Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DURĂIT, DURUIT, HURDUITURĂ, HURUIALĂ, HURUIT, URUITURĂ ... Mai multe din DEX...

HURUITURĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

HURUITÚRĂ, huruituri, s.f. Zgomot produs de ceva care huruie; huruială, huruit^1, hurduitură. [Pr.: -ru-i-. - Var.: uruitúră s.f.] - Hurui + suf. -tură.

Sursa : DEX '98

 

HURUITÚRĂ s. duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, (reg.) durăt, hurduitură, (Mold.) durduit. (\~ unui vehicul pe o stradă pietruită.)

Sursa : sinonime

 

huruitúră s. f. (sil. -ru-i-), g.-d. art. huruitúrii; pl. huruitúri

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru HURUITURĂ

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru HURUITURĂ.

Panait Istrati - Chira Chiralina

Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru HURUITURĂ

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru HURUITURĂ.

DURĂIT

... DURĂÍT s . n . Faptul de a durăi ; zgomot produs de un obiect care durăie ; huruitură

 

DURUIT

... DURUÍT , dăruituri , s . n . Faptul de a durui ; zgomot produs de ceva care duruie ; huruit , huruitură

 

HURDUITURĂ

... HURDUITÚRĂ , hurduituri , s . f . ( Reg . ) Zgomot produs de ceva care huruie ; huruitură

 

HURUIALĂ

... HURUIÁLĂ , huruieli , s . f . Zgomot produs de ceva care huruie ; huruitură

 

HURUIT

... 2 , - Ă , huruiți , - te , adj . ( Reg . ) Dărâmat , surpat . [ Var . : huluít , - ă adj . ] - V. hurui . HURUÍT^1 s . n . Faptul de a ( se ) hurui ; huruitură

 

URUITURĂ

... URUITÚRĂ s . f . v . huruitură