachi - La moldoveni La moldoveni de Gheorghe Asachi La restatornicirea domnilor pământeni Vers înalt de bucurie să răsune împregiur! Astăzi gemetul Moldovei în armonii se preface, Astăzi soarta îmblânzită ni urează cu ogur, Și din clime seninoase se întoarnă lină ... părintele duios, Spre a noastră vindecare, ni lovește și ni iartă; Dar la cuget și privire ni-a lăsat un trainic semn De-nfrânare despre rele și spre dreptul de îndemn. Ca un călători nemernic, zbuciumat de-al mărei val, Când în noaptea-ntunecoasă nici o stea în ceri nu vede, Dacă-aproape de pieire de-ntâmplare află-un mal Cu mâni ambe îl apucă ș-abia șie însuși crede; Dar săltând pre el din undă, care moartea i minea, Domnului ... și va vedea. O puternică fortună pe Moldov-a fost împins Să plutească pe o mare de pericoli presurată, Și poporul fără cârmă, de mii tunete atins, Aștepta a sa sfărmare și pieire-nfricoșată; Obosite elemente mug și sun-azi mai încet, Vântul stă, s-alină marea ... puind patimele-n giug! Patrioți, veniți cu toții lângă tronul cel dorit, Să-ncheiem spre-a lui tărie giurământurile sfinte! Dup-un curs ... Mihai Eminescu - Îmbătrânit e sufletul din mine ... aș putea! Durerea cea mai crudă, cea mai mare, Aflând o formă, află ușurare. Nimic, nimic! Cântarea spăimântată, Popoare ce-o ridic la Dumnezeu. Imnuri de glorii pe mărimi ce-mbată, Amorul blând și dulce glasul său, Ah! toată lumea este fermecată De umbra unui dor... și numai eu Mă furișez o umbră și nu pot Să scap de ea... de mine... și de tot! Oricine-a plâns și spune că ferice În lume nu-i, acela e-un nebun. Ce știe el ce sunt dureri când ... imiteze-un tunet, Un ah ! să spuie cum ne chinuim. Nu, nu... Și fie forma cât de nudă, N-ajunge-n veci durerea noastră crudă. De bate-o inimă sub alba haină, Abia se mișcă creții de omăt. Un semn că sub ea se petrece-o taină, C-un suflet e de groază sfâșiet. Un semn abia ce poate, ce distaină Din chinul nostru vorbe ce arăt? Neputincioase sunt semnele-orcare ... Ce-arată fața mărei ce-i în mare? O foaie ... se mișcă-n cer, Încunjurând cu moartea ei pustie, Pământul greu cu a lui hemisfer, Care vuind se mișcă-n vecinicie În jur ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII ... izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut să fie cu bun-simț Orice voiesc a zice, și versurile mele Să aibă ... cioplesc iarăși, ș-având mai multă trudă Decât mai înainte pre sine nu mă cruț; Dar versurile mele tot nu cutez s-arăt. Ne-ncrederea de sine, rușinea, ne-ndrăzneala, În mine sunt sădite sau de-a naturii mână, Sau din copilărie de sfatul părintesc; Iar dreapta judecată când vream a fi sumeț M-amenința îndată cu chinuri, ostenele: De-atunce până astăzi urmez a ei povață. Cred orișicând că fața ce priimește-ades Colorul rușinării, se face îndoit Mai vie, mai frumoasă ... sută ... George Coșbuc - Perirea dacilor ... Unul singur avea cizme (Primul dac ce le-a purtat) Și vorbea cu galicisme, Că-n Paris trei ani a stat De-a învățat geologie, Și-avea Takowa pe piept, Îl chema sarab [1] Ilie, De spun cronicele drept, Iar în mână-avea cravașă Semn distins, ca bulibașă. Zise el: De vrei, ne-aruncă Peste-un milion de scări, Dar cinstita ta poruncă Prea ne scoate din răbdări! Când nu-i strop de vin în țară Ce să bem noi? Petroleu? Regele cu vorba rară: Oh, Sarailie-al meu! Tu cunoști pe Leon papa, Vorba lui mereu e ... o spun, Însă dacii, ca păgânii, Nu beau apă, nici să-i pici. Zic și ei, cum zic românii Cei ce-urmându-ne pe-aici De strămoși ne-or recunoaște: Apa-n burtă face broaște! La o mie două sute După Crist! Iar noi suntem Morți de tot, când ni-e ulciorul Gol o zi, ca la golani, Cum deci îi vom duce dorul Treisprezece sute de-ani! Pân-atunci ne ia tătarul, Tot cu gând că-i gol paharul. Ascultând aceste spuse, Regele-a zâmbit perfid. Dete-un semn ... Alexei Mateevici - Către Simeon Murafa ... Alexei Mateevici - Către Simeon Murafa Către Simeon Murafa de Alexei Mateevici Dragă frate, Ce tăceți și nu-mi scrieți nimic? Sunt dornic să știu tot ce se atinge de voi și de lucrul nostru. Am citit că schimbați numele revistei. Scrieți-mi despre toate; nu pot și nu vreau să fiu în neștiință. Iertați că scriu pe ... acest Paște, Hristos cu adevărat să învie pentru neamul nostru cel „răstignit pe cruce“, cu adevărat și pentru totdeauna. Așa îmi dorește inima. De la dorințe, trecem la rânduiala zilei. Gazeta lui Constantinescu — m-a băgat într-o mirare bucuroasă. De unde s-a luat? Cu ce mijloace se scoate? Parcă nu auzisem nimic de ea, fiind la Chișinău. Foarte aș dori să știu amănuntele. De ce știi, scrie-ni-le, trimițându-ne și numărul apărut. Berechet vrea să scrie despre ea o corespondență la „Neamul românesc“ al dlui ... precum și despre lucrul nostru. Numele nou al revistei mi-a plăcut. Îi mai scurt și mai potrivit. Berechet făgăduiește să scrie ceva, de va avea vreme, iar eu n-o am. Sunt ocupat cu scrierea tezei semestriale și cu alegerea tezei de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IN SEMN DERezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru IN SEMN DE. ... DENOMINALIZÁ , pers . 3 denominalizează , vb . I. Refl . ( Despre semnele bănești ) A se reduce valoarea nominală . - De ... ÚMBRĂ , umbre , s . f . I. 1. Lipsă de lumină , întunecime provocată de un corp opac care oprește razele de lumină ; porțiune din spațiu întunecoasă ( și răcoroasă ) unde nu ajung direct razele de lumină . 2. Întuneric , întunecime , obscuritate . 3. Nuanță închisă , pată întunecată . II. 1. ( De obicei urmat de o determinare în genitiv ) Conturul întunecat al unei ființe sau al unui lucru , proiectat pe o suprafață ( mai ) luminată . 2. ( În concepțiile mistice și în ... ... costa , a valora . Cât sunt vinetele ? 6. ( În superstiții , ghicitori etc . ) A însemna , a prevesti , a fi semn că . . . Ce e când ți se bate tâmpla ? B. ( Cu funcție copulativă ) 1. ( formează , împreună cu numele predicativ , predicatul ) El este vesel . 2. ( construit cu ... în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment , o senzație , o stare sufletească ) A simți . Mi - a fost greu . 4. ( Impers . ; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală ) A urma ( să se facă ) , a trebui ( să se facă ) . Când a fost să plece . 5 ... impers . ; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv ) A avea putința , posibilitatea , ocazia să . . . ; a se afla pe punctul de a . . . , a nu mai lipsi mult până să . . . Era să moară . 6. ( Impers . ; urmat de un suspin ) A putea , a trebui , a considera că este cazul să . . . , a se cuveni . E ceva ... ... |
||