|
|
||
|
Vezi și:SECRET,
SECRETA,
CIFRU,
ISCODI,
PAROLĂ,
SECRETOS,
TRANSPIRA,
ULTRASECRET,
ȘANTAJ,
AGENT,
APĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului IN SECRET:
ÎN SECRET.
IN SECRET - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru IN SECRETRezultatele 1 - 10 din aproximativ 136 pentru IN SECRET. Nicolae Nicoleanu - Secreta mea durere Nicolae Nicoleanu - Secreta mea durere Secreta mea durere de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție Secreta mea durere se va 'ngropa cu mine Și nimeni nu va plânge la capu-mi arzător. Un plâns de vecinic doliu, de vecinice suspine, Căci vieața-mi fu o lungă oftare de amor Zadarnică, perdută ca și cum n'ar fi fost! Căci razele speranții si glasul mângăerii Nu si-a vărsat lumina pe sufletu-mi tăcut, Și rătăcind ca dorul pe stâncile durerii În sînul meu amorul trăi necunoscut Și jalnic ca o floare născută p'un mormânt. O tu, ce-aprinzi în pieptu-mi dureri neadormite! Când noaptea se coboară cu șopte fericite Pe patul tău odihna si somnul a chema, Poate că zici adesea cu buzele-ți divine, Cetind aceste versuri d'a ta ființă pline: „Cine-i acea femee?â€� — și nu poți Dimitrie Bolintineanu - Consiliul secret ... Dimitrie Bolintineanu - Consiliul secret Consiliul secret de Dimitrie Bolintineanu La senat s-adună capii cei mai bravi, Soli germani, soli unguri, deputați moldavi, Preoți venerabili cu păstorul mare, Nobilă junime plină ... Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea Ion Luca Caragiale - Poziţia ministerială faţă cu revizuirea Poziția ministerială față cu revizuirea de Ion Luca Caragiale De alaltăieri, Camera și Senatul, întrunite în localul acestui din urmă, au început a ține ședințe secrete spre a pregăti tărâmul pentru desbaterea cestiunii israelite. Secretul acestor ședințe este mai mult formal, și n-are alt scop decât a face desbaterea prealabilă a parlamentului mai comodă; după închiderea ședinței secrete, publicul care se interesează de mișcarea parlamentară și care n-a fost admis a asista, totuși poate afla toate câte s-au petrecut în acea ședință. În întâia zi, precum se spune, guvernul a dat citire întregei corespondențe diplomatice ce a ținut cu străinătatea dela notificarea oficială a tratatului de [la] Berlin și până acuma. Aceea ce este, mai presus de toate, trăsură caracteristică comună a pieselor citite, este că guvernul, în toate notele sale cătră puteri, nu face alta decât a stărui să ni se recunoască independența, invocând pentru aceasta fel de fel de argumente și de motive și nepomenind nimica despre condiția impusă în tratat pentru recunoașterea acelei ... Ion Luca Caragiale - Amiaza maura ... â€� ...Fatme se supune și pleacă fierbând, Cu zâmbet pe buze, cu blestem în gând… Fatme e departe... Emirul Ahmet Cu blonda Biulbiula vorbește-n secret! * În aer e lene... Amiază de vară... E pâclă greoaie de plină Sahară. Biulbiul doarme-acuma deplin liniștită. Fatme se întoarce... Figura-i, pălită De ... â€� “Știu... Doarme acuma potrivnica mea: Stăpâne, vorbește-mi și mie de ea!â€� Biulbiul doarme dusă... Emirul Ahmet Cu bruna Fatmea vorbește-n secret... Și bruna, la rându-i, de vorbă sătulă, Adoarme alături cu blonda Biulbiulă. Emirul de vorbă și dânsu-i sătul – De-o parte-i ... Ion Luca Caragiale - Sfânt-Ion ... că s-a-ngroșat gluma, Și cum este el șiret, A recurs la marafet Și ne-a turnat la secret Cam pe lângă cabinet; Și pe loc a poruncit, Că zicea că am răcit, Să ne tragă de năjit Cum se trăgea mai ... Ion Luca Caragiale - Sfânt Ion ... că s-a-ngroșat gluma, Și cum este el șiret, A recurs la marafet Și ne-a turnat la secret Cam pe lângă cabinet; Și pe loc a poruncit, Că zicea că am răcit, Să ne tragă de năjit Cum se trăgea mai ... Nicolae Filimon - Ascanio și Eleonora Nicolae Filimon - Ascanio şi Eleonora Ascanio și Eleonora de Nicolae Filimon Prolog Castelul De Rosenberg Castelul de Rosenberg este situat în una din cele mai frumoase cîmpii ale Tirolului bavarez. Fațada principală este dominată de doi munți carii, prin înălțimea cea colosală și diferita vegetație ce îi acopere, reprezintă mai toate climele globului pămîntesc: de la căldura tropicală ce face să înflorească portocalul și naramzul, pînă la frigul și zăpezile ce reprezintă natura în dezolațiune. În partea opusă are un parc adornat de cei mai frumoși arbori ai climelor calde și de florile cele mai alese și mai odorifere din tot universul. Pe marginea acestui parc curge giganticul fluviu Innul care, prin zgomotul undelor sale ce formează o mulțime de cataracte și cascade îngrozitoare și prin rozele sălbatice și sălciile plîngătoare ce împodobesc marginile albiei sale, reprezintă, într-un chip misterios și încîntător, tot ce are natura mai frumos și teribil în poezia sa. Pe o stîncă de granit, udată de capricioasele unde ale maiestosului fluviu, este clădit un pavilion chinezesc cu două etaje, din a căruia înălțime cineva poate privi și admira feerica panoramă a acestui cadru delicios. În fine, pozițiunea aceasta este atît ... Elena Liliana Popescu - Imn Libertății ... povara încă, al frământării minții chin. Mă zbat înlănțuit de stâncă, silit să-ndur un crunt destin Sunt osândit în veșnicie plătind păcatul făptuit – Secret păzit cu strășnicie, când lumii l-am destăinuit Credeam că sunt învingătorul ursit să schimb fixate legi și pentru om ocrotitorul Eu, Prometeu, zeu peste ... Gheorghe Asachi - Oile Oile de Gheorghe Asachi Apolog Imitație Eu nu știu di ce acuma, ca în timpul cel trecut, Alte vite chiar ca omul nu au dar de limbuție? Căci în epoca străveche, cum făcutu-ni-au știut Esop, Lafonten în Franța și nu-s Cine-n Românie [1] Zburătoare, târâitoare și cvadrupede animale Discutau politici cvestii prin camere și tribunale. Pe atuncea de oi turme cu ai lor berbeci și miei Alegeau acele câmpuri unde ierbele-s mai bune, Rumigau trifoi și cimbru pe podișuri și prin văi, Fără a fi privighete de păstori pe la pășune, Nici de zer și d-a lor lapte n-au fost vasăle umplute Nici de lână dispoiete sau la măcelari vândute. Îns-acea independență și dorita liberta Cătră care ș-oaia aspiră au avut defecte grele, Cum în viața sa putut-au fiecine observa C-orice stare au meserie nu-i scutită de-a ei răle, Noi videm pe toată ziua pentr-a omului pacate Că cu binele și răle deseori sunt îmbinate. C-atunci când lânoasa turmă păștea-n pace, deseori, Îndemnat de foamea cruntă, stând la pândă în pădure, Nempacat ... Ștefan Octavian Iosif - De urît Ştefan Octavian Iosif - De urît De urît de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Aici sunt flori. S-or veșteji și-aceste, Cum alte multe-n șir se veștejiră... Aceasta-i scrisa florilor : resfiră Miresme dulci, și mor fără de veste. Voi mă-ntrebați — și vorba nu mă miră — Mănunchiul mîndru pentru cine este ? Iubesc o Viorică din poveste, Și ei îi cumpăr flori și-i zic din liră. Visez, în ceasuri de melancolie, Că vine-ncet, ș-așază lîngă mine, Șoptindu-mi basme, cîntece, secrete... Știu bine eu că e o nebunie, Și tot aștept, și dînsa nu mai vine... Mi-alung urîtul făurind Ștefan Octavian Iosif - Domnu' profesor Ştefan Octavian Iosif - Domnu' profesor Domnu profesor de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Nimic nu-nvață blestemații ! Și eu mi-am zis de-atîtea ori Că dau la dracu meditații... Dar vezi că cele trei surori Îmi sînt cu mult mai dragi ca frații Cei răi și neascultători. Afară-i noapte, vijelie, Și-i cald în salonașul lor... Mă-ntîmpină cu veselie Și toate mă salută-n cor Și fiecare vrea să știe : „Ce face domnu profesor?â€� În lecții ele-și spun secrete, Fac haz pe socoteala mea. Își mușcă buzele șirete, Pufnesc de rîs, fără să vrea... „Ti, bată-vă norocul, fete !â€� Și mama face haz și ea... La masă — glume, gălăgie... Și cea dintîi îmi toarnă vin, Drăguț a doua mă îmbie, A treia-mi dă paharul plin... E, cine-mi poate spune mie În sănătatea cui să-nchin ? Tîrziu, cînd plec de ies în stradă Și-i întunerec peste tot, Ah ! unde-s ele să mă vadă, Orbit de viscol, cum înot Prin valurile de zăpadă... Și drumu-i lung și nu mai pot... În odăița-ntunecată E frig... Eu, zgribulit, din pat Ascult vifornița ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IN SECRETRezultatele 1 - 10 din aproximativ 81 pentru IN SECRET. SECRÉT , - Ă , secreți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care este ținut ascuns , care rămâne necunoscut , nedivulgat ; confidențial . Tratative secrete . 2. Ascuns vederii , mascat privirilor . II. S . n . 1. Ceea ce nu se știe , nu se cunoaște ( de nimeni ) , ceea ce este tăinuit , nu trebuie spus nimănui ; taină . 2. Sistem ( ingenios ) care constituie condiția succesului într - o întreprindere ; procedeu special și eficace pentru a obține sau a face ceva . 3. Ceea ce constituie condiția intimă ( greu de realizat ) a unei științe , a unei arte . 4. ( Înv . ) Discreție . 5. ( Ieșit din uz ) Celulă izolată într - o închisoare . [ Var . : sâcrét , - eátă SECRETÁ , pers . 3 secretează , vb . I. Tranz . A produce o secreție . [ Prez . ind . și : CÍFRU , cifruri , s . n . 1. Sistem de semne convenționale cu care se transmit comunicări secrete . 2. Combinație de cifre sau de litere cu ajutorul căreia se pot deschide unele broaște sau lacăte cu închizătoare ... iscodesc , vb . IV . Tranz . 1. A cerceta ceva sau pe cineva cu de - amănuntul ( și în ascuns ) pentru a afla un secret , adevărul etc . ; a spiona . 2. A pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa , pentru a afla ... ... PARÓLĂ , parole , s . f . 1. Cuvânt convențional secret sau formulă convențională secretă folosite de militarii care au anumite misiuni pentru a fi identificați de alți militari care cunosc consemnul . 2. ( Rar ... ... SECRETÓS , - OÁSĂ , secretoși , - oase , adj . , s . m . și f . ( Fam . ) ( Persoană ) care știe să păstreze un secret , o taină ; ( persoană ) care nu se destăinuiește . - Secret TRANSPIRÁ , transpír , vb . I . Intranz . 1. A secreta și a elimina sudoarea prin porii pielii ; a asuda , a năduși . 2. ( Despre plante ) A elimina apă sub formă de vapori . 3. Fig . ( Fam . ) A ieși la suprafață , a reieși , a se afla , a se auzi ( o știre secretă , un zvon ... ULTRASECRÉT , - Ă , ultrasecreți , - te , adj . Foarte secret . - Ultra - + secret ... ȘANTÁJ , șantaje , s . n . Constrângere exercitată asupra cuiva prin amenințarea cu divulgarea unui secret compromițător sau prin alte mijloace de intimidare , cu scopul de a dobândi în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul ; mijloc ... ... f . Reprezentant ( oficial ) al unei instituții , al unei organizații , al unui stat etc . , care îndeplinește anumite însărcinări . Agent diplomatic . Agent de transmisiuni . Agent provocator . Agent secret . 2. S . m . Factor activ , care provoacă diferite fenomene fizice , chimice etc . Agenți atmosferici . 3. S . m . ( Biol ; în sintagma ) Agent patogen = microorganism capabil să ... ÁPĂ , ape , s . f . I. 1. Lichid incolor , fără gust și fără miros , compus hidrogenat al oxigenului , care formează unul din învelișurile Pământului . 2. Masă de apă ( I 1 ) formând un râu , un lac , o mare etc . 3. Fig . ( La pl . ) Joc de culori făcut în lumină de unele obiecte lucioase . II. 1. ( Urmat de determinări ) Denumire dată unor preparate lichide industriale , farmaceutice , de parfumerie etc . Apă de colonie . 2. Fig . Denumire dată unor secreții apoase ale corpului ( lacrimi , salivă , sudoare Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||