|
|
||
|
Vezi și:AFEMEIAT,
CURTA,
CURTEZAN,
PAVIMENT,
EUNUC,
MUSCHETAR,
CURTEAN,
TÂRN,
PLOCON,
GARD,
HUȘTI
... Mai multe din DEX...
FACE CURTE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FACE CURTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 426 pentru FACE CURTE. Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte ... Mihail Kogălniceanu - Nou chip de a face curte Nou chip de a face curte de Mihail Kogălniceanu O siecle! Ă©tait-ce donc la l'oeuvre Que ton bras s'Ă©tait imposĂ©?... Ta hache entame et secoue Le ... vițiurile, pân' și moda? Ș-apoi mai ai încă pretenție să ne arăți ceva nou, și încă ce? Un nou chip de a face curte! Asta este, zău, o mare obrăznicie din partea-ți, când știi că, în veacul ist de aur, noi am învechit toate chipurile de a ... românești, unde tânărul întreabă dântâi câte mii de galbeni, câte moșii, câte suflete de țigani are fata? Și după ce i-a făcut curte, adică lăzei cu galbeni, face în sfârșit, dar tocmai în urmă, și fetei o declarație, ce putea a aur și a precupeț două ceasuri de departe ... tinerii, iar socrii cu nănașii în dreapta și în stânga. Atunce se scoală un frate sau, în lipsă, o rudenie a mirelui, și face următoarea orație: "Iată viind vremea vârstei căsătoriei și veseliei dumitale, frate, părintele nostru te pune la masă și mire te ... Mateiu Caragiale - Craii de Curtea-Veche ... a reda întrucâtva trăsurile acestui nobil chip, am stăruit atât, e pentru că n-am voit să scap prilejul de a-l face să retrăiască înaintea ochilor mei, amintirea lui fiindu-mi scumpă. Deosebit de cutreierătorul culcușurilor de noapte ale destrăbălării bucureștene, în Pașadia, eu am cunoscut un ... Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă ... al Moldovei rămâne țara de sus. În văi și deasupra râpilor neroditoare stau risipite satele, pe planul dealurilor, arătura. O deosebire de la această regulă face însă valea Siretului și a Sucevei care, prin perspectiva sa frumoasă, prin mândra depărtare a dumbrăvilor sale și prin acea întinsoare ... sta bătrânul sara, cu ciubucul în gură și cu fesul pe ceafă, uitându-se melancolic la priveliștea ce se întindea sub ochii lui. În această curte se născuse Iorgu. Să ne familiarizăm cu casa întreagă în simpla ei frumusețe și cu copilăria eroului nostru. Cuconul Vasile Creangă era bogat și om ... mai de-aproape viața din curțile boierilor mari, acela va trebui să conceadă că ei știu a cristaliza împrejurul lor un fel de curte, compusă din boiernași sărăcuți care, slujind, își recâștigau pe-ncetul o avere din care să poată trăi fără grijă, din rude scăpătate, însă pline de ... ... să sară. Gluguind, parcă-i zice: „Poftim, dacă-ți dă mâna!â€� Dar vultanul e priceput; știe cu cine are de-a face. Un ocol, și se șterge prin zare, să caute aiurea o pradă mai puțin păzită. Și-n urma lui păsările își văd de hrană, gâgâlicii ... Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu! ... să-i bată Dumnezeu. Ia să vedeți cum se fac trebile în casa dumneaei. Să luăm, spre exemplu, vremea când se întoarce frățica de la curte; pentru că, să le spuie cineva toate, unde mai are vreme? Cu toate acestea n-ar fi rău să mai adauge câte ceva cum își ... a făcut lucrul dracului în toată mahalaua; dar mai spuie și alții câte mai știu! Aci să luăm vremea când se întoarce frățica de la curte cu călimările la brâu sau (de e îmbrăcat nemțește) cu cravata răstignită pe piept — pentru că și dumnealui se ține de modă. La scară ... Apoi s-o bată Dumnezeu pe cioroaica a bătrână! D-o sută de ori i-am tot zis astăzi, și nu-ș' ce face! — Vezi că cu jidanii ăia mai putea cineva să stropească ori să ia mătura în mână! — Auzi! auzi? baraonoaica dracului! și încă mai ... nu meargă bine unei astfel de case, unde coconița Drăgana pe Dumnezeu și-l făcuse singură, încă de când era la ninecuță-sa vătaf de curte, sau armaș, sau zapciu! Dumnezeu nu mai are acum decât să stea cu gârbaciul în mână, să tot dea când în unul, când în altul ... ... bătrân, nici frumos, nici urât, nici prea-prea, nici foarte-foarte; e un băiat potrivit în toate; dar ceea ce-l distinge, ceea ce-l face să aibă un caracter marcat este spiritul lui original și inventiv. Mitică este omul care pentru fiecare ocaziune a vieții găsește un cuvânt ... blană nouă. Te întâlnești cu Mitică. În loc de "s-o porți sănătos!" îți zice: - Bravos! blană ai; acuma, junghi îți mai trebuie! * - Ți-aș face curte, domnișoară - zice Mitică unei tinere telegrafiste - dar vai! n-am curaj; ah! știu cât ești de crudelă! - Cum, domnule Mitică? de unde știi? - Parcă eu ... Mihai Eminescu - Antropomorfism ... o ție de aripă; Ea se smulge și aleargă tremurândă într-o clipă, Printre gard privește dulce l-arătarea lui păgână. Iar bătrâna cruce-și face cu-a ei labă și gândește: ,,Tinereță, tinereță!" și oftând intră-n poiată; Apărată de-ntuneric ipocrita cea șirată Pe un pui nevrâsnic ... milostivă. Al găinăriei-Adonis, cu privirile-ndrăznețe, Petit-crevĂ© blazat, ironic, cu pasiuni titanomahe, Obiectiv cronicei zilei a găinelor monahe, Pe tipic îi face curte  Lovelace de la cotețe. Cu plăcere ea admite curtea junelui șagalnic. Orice-obrăznicie, rugă, ea îi trece cu vedere, Ca-n sultanul vechi să ... atinge-a ta insultă, tu, de-origină plebeu  Diferența prea e mare, cine ești? și cine-s eu? Eu petrec și eu fac curte cui voiesc și orișiunde. ÂTe-oi sili să lupți cu mine! iritat strigă sultanul. Își zburli penele-n ceafă și cu furie s-aruncă ... ... îl cuprinse. Își adună toate puterile, apoi, ca și cum cineva l-ar fi gonit din urmă, se depărtă cât putu mai repede, ieși din curte și o luă pe drum, înspre pădure. Când ajunse în marginea ei, intră în cel dintâi stufiș, și acolo, între crengile care îi ascundeau vederea ... ncă unul, cel de pe urmă. Și-n clipa în care-și dete sufletul, se ridică pe picioarele de dinainte și, cu capul întors spre curte, urlă, ca și cum și-ar fi luat un rămas bun. Și urletului lui, scurt, de moarte, îi răspunse ecoul, pentru cea din urmă oară ... Cincinat Pavelescu - Fostului ministru dr. Lupu ... altă serată de la palatul regal când l-am surprins în flagrant delict de galanterie cu altă doamnă cu părul brun La serata de la curte Domnul Lupu făcea curte Gheorghe Asachi - Momița la bal masche ... actrița-un bile-du; Poliță i dă bancheriul Minunatul hap spițerul, C-un cuvânt, pe cea momiță Toți o cred d-aleasă viță. I fac curte și-i să pleacă, Ca protectoră s-o facă, Iar pe omul învățat Nici în samă l-au băgat. El atunci, plin de mânie, Ast ... Ion Luca Caragiale - Lache și Mache ... fiindcă s-ar usca în buzunar. Astfel când Mache se întâmplă să-ți ceară o țigară, trebuie să-i dai două, sau daca nu, dânsul face o țigară venerabilă de senator, și după ce-ți mai ia și câteva foițe de hârtie, merge să-mpartă prada cu celălalt. Dacă vreun cunoscut ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FACE CURTERezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru FACE CURTE. ... AFEMEIÁT , afemeiați , adj . , s . m . ( Bărbat ) care umblă după femei , căruia îi place să facă curte ... CURTÁ , curtez , vb . I . Tranz . A face curte ... CURTEZÁN , curtezani , s . m . 1. ( Azi ir . ) Persoană care face curte PAVIMÉNT , pavimente , s . n . Pardoseală a unei încăperi sau pavaj al unei curți interioare , făcute din piatră , mozaic etc . , având și o funcție EUNÚC , eunuci , s . m . ( La turci ) Bărbat castrat care făcea serviciul de paznic ( al haremului ) la curtea sultanului ; hadâmb , famen . [ Pr . : e - MUSCHETÁR , muschetari , s . m . Soldat infanterist înarmat cu muschetă în timpul evului mediu ; nobil care făcea parte din corpul de cavalerie în serviciu la curtea regilor CURTEÁN , - Ă , curteni , - e , s . m . și f . Persoană care îndeplinea o anumită slujbă la curtea unui monarh sau care făcea parte din suita unui TÂRN ^2 s . n . v . târnă . TÂRN ^1 , târnuri , s . n . 1. Mătură mare , făcută din mărăcini sau din nuiele , cu care se mătură curțile sau străzile . 2. ( Bot . ) Porumbar ^ PLOCÓN , plocoane , s . n . 1. Dar omagial intrând în obligațiile vasalilor către Poartă sau ale supușilor către curtea domnească sau către stăpânul moșiei ; ( astăzi , fam . ) dar , cadou ( făcut adesea pentru un serviciu , o favoare ) . 2. ( Înv . ) Jertfă , ofrandă . 3. ( Și în sintagma plocon de nume ) Denumire dată , în evul mediu , în țările române , unor dări sau daruri , devenite apoi obligații ale birnicilor . [ Var . : poclón s . ... GARD , garduri , s . n . 1. Construcție de lemn , de metal , de zidărie etc . care împrejmuiește o curte , un teren , o grădină etc . 2. împletitură de nuiele , de trestie etc . cu care se face un baraj de - a curmezișul unei ape curgătoare pentru prinderea peștelui . 3. ( Sport ) Fiecare dintre obstacolele în formă de gard ( 1 ) de la ... ... sugerează mișcarea făcută de cineva sau de ceva care iese sau dispare repede , se strecoară repede undeva . 2. Strigăt cu care se alungă păsările de curte Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||