|
|
||
|
Vezi și forma bază: FRACȚIONAR Vezi și:FRACȚIONAR, IRAȚIONAL, RAȚIONAL, VIRGULĂ ... Mai multe din DEX...FRACȚIONARE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FRACȚIONÁRE, fracționări, s.f. 1. Acțiunea de a fracţiona. 2. Separare a unor componenţi dintr-un lichid sau dintr-o substanță gazoasă prin distilare fracționată, cristalizare fracționată etc. 3. Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale. [Pr.: -ți-o-] - V. fracţiona.Sursa : DEX '98 FRACȚIONÁRE s. f. 1. acțiunea de a fracţiona. 2. separare a unui amestec lichid sau gazos în fracțiuni bogate în anumiți componenți. 3. procedeu de construcție a unei aeronave din (sub)ansambluri parțiale. (< fracționa)Sursa : neoficial FRACȚIONÁRE s. 1. v. împărțire. 2. v. descompunere.Sursa : sinonime fracționáre s. f. (sil. -ți-o-), g.-d. art. fracționării; pl. fracționăriSursa : ortografic FRACȚIONÁRE s.f. Acțiunea de a fracţiona și rezultatul ei; împărțire, fărâmițare. ** Separare a unui amestec lichid sau gazos în fracțiuni bogate în anumiți componenți. ** Procedeu de construcție a unei aeronave din subansambluri și ansambluri parțiale. [Pron. -ți-o-. / < fracţiona].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FRACȚIONARERezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru FRACȚIONARE. Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FRACȚIONARERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru FRACȚIONARE. FRACȚIONÁR , - Ă , fracționari , - e , adj . ( Mat . ) Care conține o fracție sau se compune din fracții ; care are forma unei IRAȚIONÁL , - Ă , iraționali , - e , adj . 1. Care nu se conduce după gândirea logică , care nu e rațional , care este fără judecată , nerațional ; contrar rațiunii . 2. ( Mat . ; în sintagmele ) Număr irațional = număr real care nu se poate reprezenta printr - un raport între două numere întregi . Ecuație ( sau expresie etc . ) irațională = ecuație ( sau expresie etc . ) care conține atât puterile întregi , cât și puterile fracționare ale elementelor ei . [ Pr . : - ți - RAȚIONÁL , - Ă , raționali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Conform cu principiile și cerințele rațiunii ; care poate fi conceput cu ajutorul rațiunii . 2. ( Despre oameni ) Cumpănit , chibzuit , cu judecată , cu rațiune . 3. ( Adesea adverbial ) Care se face cu judecată , cu măsură , cu respectarea unor principii sistematice , metodice . 4. ( Mat . ; în sintagmele ) Număr rațional = nume dat unei clase de numere din care fac parte numerele întregi și fracționare , pozitive și negative , precum și numărul zero , și care pot fi exprimate printr - un raport între două numere întregi . Expresie rațională = expresie algebrică care nu conține extrageri de radical asupra necunoscutei . 5. ( Fiz . ; în sintagma ) Mecanică rațională = mecanică teoretică . [ Pr . : - ți - VÍRGULĂ , virgule , s . f . 1. Semn de punctuație care delimitează grafic unele propoziții în cadrul frazei și unele părți de propoziție în cadrul propoziției . 2. Semn întrebuințat pentru a arăta când trebuie făcută respirația în timpul unei interpretări muzicale vocale . 3. Semn întrebuințat pentru a separa , într - un număr zecimal , partea întreagă de partea |
||