|
|
||
|
Vezi și:FACE,
PIATRĂ,
PAVIMENT,
SARCOFAG,
GHIZD,
VEȘCĂ,
PERETE,
DIADEMĂ,
SILEX,
ULUC,
BIJUTERIE
... Mai multe din DEX...
FĂCUT DIN PIATRA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FĂCUT DIN PIATRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 419 pentru FĂCUT DIN PIATRA. ... pe unde rătăcesc umbrele războinicilor lui Ștefan! Ce-mi pasă mie, moldovan ruginit, de scenele voastre din Italia, de serile voastre pariziene, de amintirile voastre din străinătate, de fantomele voastre nemțești, de comediile voastre imitate și de povestirile voastre traduse și adaptate ! Zugrăviți-mi, mai curând, o icoană din țară, povestiți-mi o scenă de la noi, pipărată ori plină de poezie, o mică scenă improvizată, căci bunul și răul, simplul și emfaticul, adevărul ... dar necunoscând-o. Câteodată cugetam privind cu ocheanul în zări de pe dealul Copoului: "Aș vrea să fiu lângă stânca aceea uriașă, înroșită de cele din urmă luciri ale soarelui, pe care o văd în depărtări atârnând parcă din cer...", dar n-aveam decât o dorință nedeslușită, așa cum îți vine câteodată în mijlocul leneviei care țese viața noastră ieșeană, și care-i face ... nostru, zumzuind ca un stup gata de roit, desfășurându-și strălucirea, glodul, gunoaiele și luxul, jidovii murdari și pretențiile ridicole și, părăsind rohatca și îndreptând din surghiunul meu un rămas bun acestui târg, pe care-l iubesc și-l urăsc, văzând cum se șterge în zare cea din ... Nicolae Gane - Piatra lui Osman ... a trebuit să-și împlânte ghearăle sale. O colonie de otomani goi și flămânzi, ce nu mai găseau adăpost în țara lor, ceată compusă din vagabonzi, dezertori din armată, bandiți scăpați de prin închisorile Turciei, s-a aruncat într-una din zile ca un nor de lăcuste peste munții Dornei. Sub cuvânt că făceau comerț de cherestele, ei începură a stoarce munca locuitorilor în ... izbuti în scurtă vreme a răspândi pretutindene mizerie, sânge și desperare. În zadar locuitorii Dornei alergară de mai multe ori la sprijinul autorităților din țară; autoritățile erau prea slabe pentru a izgoni din poticele Carpaților acești hoți, care, sub masca de comercianți, pustiiau munții și răpeau din gura locuitorilor și a copiilor lor pânea de toate zilele. Unul dintre ei se deosebea mai cu samă prin înrâurirea ce avea asupra ... lui Nistor, cu Mihai Plăieșul. Locuitorii ședeau jos pe iarbă, despărțiți în diferite grupe, după vârstă și sex. Trei lăutari țigani, formând un orchestru compus din o scripcă, o cobză și un nai, cântau cântece de dragoste care scoteau pe furiș din ... Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F ... Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F Cum se face o epigramă? de Cincinat Pavelescu Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de asemenea, cu un mic lampion venețian care, înconjurat de umbra nopții, dă lumina-i capricioasă și ... și continuă cu înțelegerea și se sfârșește prin entuziasmul nestăpânit al aplauzelor. Dacă epigramele vor avea darul să placă și să merite aprobare sonoră, atunci din aplauzele dv. dăruite voi face un buchet și-l voi arunca cu un salut adânc de gratitudine și de simpatie: ale tale dintru ale tale. Ea se naște, cele mai ... mai disparate, le filtrează printr-o logică ageră, le dă o formă adecvată cu sentimentul exprimat și, punând concluzia într-un vers lapidar, aruncă epigrama din umbră ca pe o racheta de lumină. Ca să reușești o epigramă, nu-ți trebuie numai vervă și talent, ci și obișnuința de a ... a te folosi, atunci când trebuie, de comoara strânsă cu muncă, îndărătnicie și răbdare în sipetele neștiute ale simțirii tale și a face să țâșnească din Nicolae Filimon - Omul de piatră ... Nicolae Filimon - Omul de piatră Omul de piatră de Nicolae Filimon A fost odată un împărat și o împărăteasă, amîndoi tineri și frumoși, dar nu făceau copii. Într-o zi, veni ... la porțile palatului doamnei Chiralina. Apoi, după ce se deteră jos, căruța se prefăcu iar în buștean și ei rămaseră dinaintea unui palat de zamfir (piatră) și cu porțile de chiparos; iar la una din ferestre sta doamna Chiralina, îmbrăcată cu haine de aur țesute cu mărgăritar. Cum văzu doamna Chiralina pe feciorul de împărat, prinse o așa de mare ... văzu numai cu doamna Chiralina, începu să cînte un cîntec de dor, de plîngea lemnele și pietrele. Doamna Chiralina adormi, iar feciorul de împărat ieși din cerb și o sărută pe frunte, apoi intră iarăși în cerb. A doua zi, doamna Chiralina spuse femeilor sale că a visat ... că nu vrea nicidecum să se desparță de cerb; dar fiul bucătăresei zise încetinel: — Cere de la împăratul voie să petreci cerbul pînă afară din oraș, căci acolo ne așteaptă o căruță cu doisprezece cai de foc, în care o să ne suim cu toții și o să ne ducem ... ... Dosoftei - Din alte scrieri Din alte scrieri de Dosoftei [DOMNII ȚĂRÂI MOLDOVEI] Domnii Țărâi Moldovei pus-au nevoință De-au învățatu-ș țara direaptă-n credință, Pravoslavnica lege ferind necorcită ... Moldovei domnul Roman-vodă. Acest Roman să scrie-ntr-a țărâi urice Mare samodărjaveț și-n bună ferice, C-au stăpânitu-ș țara din plai pănă-n Mare. Ș-au lăsatu-ș în scaun fiiu și ca mai tare, Ce ș-au născut din doamna, din Anastasia, Pre cĂ©l Bun Alexandru,-n trai cu fericia, C-au împodobit țara cu beserici late, Cu mănăstiri vestite-n frâmseț luminate, Bistrița, Rădăuții ... Lui osândă și țărâi lăsând osteneală. De-acmu de-ar sta Moldova tot ceasul pre râcă, N-a mai putea să scape turcilor din brâncă. Pre urma acestĂșia, fiiul Mihnii-vodă, Din Țara Muntenească sufletească rodă. Pătru l-cheamă pe nume și n-are prihană, Lăsatu-ș-au în țară slăvită pomană Mănăstirea ce este în deal ... Pentru a ta milă, pentru dereptate, Cu svinții ț-au datu-ț Hristos de-ț ai parte. Ș-alt cine ca tine bunătăț va face ... Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit ... lumina dumnezeirii lui în toată lumea: și viind împlinirea vremii, după cum zice fericitul Pavel, vrut-au Dumnezeu să vie Fiiul lui, să se nască din muiare, să se facă supt lĂ©ge, ca pre cei de supt lĂ©ge să-i răscumpere; s-au făcut om din Născătoarea de Dumnezeu și pururea fecioară Mariia, au petrecut în lume împreună cu oamenii și vrând să tragă limbile la cunoștința dumnezeirii lui și să ... înduplecat inimile tiranilor și sufletele împăraților le-au supus; și au făcut o izbândă și o biruință atâta de frumoasă, cât n-au putut-o face toate împărățiile lumii. Oameni fărde arme și nedechisiț de ale oștirii, săraci de avuție, proști de învățătură, slabi de post, blânzi pentru nerăutatĂ© au înălțat ... și să-mi întărească inima întru frica lui, ca să pociu păstori cuvântătoarea turma lui cea aleasă, carĂ© o au răscumpărat, cu preascump sângele său, din mâna vrăjmașului, după cum adeverează Petru apostolul zicând: ... Știind că nu cu < lucruri > putrede, cu argint sau cu aur v-ați răscumpărat din cea deșartă viiață a voastră, ce era dată de la părinți, ci cu cinstit sânge ca a unui miel fărde prihană ... Dimitrie Anghel - Fata din dafin ... Dimitrie Anghel - Fata din dafin Fata din dafin de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială I, 10 nov. 1910, p. 196—107 Ce dulci erau serile de vară în cerdacul casei noastre ... poarte la piept și un galben trandafir în mină. Dar dafinul rămînea neclintit, murmura cînd bătea vîntul și arar se înfiora de un suspin ca din adîncurile lui venit, căruia în zadar căutam să-i dăm o tălmăcire... De Fata din Dafin ne era dor nouă, și cîte nopți n-au crescut și au scăzut deasupra capetelor noastre. Imensul mister ce învăluie lumea plantelor cîte nu ... știe, pe unde trece cu dulcea ei estompă, să șteargă marginea realului și să ne unească cu nemărginirea... Numai ea dezrobește flăcările comorilor și le face să joace și să tremure în aer, numai ea știe să ațîțe flăcările minței și să deie ochilor putere de a vedea mai ... mai înfiorat de apele ploilor ce priveau adunate în scorburi ca niște ochi misterioși, dacă n-am mai tresărit de suspinul acela adînc ieșit ca din afundul unui suflet din trunchiul străvechi, totuși ochii albaștri ai dulcei fantasme visate i-am așteptat, căutîndu-i de atunci pretutindeni în lume... Dacă dafinul bătrîn nu și-a ... Titu Maiorescu - Din experiență ... de priceput și de primit; și această veche maximă rămâne din nefericire aplicabilă și în starea actuală a așa-numitei culturi, pe când, din contră, adevărata cultură nu va fi mai bine întemeiată decât în proporția restrângerii acelei maxime, adică atunci când lucrurile simple vor fi din ce în ce mai ușor înțelese și mai îndeobște primite. Confuzia ce domnește ast[...]n atâtea discuții publice și private de cel mai mare interes ... cuvintelor, prin care își exprimă gândurile, deși vorbesc aceeași limbă. Să facem abstracție de această greutate oarecum artificială. Oamenii mai pot să nu se cunoască din cauza facilității intenționate, adică din cauza deosebirii între ceea ce gândesc și ceea ce spun. Să înlăturăm și această greutate etică. Să presupunem, din contră, pentru a simplifica problema în prima ei stabilire, că avem a face cu doi oameni inteligenți, adică, în genere, capabili de a-și da seama despre cele sufletești, care prin o educație intelectuală comună au ... parte nepotrivită; căci nu cercul luminos al conștiinței se plimbă de regulă peste feluritele stări sufletești, ci el pare a fi nemișcat, și, din contra, stările sufletești par a ieși ... Nicolae Gane - Stejarul din Borzești ... Nicolae Gane - Stejarul din Borzeşti Stejarul din Borzești [1] de Nicolae Gane Publicată în Convorbiri literare , anul XV, nr. 10, 1 ianuarie 1882. A fost odată un timp, pe când ... aceasta și auzind bătrânul han de peste Volga despre nimicirea oștirii sale la Lipinți trimise lui Ștefan soli încărcați cu odoare pentru răscumpărarea fiului său din robie, iar Ștefan răspunse solilor că-i va da drumul dacă se vor învoi la aceasta mai-marii oștirilor lui, care au a fi ... drept în fața tătarului, sta însuși Ștefan, copilandrul de odinioară peste capul căruia de asemenea trecuseră cei treizeci de ani ce au gârbovit stejarul, însă din mlădița de copil crescuse acum un alt stejar mai falnic, cu ramuri întinse de la munți și pănă la mare, la umbra cărora se adăpostea ... de oșteni. Iar mai la o parte stăteau solii lui Mengli Gherei cu darurile de peste Volga. — Voi, hatmani și căpitani! zise Ștefan, încrețind din sprincene; v-am adunat aice ca să dau în judecata voastră pe fiul hanului tătăresc, și să hotărâți voi înșivă de i se cuvine iertare ... Andrei Mureșanu - Eremitul din Carpați ... Andrei Mureşanu - Eremitul din Carpaţi Eremitul din Carpați de Andrei Mureșanu Pe munți, de unde neaua cu greu se dezlipește, Întocma ca și mușchiul de vechiul său copaci, Pe unde om cu ... fi domn pe simțiri. Nici cred că e deșeartă a omului silință Spre tot ce mintea-ncearcă, geniu-i deplinit, - Străbate apa-n piatră și stric-a ei ființă, De ce nu chiar și omul cu naltul său spirit? O faptă glorioasă, păstrată-n istorie Din evii barbariei străvechi ce au trecut, Însuflă până astăzi curagi și bărbăție Și-ndeamnă-a merge sigur pe drumul început. Pruncuțul mic de ... legei nouă, vărsându-și sacrul sânge În cauza cea morală și plină d-adevăr, Formară o falangă ce nu se mai înfrânge, Și care stă din seculi, ca stâlpul cel de fier. Cât pentru-a mea chemare aci-n singurătate, Vă spun că am plăcere a fi ... ce se întâmplă prin urbi, cetăți și sate Prin casă și-n afară la-ntregul nost' popor. Ocheanul meu pătrunde la Dunăre devale Prin negura din ... Ion Creangă - Amintiri din copilărie ... școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră la minte și așa de silitoare, de întrecea mai pe toți băieții și din carte, dar și din nebunii. Însă părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece... Și ne pomenim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și după ce-a întrebat de dascăl, care cum ... scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu intru acasă, ci cotigesc în stânga și intru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică ... Costache, cel răgușit, balcâz și răutăcios, nu mai avea stăpânire asupra mea. Dar nu-i cum gândește omul, ci-i cum vrea Domnul. Într-una din zile, și chiar în ziua de Sfântul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres drumul. Se zicea că are să treacă Vodă pe acolo spre mănăstiri. Și bădița Vasile n-are ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru FĂCUT DIN PIATRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 212 pentru FĂCUT DIN PIATRA. ... pe cîmp; peste cai, peste măgari, peste cămile, peste boi și peste oi; și anume va fi o ciumă foarte mare. 4 Dar Domnul va face deosebire între turmele lui Israel și turmele Egiptenilor, așa că nu va pieri nimic din tot ce este al copiilor lui Israel.`` 5 Domnul a hotărît vremea, și a zis: ,,Mîne, va face Domnul lucrul acesta în țară.`` 6 Și Domnul a făcut așa, chiar de a doua zi. Toate turmele Egiptenilor au perit ... în tot pămîntul. 17 Dacă te mai ridici împotriva poporului Meu, și dacă nu -l lași să plece, 18 iată, mîne, la ceasul acesta, voi face să bată o piatră așa de mare, cum n`a mai fost în Egipt, din ziua întemeierii lui și pînă azi. 19 Pune-ți dar la adăpost turmele și tot ce ai pe cîmp. Piatra are să bată pe toți ... data aceasta, am păcătuit; Domnul are dreptate, iar eu și poporul meu sîntem vinovați. 28 Rugați-vă Domnului, ca să nu mai fie tunete și piatră ... ... de in subțire răsucit. 9 Să iei apoi două pietre de onix, și să sapi pe ele numele fiilor lui Israel: 10 șase din numele lor pe o piatră, și alte șase pe a doua piatră, după șirul nașterilor. 11 Pe cele două pietre să sapi numele fiilor lui Israel, cum se face săpătura pe pietre și pe peceți; să le legi într`o ferecătură de aur. 12 Amîndouă aceste pietre să le pui pe umerarii efodului, ca ... să fie legate în ferecătura lor de aur. 21 Să fie douăsprezece, după numele fiilor lui Israel, săpate ca niște peceți, fiecare cu numele uneia din cele douăsprezece seminții. - 22 Pentru pieptar să faci niște lănțișoare de aur curat, împletite ca niște sfori. 23 Să faci pentru pieptar două verigi de ... în partea dinainte. 26 Să mai faci două verigi de aur, și să le pui la celelalte două capete de jos ale pieptarului, pe marginea din lăuntru care este îndreptată spre efod. 27 Și să mai faci alte două verigi de aur, pe cari să le pui jos la cei doi ... ... Iosua Capitol 4 1 Dupăce a isprăvit tot poporul de trecut Iordanul, Domnul a zis lui Iosua: 2 ,,Ia doisprezece bărbați din popor, cîte un bărbat din fiecare seminție. 3 Dă-le porunca următoare: ,Luați de aici, din mijlocul Iordanului, din locul unde s`au oprit preoții, douăsprezece pietre, pe cari să le duceți cu voi, și să le puneți în locul unde veți petrece noaptea ... Israel, cîte un bărbat de fiecare seminție. 5 Și le -a zis: ,,Treceți înaintea chivotului Domnului, Dumnezeului vostru, în mijlocul Iordanului, și fiecare din voi să ia o piatră pe umăr, după numărul semințiilor copiilor lui Israel, 6 pentru ca acesta să fie un semn de aducere aminte în mijlocul vostru. Cînd vor întreba ... temuseră de Moise, în toate zilele vieții lui. 15 Domnul a zis lui Iosua: 16 ,,Poruncește preoților cari duc chivotul mărturiei, să iasă din Iordan.`` 17 Și Iosua a poruncit preoților: ,,Ieșiți din Iordan.`` 18 Cînd au ieșit preoții, cari duceau chivotul legămîntului Domnului, din mijlocul Iordanului, și cînd au călcat cu talpa picioarelor pe uscat, apele Iordanului s`au întors la locul lor, și s`au revărsat ca mai ... ... o sută douăzeci de talanți de aur, foarte multe mirodenii, și pietre scumpe. N`au mai fost mirodenii ca cele date împăratului Solomon de împărăteasa din Seba. 10 Slujitorii lui Hiram și slujitorii lui Solomon, cari au adus aur din Ofir, au adus și lemn mirositor și pietre scumpe. 11 Împăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului și pentru casa ... doisprezece lei. Așa ceva nu s`a făcut pentru nici o împărăție. 20 Toate paharele împăratului Solomon erau de aur, și toate vasele din casa pădurii Libanului erau de aur curat. Nu era nimic de argint: argintului nu i se dădea niciun preț, pe vremea lui Solomon. 21 Căci ... lui. 23 Toți împărații pămîntului căutau să vadă pe Solomon, ca să audă înțelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 24 Și fiecare din ei își aducea darul lui, lucruri de argint și lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai și catîri; așa era în fiecare an. 25 Solomon ... a făcut argintul tot așa de obicinuit la Ierusalim ca pietrele, și cedrii tot atît de mulți ca smochinii sălbatici, cari cresc pe cîmpie. 28 Din Egipt și ... ... de talanți de aur, foarte multe mirodenii, și pietre scumpe. N`au mai venit niciodată în urmă atîtea mirodenii cîte a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon. 11 Corăbiile lui Hiram, cari au adus aur din Ofir, au adus din Ofir și foarte mult lemn de santal și pietre scumpe. 12 Împăratul a făcut cu lemnul mirositor pălimare pentru Casa Domnului și pentru ... ele a întrebuințat șase sute de sicli de aur, 17 și alte trei sute de scuturi mici de aur bătut, și pentru fie care din ele a întrebuințat trei mine de aur; și împăratul le -a pus în casa numită Pădurea Libanului. 18 Împăratul a ... de alta. Așa ceva nu s`a făcut pentru nici o împărăție. 21 Toate paharele împăratului Solomon erau de aur, și toate vasele din casa pădurii Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n`avea nici o trecere. 22 Căci împăratul ... Împăratul a făcut ca argintul să fie tot așa de obicinuit la Ierusalim ca pietrele, și cedrii tot așa de mulți ca smochinii din ... ... 2 Șase zile să lucrați, dar ziua a șaptea să vă fie sfîntă; acesta este Sabatul, ziua de odihnă, închinată Domnului. Cine va face vreo lucrare în ziua aceea, să fie pedepsit cu moartea. 3 Să n`aprinzi foc, în niciuna din locuințele voastre, în ziua Sabatului.`` 4 Moise a vorbit întregei adunări a copiilor lui Israel, și a zis: ,,Iată ... 30 Moise a zis copiilor lui Israel: ,,Să știți că Domnul a ales pe Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Hur, din seminția lui Iuda. 31 L -a umplut cu Duhul lui Dumnezeu, duh de înțelepciune, pricepere, și știință, pentru tot felul de lucrări. 32 ... felul de lucrări meșteșugite. 34 I -a dat și darul să învețe pe alții, atît lui cît și lui Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan. 35 I -a umplut cu pricepere, ca să facă toate lucrările de săpătură în piatră, de cioplitură meșteșugită, de lucrat la gherghef și de țesut materii vopsite în albastru, în purpuriu, în cărmiziu și in subțire, să facă ... ... de cedru cei douăzeci de coți ai fundului casei, dela pardoseală pînă în creștetul zidurilor, și a păstrat locul acesta ca să facă din el Sfînta Sfintelor, Locul prea sfînt. 17 Cei patruzeci de coți de dinainte alcătuiau Casa, adică Templul. 18 Lemnul de cedru din lăuntru avea săpături de colocinți, și flori deschise; totul era de cedru, nu se vedea nicio piatră. 19 Solomon a pregătit Locul prea sfînt înlăuntru în mijlocul casei, ca să așeze acolo chivotul legămîntului Domnului. 20 Locul prea sfînt avea ... Locului prea sfînt. 23 În Locul prea sfînt a făcut doi heruvimi de lemn de măslin sălbatic, înalți de zece coți. 24 Fiecare din cele două aripi ale unuia din heruvimi avea cinci coți, ceeace făcea zece coți dela capătul uneia din aripile lui pînă la capătul celeilalte. 25 Al doilea heruvim avea tot zece coți. Măsura și chipul erau aceleași pentru amîndoi heruvimii. 26 Înălțimea fiecăruia ... a făcut două uși din lemn de măslin sălbatic; pragul de sus și ușiorii ușilor erau în cinci muchi. 32 Cele două uși erau făcute din ... ... pe umărarii efodului, ca pietre de aducere aminte pentru fiii lui Israel, cum poruncise lui Moise Domnul. 8 Au făcut apoi pieptarul, lucrat cu măestrie, din aceeaș lucrătură ca efodul: de aur, de fir albastru, purpuriu și cărmiziu, și de in subțire răsucit. 9 Era în patru colțuri. Pieptarul ... acestea erau legate în ferecăturile lor de aur. 14 Erau douăsprezece, după numele fiilor lui Israel; erau săpate ca niște peceți, fiecare cu numele uneia din cele douăsprezece seminții. 15 Pe pieptar au făcut apoi niște lănțișoare de aur curat, împletite ca niște sfori. 16 Au făcut două ferecături de aur ... se poată mișca de pe efod, cum poruncise lui Moise Domnul. Facerea mantiei efodului. 22 Au făcut mantia de subt efod, țesută toată cu meșteșug din materie albastră. 23 La mijlocul mantiei, sus, era o gură ca gura unei platoșe; gura aceasta era tivită de jur împrejur, ca să nu se ... ... o desăvîrșită frumuseță!` 4 Ținutul tău este în inima mărilor, și cei ce te-au zidit te-au făcut desăvîrșit de frumos. 5 Cu chiparoși din Senir ți-au făcut toate laturile corăbiilor. Au luat cedri din Liban, ca să-ți ridice catargurile; 6 lopețile ți le-au făcut din stejari de Basan, și lavițele cu fildeș prins în cimișir, adus din ostroavele Chitim. 7 Pînzele cari-ți slujeau ca steag erau de in subțire din Egipt, cusut la gherghef, iar învelitoarea ta era de purpură albastră și roșie, din ostroavele Elișei. 8 Locuitorii Sidonului și Arvadului îți erau vîslași, și cei mai înțelepți din mijlocul tău, Tirule, îți erau cîrmaci. 9 Bătrînii Ghebalului și lucrătorii lui iscusiți erau la tine, și-ți dregeau crăpăturile. Toate corăbiile mării cu marinarii ... tine cu învelitori de pus pe cal. 21 Arabia și toți voivozii Chedarului erau negustorii tăi, și-ți aduceau miei, berbeci și țapi. 22 Negustorii din Seba și din Raema făceau negoț cu tine; îți plăteau cu cele mai bune mirezme, cu pietre scumpe și aur, mărfurile tale. 23 Haranul, Canehul și Edenul, negustorii ... ... ... și s`au suit împreună cu toate oștile lor; au venit și au tăbărît lîngă Gabaon, și au început să lupte împotriva lui. 6 Oamenii din Gabaon au trimes să spună lui Iosua, în tabăra din Ghilgal: ,,Nu părăsi pe robii tăi, suie-te la noi în grabă, izbăvește-ne, dă-ne ajutor; căci toți împărații Amoriților, cari locuiesc pe munte ... Horon, și i -a bătut pînă la Azeca și pînă la Macheda. 11 Pe cînd fugeau ei dinaintea lui Israel, și se pogorau din Bet-Horon, Domnul a făcut să cadă din cer peste ei niște pietre mari pînă la Azeca, și au perit; cei ce au murit de pietrele grindinei au fost mai mulți decît cei ... nimicit cu desăvîrșire pe împărat, cetatea și pe toți cei ce se aflau în ea; n`a lăsat să scape niciunul, și împăratului din Macheda i -a făcut cum făcuse împăratului Ierihonului. 29 Iosua, și tot Israelul împreună cu el, a trecut din Macheda la Libna, și a dat luptă împotriva Libnei. 30 Domnul a dat -o și pe ea, împreună cu împăratul ei ... ... cari erau sprijinite de stîlpi și cari erau în număr de patruzeci și cinci, cîte cincisprezece de fiecare cat. 4 Erau trei caturi, și fiecare din ele avea ferestrele față în față. 5 Toată ușile și toți ușiorii erau din bîrne în patru muchi, și la fiecare din cele trei caturi, ușile erau față în față. 6 A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coți și lat de ... și curtea dinlăuntru a casei Domnului, și ca și pridvorul casei. 13 Împăratul Solomon a trimes și a adus din Tir pe Hiram, 14 fiul unei văduve din seminția lui Neftali, și al unui tată din Tir, care lucra în aramă. Hiram era plin de înțelepciune, de pricepere și de știință în săvîrșirea oricărei lucrări de aramă. El a venit ... sute de rodii înșirate în jurul celui de al doilea coperiș. 21 A așezat stîlpii în pridvorul Templului; a așezat stîlpul din dreapta, și l -a numit Iachin; apoi a așezat stîlpul din ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FĂCUT DIN PIATRARezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru FĂCUT DIN PIATRA. ... Tranz . I. 1. A întocmi , a alcătui , a făuri , a realiza , a fabrica un obiect . Face un gard . 2. A construi , a clădi ; a ridica , a așeza . Face o casă . Face fânul stoguri . 3. A găti , a prepara , a pregăti un aliment , o mâncare . 4. A compune , a ... a se trezi , a se scula din somn . A face burtă ( sau ) pântece = a se îngrășa . A face genunchi = ( despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile ... într - o anumită situație . L - a făcut om . 2. A preface , a schimba , a transforma în . . . Faceți din piatră aur . 3. A zice , a spune ( despre cineva sau cuiva ) că este . . . , a califica ; a învinui , a ... Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( să . . . ) . Scump , dar ... astfel de rocă ; p . ext . material fabricat pe cale artificială pentru a înlocui , cu diverse întrebuințări , rocă naturală . 2. ( În sintagma ) Epoca de piatră = prima și cea mai lungă perioadă din istoria omenirii , caracterizată prin utilizarea uneltelor de piatră ( I 1 ) . 3. ( Urmat de determinări care arata felul , întrebuințarea sau modul de prelucrare ) Bucată de piatră ( I 1 ) prelucrată ; obiect făcut dintr - o astfel de bucată . Piatra de moară . 4. Piesă folosită la unele jocuri de societate , confecționată din piatră ( I 1 ) sau , p . ext . , din os , din lemn etc . 5. ( Pop . ) Meteorit . 6. ( Reg . ) Greutate ( de cântar sau de balanță ) . 7. Precipitație formală din particule de gheață , care cade atunci când în interiorul norilor de furtună există curenți ascendenți puternici ; p . restr . fiecare dintre particulele de gheață care formează ... pe suprafața dinților neîngrijiți ; tartru . 3. ( Med . ; de obicei cu determinări care arată organul în care se formează ) Calcul ; p . ext . litiază . 4. Compuse : ( pop . ) piatră - acră = alaun ( de aluminiu și de potasiu ) ; piatră - vânătă = sulfat de cupru hidratat ; piatra - iadului = azotat de argint ; piatră - de - var = carbonat de calciu ; piatră ... PAVIMÉNT , pavimente , s . n . Pardoseală a unei încăperi sau pavaj al unei curți interioare , făcute din piatră ... SARCOFÁG , sarcofage , s . n . Sicriu antic făcut din piatră ... GHIZD , ghizduri , s . n . 1. Perete făcut din bârne , piatră , tuburi etc . , cu care se căptușește o fântână pe dinăuntru . 2. Împrejmuire de piatră ... VÉȘCĂ , vești , s . f . Coajă de copac din care se face marginea circulară a sitelor , cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor etc . ; p . ext . obiect făcut din ... PERÉTE , pereți , s . m . 1. Element de construcție așezat vertical ( sau puțin înclinat ) , făcut din zidărie , din lemn , din piatră etc . , care limitează , separă sau izolează încăperile unei clădiri între ele sau de exterior și care susține planșeele , etajele și acoperișul . 2. Masiv pietros care ... ... DIADÉMĂ , diademe , s . f . Podoabă în formă de cunună făcută din metal prețios și împodobită cu pietre scumpe , purtată pe cap de suverani , de unii reprezentanți ai bisericii și , în reprezentările plastice , de anumite divinități ; podoabă ... ... SÍLEX , silexuri , ( 2 ) s . n . 1. Rocă silicioasă foarte dură , de culoare cenușie , gălbuie sau brună . 2. Obiect , instrument făcut din silex ( 1 ) , care datează din epoca de piatră ... ULÚC , uluce , s . n . 1. Jgheab făcut din scânduri ori scobit într - un trunchi de copac sau în piatră , din care se adapă vitele sau în care li se pune nutrețul . 2. Canal de lemn sau tablă pus de - a lungul streșinii caselor ... ... BIJUTERÍE , bijuterii , s . f . Obiect de podoabă făcut din Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||