|
|
||
|
Vezi și:ȚINE
... Mai multe din DEX...
FI DE PARTEA CUIVA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FI DE PARTEA CUIVARezultatele 1 - 10 din aproximativ 66 pentru FI DE PARTEA CUIVA. Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi ... 8/20 iunie, sub titlul Ce este Zanzibarul? Voința națională scrie: „În adevăr am făcut greșala să afirmăm așa ceva (că adică Zanzibarul ar fi o insulă), însă nu noi întâi, ci domnul Bouillet, care, în Dictionnaire Universel d'Histoire et de GĂ©ographie, 1884, la pagina 2016, coloana a doua, ne-a indus în eroare că: «ZANZIBAR, Menuthias insula? insulă din ... 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. Mare comerț cu insula Maurice și cu coasta Africei. Consulat francez. Această insulă a fost descoperită în 1503 de către Albuquerque. (Așa încât procopsiții noștri aveau destulă vreme să afle ceva despre fericita insulă — not. red.) ZANZIBAR (Sultanatul de) pe coastele Zanguebarului între regatele Melinda la N și Quiloa la S; își trage numirea de la insula Zanzibar, care se găsește lângă coasta sa. Independent de la 1858. Capitala Zanzibar.»" * De aci polemică geografică la toartă. Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 11/23 iunie: „Toată lumea știe — afară de redactorii Voinței naționale — că nu insula Zanzibarului este în cauză în momentul de față relativ la diferendul iscat între guvernul german și sultanul de Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ŞI PRE SCURT asupra nedreptei morţi a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Ţării Româneşti POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cantacuzino, marelui postialnic al Țării Românești de Radu Greceanu Pământule și ceriule, stelele, și tu, lună. Boiari, striini și rudelor, s-ascultați d-ănpreună, Înpărații și prințipii, și toată politiia, De la mare până la mic, să vedeți istoriia, Pentru ca să vă minunați de marea strâmbătate, Care scrie că s-au făcut din multă răutate! Zic, dară, și voi, pietrilor și liamnelor, să plângeți, Și tuturor săracilor, de jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu ... cu multă bogăție! Aceia sunt lui vânzători, multe minciuni mărturisescu-i Și ca să-l omoară pre el, multe meșterșugescu-i, Zicându-i c-ar fi umblat ca să schimbe domniia Și, domnului care era, să aducă mazăliia! O strâmbătate ce-au făcut aceia, vânzătorii, Și de Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia ... Ivireanul - Pricinile pentru care fieştece preot are voie să slujească în noriia altuia Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia de Antim Ivireanul 1. De să va întâmpla cuiva nevoe de moarte și preotul acelui sat / nu să va afla acolea, ce va fi lipsind undeva, departe, sau va fi cumva și el bolnav, atuncea pentru nevoia morții, preotul din enoriia care va fi mai aproape, să aibă voe să-l ispoveduiască și să-l cuminece, și de va muri să-l și îngroape, pentru ca nu cumva să moară negrijit cu cĂ©lea ce să cad creștinului. Așijdirea și la botez. 2 ... lor aproape să dea unul altuia înștiințare când vor vrea să meargă undeva și va lipsi vreunul din enoriia lui și întracea / norie va veni cuiva ceasul morții, să vie preotul aceiialalte enorii să-l ispoveduiască și să-l cuminece. 3. Încăși de va lipsi preotul vreunii enorii întru care s-ar afla omul în cumpăna morții și preotul ceiialalte enorii fiind chiemat de oamenii bolnavului, pentru ca să-l ispoveduiască și să-l cuminece și el nu va vrea să meargă, ce va pune pricini la mijloc cum Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică ... adreseze la prima parte a gramaticei, adică la ortografie. Dacă vrea să desfacă vorbele în părțile lor cu exactitate, trebue să cerceteze cu de amănuntul a doua parte, adică etimologia. Dacă vrea să compună vorbe compuse, spre aceasta trebue să-și însușască bine regulele sintaxei. Dacă cineva dorește să facă versuri, și aceasta ... silesc cu râvnă, să o învețe și să vorbească și să scrie bine. De toate acestea noi eram foarte lipsiți, căci ne lipsea gramatica conducătoare. De aceea, dacă cuiva i se pare, cu atât mai mult nouă trebue să ni se pară a fi folositoare, deoarece în bisericele dumnezeești noi ne-am obicinuit a ceti slavonește; dar necunoscând această limbă, care ne este străină, nu a ... căci vedem înrădăcinarea acestei semințe bune în țara noastră și ajutorul dumnezeesc adăogându-se la silința voastră neobosită, când cu îndurare (milostivire) și cu iubire de Hristos, afară de alte binefaceri, ai întemeiat și școală pentru învățarea (îndreptarea) limbei slavonești pentru copiii de vârstă fragedă. Dar să lăsăm la o parte vorba prea multă despre gramatică; valoarea ei proprie, cât de Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei ... A jucat totul va banque, și vedem unde am ajuns. În ajunul căderii d-sale, e nemerit să-l întrebăm dacă-și mai aduce aminte de câte îi spuneam noi odinioară, și daca nu era mai bine și pentru țară și pentru d-sa, să fi ascultat glasul care-i striga să nu ne ducă 'n răsboiu și în prăpăstioasele lui consecuențe. Strâns d'aproape de presiunea diplomației, pe lângă care s'a condus din capul locului într'un chip cu totul fals, iar pe de altă parte în fața unei Camere de revizuire, nestrămutată în hotărîrea ei d'a nu ceda la aceea ce ni se cere, d. Brătianu se va retrage negreșit. Ce va ... cuiva multă abnegație, mult devotament patriotic pentru a lua asupră-și, fără beneficiu de inventariu, moștenirea ministerială a d-lui Brătianu. De pe acuma, foaia ministerială radicală începe a pregăti tărâmul opoziției de stradă și de cafenele. Țara, zice numita foaie, va vedea și va fi convinsă că lupta susținută astăzi pentru apărarea națiunii în cestiunea Evreilor n'a fost decât cea mai deplorabilă vânătoare Emil Gârleanu - Cine a iubit-o! ... șuier cuvintele: — Pentru că ai deschis singur vorba, vorba care nu te costă parale. Eram hotărât să ți le spun demult încă, deși ar fi trebuit să-mi calc sufletul pentru aceasta, dar aș fi făcut-o dacă ar fi venit o împrejurare ca cea de azi, aș fi făcut-o, nu pentru tine, ci pentru dânsa. Aș fi încercat și mai mult: aș fi dat și viața pentru ca să o văd mai fericită, mai mulțumită. Aș fi dat tot, și dacă ți-aș fi deschis ochii, dacă te-aș fi făcut să-ți înstrăinezi măcar o parte, cât de mică, din iubirea pentru bani, și să i-o dai ei, atunci nu ți-aș mai fi călcat în casă. Dar nu ți-am putut spune nimic fiindcă n-ai pomenit niciodata numele ei; îl pomenești astăzi, când nu mai este, când ... o lumină în minte, o lumină care lega anumite fapte din trecut și al cărora înțeles se deslușea acuma, așa, deodată, într-o scăpărare ca de fulger. În clipa aceea Toma simțise și mânie mânie asupra cuiva care-l furase de Antim Ivireanul - Începătură și învățătură pentru ispovedanie ... au fărde voia ta? Au doară ai băgat vreun sărac în nevoe? Au doară faci năpaste cuiva, au ai făcut? Au ai oprit simbriia cuiva? De vei fi năpăstuit pre cineva, sau năpăstuești, să întorci. Spune-mi, fiiule, au doară ești cititoriu de stĂ©le, au faci farmece? Sau ai vărsat ceară, sau plumbu? Au doară ai adus în casa ta fărmecătoare, de te-au isbăvit de farmece? Au doară le faci tu însuți, sau le-ai făcut vreodată? Sau ai făcut farmece spre stricăciunea cuiva? Au doară legi dobitoacele, ca să nu le mănânce lupii? Sau ai pus pre alții de au făcut de acĂ©stia lucrure? Au doară ai legat pre bărbat cu fămĂ©e? Au altă legătură pentru vreo boală? Au porți niscari baere, au erbi? Și ... ai priceștuit, să plinești măsura anilor care-ț sunt porunciț. Și tu care ești duhovnic ia aminte și aceasta că, dă să va părăsi omul de păcat, atuncea să canonisĂ©ște și să priimĂ©ște, precum poruncĂ©ște canonul al marelui Vasilie. Iar în câtă vrĂ©me va fi el înpăcat nici nu să socotește canonul lui. Iar de va ținea câtăva vrĂ©me să nu să priceștuiască și apoi iar să va tâmpla de va cădea în păcat, iar să pue începătură canonul dentru-întâi. Iar după ce să va părăsi el de păcat și să va ... Anton Pann - Grădinarul pagupaș ... Anton Pann - Grădinarul pagupaş Grădinarul pagupaș de Anton Pann Un grădinar oarecînd La zapciu în sat mergînd Cu poclon de zarzavat, Într-acest chip l-a-ntrebat: -Cocoane, ești înțelept, Și toate le judeci drept. Rog, ca un supus ce sînt, Să am ... bou cumva Și o va călca de rînd, Răsadurile păscînd, Acel sărac creștinaș Să rămîie pagubaș, Or să facă în alt fel, Fiind păcat și de el ? -Ba, ba, zapciul a zis, În pravilă este scris Ca, cînd vreun dobitoc Va intra în vreun loc Și sadul îi va ... bun dator: Vaca dumitale chiar -Mă mir cum n-a dat în par Că sărind gardul ș-întrind, A păscut toate de rînd. -Ce ? zapciul s-a răstit, Vaca mea zici c-a sărit! Și cine ț-e vinovat ? De ce nu faci gard înalt ? Șl încă mai îndrâznești Să vii sâ te jeluiești ? leși afarâ d-aci-ți spui, C-acum să te bată ... Ion Luca Caragiale - Sărbători mâhnite ... Ion Luca Caragiale - Sărbători mâhnite Sărbători mâhnite de Ion Luca Caragiale Paștile cădeau în vară... Cine s'ar fi așteptat la așa schimbare de vreme ? Viscol din vârfuri până în fundul văilor depărtate... În miezul vârtejului, pierdusem drumul urcând pe culmi înalte și acum, coboram orbește fără să știu ... sdrobit, iată-mă în fața unei porți mari... Mi-a fulgerat prin minte: de-acu, dacă n'am avut noroc să fi dat de gazdă bună și primitoare, am să deger flămând aci, lângă gard, în sfânta noapte a Învierii, departe de săracul meu culcuș, de la care am plecat ca un nesocotit... Ajută-mi, Doamne !... Mi-am luat inima în dinți și-am bătut hotărât în poartă. O ușe s ... m'a ținut și m'a întărit; că, altminteri, mă prăpădeam de mult, și, pe risipa bătrânelor mele temelii, și-ar fi înălțat potrivnicii trufașele lor palaturi. Și eu, Dumnezeu mi-e martor, nici o clipă n'am dorit a încălca dreptul cuiva; numai atâta am vrut, să fiu lăsată în casa mea a munci, a-mi lumina mintea și a-mi ... George Topîrceanu - A. Mirea: Caleidoscop ... și mîndre paraziții, Mi-au dat portretul prin gazete Și m-au fixat mii de lunete... Dar, gata să-mi găsesc mormîntul În vreun sistem de constelații, Am revenit zburînd prin spații, Căci nu disprețuiam Pămîntul. (De-ați fi în cer ca mine voi V-ați minuna întotdeauna Cum globul ăsta de noroi Se vede luminos ca Luna...) Și-aveam de gînd — ca un simbol De milenară simpatie — Cu cel din urmă-al meu ocol Să ne unim pe veșnicie Într-un fantastic carambol. Și măritându-i neagra humă Cu ... a ridicat grozav temperatura!... Pe galbene nisipuri arzătoare Un palmier încremenit în soare Visează lung... Abia suport căldura. Mi-am rupt în coate hainele de dril. Pe drumul ăsta lung cât Ramajana, De-o săptămână mergem cătră Nil... A poposit în oază caravana. Înmărmurit în farmecul acesta De mii de ani, Pustiul pare mort. Cămilele și-au pregătit siesta Și rumegă culcate lângă cort. Iar noi, în tihnă binecuvântată, Gustăm, de formă, câteva curmale. (Sunt învățat cu mesele frugale De când trăim în zona temperată.) Apoi o mreajă de senzații rare M-adoarme-n cadrul vastei acvarele, Când urmăresc pe gânduri cum dispare În depărtări o turmă ... fost vătuit de zăpadă, împrejmuia căsuța din fundul curții în care stam într-o noapte de toamnă. Pe cerul nemăsurat de nalt, luna, ca obosită de a fi urmat mereu aceeași cale, se avânta ca un balon pierdut, voind să urce parcă dincolo de raza ochilor noștri pămînteni și să nu-și mai poarte melancolia rotundului de gheață deasupra acelorași priveliști. Ca un praf de marmură, bruma argintie coperea streșinile, grajdurile de lîngă poartă, sclipea pe vîrfurile spinilor de pe garduri și se risipea pretutindeni, jucîndu-și fosforescențele în lumină. Singur cum eram, după ce citisem pînă în tîrziu, subt lampă, și ascultasem ce ... s-a umplut de zgomot și de fum. De-a rostogolul, în tăcerea întreruptă ce stăpînea singurătățile, ca o umbră pasărea lunecă de-a lungul coperișului prăfuit de brumă și dispăru de cealaltă parte a casei. Și pînă a fost să văd, din nourul de fum ce mă înconjura, cel pe care îl lăsasem adormit pe scara de piatră a balconului, fioroasa figură chinuită ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru FI DE PARTEA CUIVARezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru FI DE PARTEA CUIVA. ... hotărîse să treacă pe lîngă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu peardă vremea în Asia; căci se grăbea ca, dacă -i va fi cu putință, să fie în Ierusalim de ziua Cincizecimii. 17 Însă din Milet, Pavel a trimes la Efes, și a chemat pe presbiterii Bisericii. 18 Cînd au venit ... Dumnezeu. 25 Și acum, știu că nu-mi veți mai vedea fața, voi toți aceia, în mijlocul cărora am umblat propovăduind Împărăția lui Dumnezeu. 26 De aceea vă mărturisesc astăzi, că sînt curat de sîngele tuturor. 27 Căci nu m`am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu. 28 Luați seama dar la voi înșivă și la toată ... răpitori, cari nu vor cruța turma; 30 și se vor scula din mijlocul vostru oameni, cari vor învăța lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor. 31 De aceea vegheați, și aduceți-vă aminte că, timp de trei ani, zi și nopate, n`am încetat să sfătuiesc cu lacrămi pe fiecare din voi. 32 Și acum, fraților, vă încredințez în mîna lui ... ... podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i -a fost dat ca învălitoare a capului. 16 Dacă iubește cineva cearta de vorbe, noi n`avem un astfel de obicei și nici Bisericile lui Dumnezeu. 17 Vă dau aceste învățături, dar nu vă laud pentrucă vă adunați laolaltă nu ca să vă faceți mai ... ci ca să vă faceți mai răi. 18 Mai întîi de toate, aud că atunci cînd veniți la adunare, între voi sînt desbinări. Și în parte o cred, 19 căci trebuie să fie și partide între voi, ca să iasă la lumină cei găsiți buni. 20 Cînd vă adunați dar în ... ori veți bea din el.`` 26 Pentrucă, oridecîteori mîncați din pînea aceasta și beți din paharul acesta, vestiți moartea Domnului, pînă va veni El. 27 De aceea, oricine mănîncă pînea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul și sîngele Domnului. 28 Fiecare să se cerceteze dar pe sine însuș, și așa să mănînce din pînea aceasta și să bea din paharul ... trupul Domnului. 30 Din pricina aceasta sînt între voi mulți neputincioși și bolnavi, și nu puțini dorm. 31 Dacă ne-am judeca singuri, n`am ... ... fi în ea și cetatea va fi ca un Ariel pentru Mine. 3 Căci te voi împresura de toate părțile, te voi înconjura cu cete de străjeri, și voi ridica întărituri de șanțuri împotriva ta. 4 Vei fi doborît la pămînt și de acolo vei vorbi, și din țărînă ți se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieși din pămînt ca al unei năluci, și din țărînă îți ... și mulțimea asupritorilor va fi ca pleava care sboară, și aceasta deodată, într`o clipă.`` 6 Dela Domnul oștirilor va veni pedeapsa, cu tunete, cutremure de pămînt și pocnet puternic, cu vijelie și furtună, și cu flacăra unui foc mistuitor. 7 Și, ca un vis, ca o vedenie de noapte, așa va fi mulțimea neamurilor cari vor lupta împotriva lui Ariel, așa vor fi cei ce se vor bate împotriva lui și cetățuiei lui, strîngîndu -l de aproape. 8 După cum cel flămînd visează că mănîncă, și se trezește cu stomahul gol, și, după cum cel însetat visează că bea, și se ... el?`` Sau poate vasul să zică despre olar: ,,El nu se pricepe?`` 17 Peste puțină vreme, Libanul se va preface în pomăt, și pomătul va fi ... Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului? 18 Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: și pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?`` 19 Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau să pună mîna pe El, chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor. 20 Au început să pîndească pe Isus; și au trimes niște iscoditori, cari se prefăceau că ... au murit fără să lase copii. 32 La urma tuturor, a murit și femeia. 33 Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toți șapte au avut -o de nevastă.`` 34 Isus le -a răspuns: ,,Fiii veacului acestuia se însoară și se mărită; 35 dar cei ce vor fi găsiți vrednici să aibă parte de veacul viitor și de învierea dintre cei morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. 36 Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Și vor fi ... ... aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alții, Isus a început să spună ucenicilor Săi: ,,Mai întîi de toate, păziți-vă de aluatul Fariseilor, care este fățărnicia. 2 Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut. 3 De aceea, orice ați spus la întunerec, va fi auzit la lumină; și orice ați grăit la ureche, în odăițe, va fi vestit de pe acoperișul caselor. 4 Vă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai pot face nimic. 5 Am să vă arăt de cine să vă temeți. Temeți-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți. 6 Nu se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuș, niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. 7 ... Isus, ,,cine M`a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?`` 15 Apoi le -a zis: ,,Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de ... aceasta să fie pentru ucigașul care va fugi acolo ca să-și scape viața, cînd va omorî fără voie pe aproapele său, fără să -i fi fost vrăjmaș mai înainte. 5 Așa, de pildă, un om se va duce să taie lemne în pădure cu un alt om; ridică securea cu mîna, ca să taie copacul, ferul scapă ... și -l omoară. Atunci el să fugă într`una din cetățile acestea ca să-și scape viața; 6 pentru ca nu cumva răsbunătorul sîngelui, aprins de mînie și urmărind pe ucigaș, să -l ajungă, fiind prea lung drumul, și să lovească de moarte pe cel ce nu era vinovat de moarte, fiindcă mai înainte nu fusese vrăjmaș aproapelui său. 7 De aceea îți dau porunca aceasta: Să desparți trei cetăți. 8 Cînd Domnul, Dumnezeul tău, îți va lărgi hotarele, cum a jurat părinților tăi ... fapt nu va putea fi întemeiat decît pe mărturia a doi sau trei marturi. 16 Cînd un martor mincinos se va ridica împotriva cuiva ca să -l învinuiască de ... ... trebuie să dau înapoi ce n`am furat. 5 Dumnezeule, Tu cunoști nebunia mea, și greșelile mele nu-Ți sînt ascunse. 6 Să nu rămînă de rușine, din pricina mea, ceice nădăjduiesc în Tine, Doamne, Dumnezeul oștirilor! Să nu roșească de rușine, din pricina mea, ceice Te caută, Dumnezeul lui Israel! 7 Căci pentru Tine port eu ocara, și îmi acopere fața rușinea. 8 Am ajuns ... 16 Ascultă-mă, Doamne, căci bunătatea Ta este nemărginită. În îndurarea Ta cea mare, întoarce-Ți privirile spre mine, 17 și nu-Ți ascunde fața de robul Tău! Căci sînt în necaz: grăbește de m`ascultă! 18 Apropie-Te de sufletul meu și izbăvește -l! Scapă-mă, din pricina vrăjmașilor mei! 19 Tu știi ce ocară, ce rușine și batjocură mi se face; toți protivnicii ... urgia Ta aprinsă! 25 Pustie să le rămînă locuința, și nimeni să nu mai locuiască în corturile lor! 26 Căci ei prigonesc pe cel lovit de Tine, povestesc suferințele celor răniți de Tine. 27 Adaugă alte nelegiuiri la nelegiuirile lor, și să n`aibă parte de îndurarea Ta! 28 Să fie șterși din cartea vieții, și să nu fie scriși împreună cu cei neprihăniți! 29 Eu sînt nenorocit și sufăr: Dumnezeule ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FI DE PARTEA CUIVARezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru FI DE PARTEA CUIVA. ... ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl ... cu . . . , a se preocupa neîntrerupt ( sau numai ) de . . . , a nu se lăsa de . . . 6. Intranz . și refl . A face parte integrantă dintr - un tot ; ( despre unelte ) a face parte dintr - un sortiment , dintr - o garnitură etc . 7. Intranz . A se referi la . . . , a fi în legătură cu . . . , a face parte ... |
||