|
|
||
|
Vezi și:ACCELERAT,
DEVANSA,
MĂRUNT,
SMUCIT,
CATALIZATOR,
SILIT
... Mai multe din DEX...
FI GRĂBIT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FI GRĂBITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 340 pentru FI GRĂBIT. George Topîrceanu - Balada chiriașului grăbit George Topîrceanu - Balada chiriaşului grăbit Balada chiriașului grăbit de George Topîrceanu Trec anii, trec lunile-n goană Și-n zbor săptămânile trec. Rămâi sănătoasă, cucoană, Că-mi iau geamantanul și plec! Eu nu știu limanul spre care Pornesc cu bagajul acum, Ce demon mă pune-n mișcare, Ce taină mă-ndeamnă la drum. Dar simt că m-apasă pereții, — Eu sunt chiriaș trecător: În scurtul popas al vieții Vreau multe schimbări de decor. Am stat la mansardă o lună. De-acolo, de sus, de la geam, Și ziua și noaptea pe lună Priveam ca la teatru, madam! Când luna-mi venea la fereastră, Orașul părea că mă cheamă Să-i văd în lumină albastră Fantastica lui panoramă... Mai sus, într-o cameră mică, Făceau împreună menaj Un moș, un actor și-o pisică. Iar dincolo, jos, la etaj — O damă cu vizite multe Și-alături de ea un burlac, Un demon serios de la Culte Cu cioc și cu ghete de lac. De-acolo, pe-o vreme ploioasă, Mi-am pus geamantanu-n tramvai Și-abia am ajuns pân-acasă: Pe Berzei, la conu Mihai. Țin minte și-acuma grădina, Ferestrele unse cu var... În față sta ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F ... de unde tot atunci alțÄ Daco-românÄ s'aÅ adăpostit în Moravia și s'aÅ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ, peremptorie după mine, vor maÄ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine ... care îmÄ maÄ lipsiĂ mie pentru a putĂ© demonstra până la ultima certitudine persistența elementului românesc în Dacia luÄ Traian. Dacă AlbanesiÄ ar fi în adevÄ•r autoctonÄ acolo, unde locuesc eÄ astădzÄ, atunci vrĂȘnd-nevrĂȘnd am fi silițÄ a recunĂ³sce că naționalitatea română s'a format anume în Illiria, iar nicÄ de cum la Nord de Dunăre ... un admirabil «Ueberlebsel in Kinderspiel». (Dr. Ploss, Das Kind, t. II, pag. 308.) FĂ³rte puține vorbe albanese la RomânÄ ar putĂ© fi controversate ca termenÄ străbătuți la noÄ printr'un canal ne-albanes, bună-Ă³ră stăpân prin Bulgari saÅ Serbi, saÅ mal prin CelțÄ direct saÅ ... Emil Gârleanu - Călătoare! ... ... încolo și-ncoace; într-un colț dădu peste câțiva bani de aramă. Îi pipăi, îi mirosi — întrebuințare nu le putu găsi! „Ce-o fi făcând oamenii cu lucruri care, după cât se vede, nu le aduc nici un folos?â€� judecă ea. Porni mai departe. Mai în sus, alt ... știa că nu se lasă-n drum; mai ales merindele. „Bine că m-am ales măcar cu cevaâ€�, își spuse în gând și se grăbi să culeagă fărâmitura. Dar cum o apucă, îndată o și lăsă la loc: fărâmitura era udă de sângele păsării. „Brrr! Vasăzică, ăsta e omul ... Alphonse de Lamartine - Lacul (Lamartine) Alphonse de Lamartine - Lacul (Lamartine) Lacul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1830 Astfel tot la țărmuri nouă împinși calea ne-ncetată, Duși către vecinica noapte, înapoi făr-a veni, În oceanul de vârste noi nu vom putea vrodată O zi ancora-a-ntări? O, lac! abia-și sfârși anul drumul ce iar și-l gătește, Ș-aproape de drage valuri unde ea era-a veni, Pe piatra unde-ai văzut-o, aci, iată, mă privește, Viu singur a...m-odihni! Astfel tu mugeai în gemăt sub aste stânci afundate, Astfel vântul a ta spumă pe picioare-i arunca Și te sfărâmai tot astfel sub coastele-ți deșirate, Unda-ți plesnind se vărsa. Ti-aduci aminte-ntr-o seară când noi pluteam în tăcere Și n-auzeam de departe pe undă, sub cer lucios, Decât sunetul lopeții ce despica cu plăcere Valul tău armonios? Când, un glas străin cu totul pe tăcere, fără veste, Dintr-un țărm ce-aducea farmec începu a deștepta. Unda stătu să asculte, și glasul ce scump îmi este Cu-aste vorbe răsuna: "O, vreme, oprește-ți zborul! ceasuri blânde,- ... Ion Heliade Rădulescu - Lacul (Lamartine) Ion Heliade Rădulescu - Lacul (Lamartine) Lacul de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1830 Astfel tot la țărmuri nouă împinși calea ne-ncetată, Duși către vecinica noapte, înapoi făr-a veni, În oceanul de vârste noi nu vom putea vrodată O zi ancora-a-ntări? O, lac! abia-și sfârși anul drumul ce iar și-l gătește, Ș-aproape de drage valuri unde ea era-a veni, Pe piatra unde-ai văzut-o, aci, iată, mă privește, Viu singur a...m-odihni! Astfel tu mugeai în gemăt sub aste stânci afundate, Astfel vântul a ta spumă pe picioare-i arunca Și te sfărâmai tot astfel sub coastele-ți deșirate, Unda-ți plesnind se vărsa. Ti-aduci aminte-ntr-o seară când noi pluteam în tăcere Și n-auzeam de departe pe undă, sub cer lucios, Decât sunetul lopeții ce despica cu plăcere Valul tău armonios? Când, un glas străin cu totul pe tăcere, fără veste, Dintr-un țărm ce-aducea farmec începu a deștepta. Unda stătu să asculte, și glasul ce scump îmi este Cu-aste vorbe răsuna: "O, vreme, oprește-ți zborul! ceasuri blânde,- ... ... o doare? Vezi, nici eu n-o strâng, de frică: Ea-i atât de subțirică, Ca pe-o floare Poți s-o frângi. Dac-o fi pe drum, tu treci; Zi că ești grăbit, și-o lasă, Să n-asculți orice să-ți spuie. Și-un gând rău să nu te ... la ei! Ea, cu părul gălbior, Naltă, zugrăvită-ntreagă, Când își mlădie trupșorul! A ursit-o-n fașe dorul De-a fi dragă Tuturor! De-i vedea pe cineva Pe la ei, în fapt de seară, Prinde-l într-adins, ca-n glumă: Frânge-i gâtul și ... ... la locul lor și nu-i așteptau parcă decît pe ei ca să sosească. Aceasta era ținta ieșirii lor în tîrg și nimeni n-ar fi putut bănui, văzîndu-i ce mulțumiți treceau, cum erau să se întoarne peste o oră înapoi, căci nimeni nu-și poate închipui ce este un ... și își jucau apele. Covoare strînse în suluri se grămădeau unul lîngă altul ca niște papirusuri uriașe pe cari fantazia cine știe cărui zugrav ar fi scris fel de fel de arabescuri, de flori și de păsări sclipitoare. Febrile mînele lor răscoleau ; albe, mînele ei cercau moliciunea stofei, treceau în umbră ... nevinovat presurat pe stofa lui, ca pe un gobelin învechit. Urme de aur strîs poartă atîtea lucruri din lume, dar că galbănul acesta șters ar fi putut aduce aminte cuiva de nuanța părului ce-a împodobit capul unei femei, pentru care poate ai avut o simpatie de demult â ... George Coșbuc - Moartea lui Fulger ... ce cuteza Să-nalțe dreapta lui de fier Să prindă fulgerul din cer? Cum pier mișeii dacă pier Cei buni așa? Dar mâne va mai fi pământ? Mai fi-vor toate câte sânt! Când n-ai de-acum să mai privești Pe cel frumos, cum însuți ești, De dragul cui să mai trăiești, Tu ... Deplin armat, ca-n ceruri sus Să fii întreg ce-ai fost mereu, Să tremure sub pasu-ți greu Albastrul cer, la Dumnezeu Când vei fi dus. Mirați și de răsuflet goi, Văzându-ți chipul de război, Să steie îngerii-nlemnit; Și, orb de-al armelor sclipit, S-alerge soarele-napoi ... mâine nu-s! Și-oricât de amărâți să fim Nu-i bine să ne dezlipim De cel ce viețile le-a dat! O fi viața chin răbdat, Dar una știu: ea ni s-a dat Ca s-o trăim! Ea n-a mai plâns, pierdut ... ... despărțirile III și IV, la care trebuia să vorbesc. Bizuit pe marele tău talent, plec mai mulțumit și împăcat în mine însumi decât dacă aș fi vorbit eu alegătorilor. Al tău îndatorat, Jean P.-S. Iartă-mă că-ți scriu așa, pe fugă; mai am jumătate de oră până să plece ... una, și gândul mergea alături; înțelegea că robise sala, simțea că putea vorbi așa trei-patru ceasuri, o zi întreagă, o săptămână chiar, dacă ar fi fost nevoie. Deodată însă își aminti că mai are o întrunire. Trebuia să sfârșească. Post-scriptumul i se înșiră în minte... Tocmai, semnul buletinelor noastre ... zboară printre stele, ca duhurile rele, mergeți cu noi, înainte, iubiți și stimați alegători... Suflând, cu șurloaie de sudoare pe frunte, ca și când ar fi ieșit dintr-o baie cu aburi, conul Tase de-abia răzbi să se coboare de la tribună. Toți căutau să-i strângă mâna, să-i ... când năvălise în ea o herghelie speriată. În sfârșit, cu mare greutate, conul Tase izbuti să se îndrepte spre ușă. Alegătorii din cealaltă despărțire vor fi pierdut răbdarea. Trebuia să se grăbească. Dar, drept în ușă, un om, suflând de fugă, îi întinse o scrisoare. Conul Tase Filoreanu o luă, se ... Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paradisul suspinelor [1] de Paul Zarifopol Mi-ar părea nepotrivit a vorbi cititorului curios de frumusețe literară despre poetul Vinea, fără a-l preveni că arta acestuia e dintre acele care impune modificări în metoda obișnuită a cititului. Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sunt un interesant caz de umanitate. Cuvintele eroului (paginile Paradisului suspinelor) sunt când memorii ale eroului, când istorisire despre erou. Să nu se grăbească cititorul a-și fixa apetitul pe dezvelirea unui caz interesant de umanitate. Substanța fermecătoare e în altă parte. Adnotatorul memoriilor lui Darie înseamnă: Sensibilitatea dureroasă a eroului s-a lăsat desigur condusă, în povestire, mai mult de acuitatea impresiilor conținute, decât de ordinea cronologică și de logica expunerii. Deci, ziceam drept: nu la cazul interesant de umanitate, ci la expunere să luăm seama. Întâmplările somnului nu sunt fără însemnătate. Adevărul lor nu e mai puțin veridic decât al orelor de veghe... Imagini, senzații, emoții, somnul oferă de toate, asemenea vieții pe care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea ... Ștefan Octavian Iosif - Cătră tinerii poeți Ştefan Octavian Iosif - Cătră tinerii poeţi Cătră tinerii poeți — 1901 — de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție I Întunecată-i steaua țării noastre... Înstrăinați trăim în zile grele, Și viitorul — plin de semne rele — Vestește lacrămi numai — și dezastre... Spre voi se-ndreaptă glasul rugii mele, Frați cîntăreți ! Sus inimele voastre, Poeți pierduți prin nori și-n zări albastre Ce nu visați decît la flori și stele... Nu osteniți, ca-n asfințit de seară, Ci — treji la mîndrul sunet de fanfară — Veniți cu suflet și cu voie bună Spre soarele ce-i gata să răsară, Să înălțăm iar flamura străbună A dragostei de lege și de țară ! II Cîntați umbriți de-a flamurei aripă Sub care uriași bătrîni luptară ! Au n-auziți pe-ntinsele hotare Ce jalnic paseri mari de pradă țipă ? Și nu vedeți ce nouri se-nălțară ?... Grea vijelie-n fiecare clipă Ne spulberă comorile-n risipă — Chiar sfînta noastră doină stă să piară ! Copii răzleți ai mîndrei noastre nații ! De mai trăiește-n voi simțire vie, Veniți atunci și vă cunoașteți frații ! Sădiți în inimi vechea bărbăție, Avînturi mari, eterne aspirații... Și numele ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru FI GRĂBITRezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru FI GRĂBIT. ... te rog, vina roabei tale, căci Domnul va face domnului meu o casă trainică; iartă, căci domnul meu poartă războaiele Domnului, și niciodată nu va fi răutate... în tine. 29 Dacă se va ridica cineva care să te urmărească și să vrea să-ți ia viața, sufletul domnului meu va fi ... oprit mîna! 34 Dar viu este Domnul, Dumnezeul lui Israel, care m`a oprit să-ți fac rău, că, dacă nu te-ai fi grăbit să vii înaintea mea, n`ar mai fi rămas nimic din ce este al lui Nabal, pînă la lumina zilei de mîne.`` 35 Și David a luat din mîna Abigailei ce ... Psalmii Capitol 70 Psalmii 69 Psalmii Capitol 70 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David. Ca aducere aminte.) Grăbește, Dumnezeule, de mă izbăvește! Grăbește de-mi ajută, Doamne! 2 Să rămînă de rușine și înfruntați, cei ce vor să-mi ia viața! Să dea înapoi și să roșească, cei ce-mi doresc pieirea! 3 Să se întoarcă înapoi de rușine, cei ce zic: ,,Aha, Aha!`` 4 Toți cei ce Te caută, să se veselească și să se bucure în Tine! Cei ce iubesc mîntuirea Ta, să zică neîncetat: ,,Prea mărit să fie Dumnezeu!`` 5 Eu sînt sărac și lipsit: grăbește să-mi ajuți, Dumnezeule. Tu ești ajutorul și Izbăvitorul meu: Doamne, nu zăbovi! Psalmii ... la gît. Iar aripele întinse ale oastei lui vor umplea întinderea țării tale, Emanuele!`` 9 Scoateți strigăte de război cît voiți, popoare, căci tot veți fi zdrobite; luați aminte, toți ceice locuiți departe! Pregătiți-vă oricît de luptă, căci tot veți fi zdrobiți. Pregătiți-vă oricît de luptă, căci tot veți fi zdrobiți. 10 Faceți la planuri, cît voiți, căci nu se va alege nimic de ele! Luați la hotărîri cît voiți, căci vor fi fără urmări! Căci Dumnezeu este cu noi (Emanuel).`` 11 Așa mi -a vorbit Domnul, cînd m`a apucat mîna Lui, și ... el, nici nu vă speriați! 13 Sfințiți însă pe Domnul oștirilor. De El să vă temeți și să vă înfricoșați.`` 14 Și atunci El va fi un locaș sfînt, dar și o piatră de poticnire, o stîncă de păcătuire pentru cele două case ale lui Israel, un laț și o cursă ... nu vor vorbi așa, nu vor mai răsări zorile pentru poporul acesta. 21 El va pribegi prin țară, apăsat și flămînd, și, cînd îi va fi foame, se va mînia, și va huli pe Împăratul și Dumnezeul lui, apoi fie că va ridica ochii în sus, 22 fie că se va ... ... de limbile-cari -i clevetesc. 21 Binecuvîntat să fie Domnul, căci Și -a arătat în chip minunat îndurarea față de mine: parc`aș fi fost într`o cetate întărită. 22 În pornirea mea nechibzuită, ziceam: ,,Sînt izgonit dinaintea Ta!`` Dar Tu ai auzit glasul rugăciunilor mele, cînd am strigat ... ... necinstește Capul său. 5 Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau proorocește cu capul desvălit, își necinstește capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă. 6 Dacă o femeie nu se învălește, să se și tundă! Iar, dacă este rușine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să ... din paharul acesta, vestiți moartea Domnului, pînă va veni El. 27 De aceea, oricine mănîncă pînea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul și sîngele Domnului. 28 Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuș, și așa să mănînce din pînea aceasta și să bea ... trupul Domnului. 30 Din pricina aceasta sînt între voi mulți neputincioși și bolnavi, și nu puțini dorm. 31 Dacă ne-am judeca singuri, n`am fi judecați. 32 Dar cînd sîntem judecați, sîntem pedepsiți de Domnul, ca să nu fim osîndiți odată cu lumea. 33 Astfel, frații mei, cînd vă adunați ... ... iubesc, căci arăți azi că pentru tine nu sînt nici căpetenii nici slujitori; și văd acum că, dacă ar trăi Absalom și noi toți am fi murit în ziua aceasta, lucrul acesta ți-ar fi plăcut. 7 Scoală-te dar, ieși și vorbește după inima slujitorilor tăi! Căci jur pe Domnul că, dacă nu ieși să te arăți, nu va ... 11 La rîndul său, împăratul David a trimes să spună preoților Țadoc și Abiatar: ,,Vorbiți bătrînilor lui Iuda, și spuneți-le: ,Pentruce ați fi voi cei din urmă pentru întoarcerea împăratului în casa lui?` -Căci ce se spunea în tot Israelul ajunsese pînă la împărat. - 12 Voi sînteți frații ... i așa: ,Nu ești tu oare os din oasele mele și carne din carnea mea? Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă nu vei fi înaintea mea pentru totdeauna căpetenia oștirii în locul lui Ioab!`` 14 David a înmuiat inima tuturor celor din Iuda, de parcă ar fi ... ... hotărîse să treacă pe lîngă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu peardă vremea în Asia; căci se grăbea ca, dacă -i va fi cu putință, să fie în Ierusalim de ziua Cincizecimii. 17 Însă din Milet, Pavel a trimes la Efes, și a chemat ... din cetate în cetate că mă așteaptă lanțuri și necazuri. 24 Dar eu nu țin numai decît la viața mea, ca și cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfîrșesc cu bucurie calea și slujba, pe care am primit -o dela Domnul Isus, ca să vestesc Evaghelia harului ... 2 Cronici Capitol 26 2 Cronici 25 2 Cronici Capitol 26 1 Tot poporul din Iuda a luat pe Ozia, care era în vîrstă de șasesprezece ani, și l -a pus împărat în locul tatălui său Amația. 2 Ozia a întărit Elotul și l -a adus iarăș supt stăpînirea lui Iuda, dupăce a adormit împăratul cu părinții săi. 3 Ozia avea șasesprezece ani cînd a ajuns împărat, și a domnit cincizeci și doi de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Iecolia, din Ierusalim. 4 El a făcut ce este bine înaintea Domnului, întocmai cum făcuse tatăl său Amația. 5 A căutat pe Dumnezeu în timpul vieții lui Zaharia, care pricepea vedeniile lui Dumnezeu. Și în timpul cînd a căutat pe Domnul, Dumnezeu l -a făcut să propășească. 6 A pornit cu război împotriva Filistenilor. A dărîmat zidurile Gatului, zidurile Iabnei, și zidurile Asdodului, și a zidit cetăți în ținutul Asdodului, și între Filisteni. 7 Dumnezeu l -a ajutat împotriva Filistenilor, împotriva Arabilor cari locuiau la Gur-Baal, și ... 2 Cronici Capitol 24 2 Cronici 23 2 Cronici Capitol 24 1 Ioas avea șapte ani, cînd a ajuns împărat, și a domnit patruzeci de ani la Ierusalim. Mamă-sa se chema Țibia, din Beer-Șeba. 2 Ioas a făcut ce este bine înaintea Domnului în tot timpul vieții preotului Iehoiada. 3 Iehoiada a luat pentru Ioas două neveste, și Ioas a născut fii și fiice. 4 După aceea, Ioas și -a pus de gînd să dreagă Casa Domnului. 5 A strîns pe preoți și pe Leviți, și le -a zis: ,,Duceți-vă prin cetățile lui Iuda, și strîngeți bani din tot Israelul, pe fiecare an, pentru dregerea Casei Dumnezeului vostru. Și grăbiți-vă cu lucrul acesta.`` Dar Leviții nu s`au grăbit. 6 Împăratul a chemat pe marele preot Iehoiada, și i -a zis: ,,Pentruce n`ai vegheat ca Leviții să strîngă`` din Iuda și din Ierusalim darea poruncită de Moise, robul Domnului, și pusă pe adunarea lui Israel pentru cortul mărturiei? 7 Căci nelegiuita aceea de Atalia și fiii ei au pustiit Casa lui Dumnezeu, și au ... ... pe Iosua și au fost trași departe din cetate. 17 N`a rămas niciun om în Ai și în Betel care să nu fi ieșit împotriva lui Israel. Au lăsat cetatea deschisă, și au urmărit pe Israel. 18 Domnul a zis lui Iosua: ,,Întinde spre Ai sulița ... blestemurile, după cum este scris în cartea legii. 35 N`a rămas nimic din tot ce poruncise Moise, pe care să nu -l fi ... inima. 8 Mai bun este sfîrșitul unui lucru de cît începutul lui; mai bine cel bun la suflet de cît cel îngîmfat. 9 Nu te grăbi să te mînii în sufletul tău, căci mînia locuiește în sînul nebunilor. 10 Nu zice: ,,Cum se face că zilele de mai înainte erau mai ... gîndește-te că Dumnezeu a făcut și pe una și pe cealaltă, pentruca omul să nu mai poată ști nimic din ce va fi după el. 15 Tot felul de lucruri am văzut în zilele deșertăciunii mele. Este cîte un om fără prihană, care piere în neprihănirea lui, și ... duce mult în răutatea lui. 16 Nu fi prea neprihănit și nu te arăta prea înțelept: pentru ce să te pierzi singur? 17 Dar nu fi nici peste măsură de rău și nu fi fără minte: pentru ce vrei să mori înainte de vreme? 18 Bine este să ții la aceasta, dar nici pe cealaltă să n`o lași ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FI GRĂBITRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru FI GRĂBIT. ACCELERÁT , - Ă , accelerați , - te , adj . Care este iuțit , grăbit ; care are o frecvență mai mare decât cea normală . Ritm accelerat . Respirație accelerată . V. ... depăși . 2. A săvârși sau a face să se petreacă ceva mai devreme decât era normal sau prevăzut ; a grăbi MĂRUNT , - Ă , mărunți , - te , adj . 1. De dimensiuni , de proporții reduse ; ( foarte mic ) . 2. ( Despre bani ; adesea substantivat ) Cu monede divizionare , cu mărunt . 3. De înălțime , de statură mică ; scund , mic . 4. ( Despre mers ) Cu pași mici ( și grăbiți ) . 5. ( Despre ființe ) Care este de vârstă fragedă , abia născut sau de câțiva ani ; care este nevârstnic . 6. Fig . ( Despre oameni ) Care are o importanță , o valoare redusă ; mic , neînsemnat . 7. Fig . ( Despre oameni ) Lipsit de înțelegere , de generozitate , care dovedește orizont limitat . [ Var . : ( pop . ) mănúnt , - ă ... SMUCÍT^2 , - Ă , smuciți , - te , adj . 1. ( În sintagme și expr . ) Vorbă smucită = vorbă spusă grăbit ( pe un ton aspru și repezit ) . A fi smucit la vorbă = a vorbi iute , repezit ( și împiedicat ) . 2. ( Fam . ) Trăsnit , țicnit , nebun . [ Var . : ( pop . ) smuncít , - ă , smâncít , - ă adj . ] - SMUCIT ^1 ... CATALIZATÓR , catalizatori , s . m . Substanță care grăbește sau încetinește o reacție chimică , fără ca ea însăși să fie modificată . - Cataliza + suf . - tor ( după fr . SILÍT^1 s . n . Material termorezistent , pe bază de carbură de siliciu . [ Var . : silítă s . f . ] SILÍT^2 , - Ă , siliți , - te , adj . 1. Care este făcut fără voie , fără tragere de inimă , cu silă ; forțat , constrâns , nevoit , obligat . 2. ( Despre acțiuni , mișcări etc . ) Zorit ^2 , |
||