Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ENUNȚARE, AFORISM, EMITE, EXORDIU, IPOTEZĂ, NU, NUMĂRA, PREDICAȚIE, PROTAZĂ, STRIGA, TEORIE ... Mai multe din DEX...

ENUNȚA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ENUNȚÁ, enúnț, vb. I. Tranz. A formula, a exprima, a expune o idee, o teorie etc. - Din fr. énoncer.

Sursa : DEX '98

 

ENUNȚÁ vb. tr. a formula, a expune o idee, o teorie. (< fr. énoncer, lat. enuntiare)

Sursa : neoficial

 

ENUNȚÁ vb. 1. a formula. (A \~ o judecată de valoare.) 2. v. emite.

Sursa : sinonime

 

enunțá vb., ind. prez. 1 sg. enúnț, 3 sg. și pl. enúnță

Sursa : ortografic

 

A ENUNŢÁ enúnț tranz. (ipoteze, teorii, opinii) A pune în circulație; a lansa; a emite. /énoncer, lat. enuntiare

Sursa : NODEX

 

ENUNȚÁ vb. I. tr. A spune, a formula, a exprima, a expune (idei, teorii). [P.i. enúnț. / < it. enunziare, fr. énoncer, lat. enuntiare].

Sursa : neologisme

 

enunțá (-ț, -át), vb. - A exprima. Lat. enuntiare, prin intermediul fr. énouncer. - Der. enunț, s.n.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ENUNȚA

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ENUNȚA.

Ion Luca Caragiale - Guvernul și modificarea art. 7

Ion Luca Caragiale - Guvernul şi modificarea art. 7 Guvernul și modificarea art. 7 de Ion Luca Caragiale În numărul său de ieri Românul cuprinde, în trei coloane foarte interesante, un fel de profesie de credință a partidului roșu, sau mai bine zis, o declarație amoroasă în toată regula adresată cu multă căldură sferelor înalte, ce au înscris și au făcut să se înscrie în tratatul dela Berlin art. 44. Cu o zi înainte, organul prezidentului Camerii arăta că guvernul roșu, nu dela majoritate ci dela minoritate va stărui să aibă o deslegare a cestiunii israelite; a doua zi însă schimbă foaia, și în dorința d'a nu se amăgi cumva autorii tratatului și inspiratorii art. 44 asupra vederilor partidului roșu, Românul așterne trei coloane de lămuriri în această privire. Lăsăm la o parte introducerea articolului, unde Românul se felicită că, grație guvernului roșu țara este acum sosită într'o stare politică, pe care nici cei mai geniali și mai îndrăzneți eroi ai trecutului n'ar fi cutezat s'o viseze; ceea ce este important să relevăm sunt părerile acelei foi în privința cestiunii art. 7 mai ales față cu partidul conservator. ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu

Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau şi Horaţiu Poema didactică după Boileau și Horațiu de Nicolas Boileau traducere de Ion Heliade Rădulescu , 1836 Lasă-ncolo, nu mai credeți c-un autor fiecum, Scârțâind numai la versuri, spre Parnas să-și facă drum, Dacă din ceruri nu simte darul acela secret Și la nașterea lui steaua nu l-a format de poet. Voi ce de periculoasa ardoare vă-nflăcărați, Ce spinoasa carieră mândri vreți să alergați, Nu vă-ncercați pentru versuri surda a vă consuma, Nici a crede că e geniu un amor d-a tot rima. D-ambițiuni ne-nțelepte cât puteți vă depărtați Cu puterea, mintea voastră ne-ncetat vă consultați. Singură natura poate mințile mari a crea, Ea-ntre autori talente știe-a repărți și da Unul flacără-amoroasă poate-n versuri a descri, Altul prin trăsuri plăcute epigrama-a ascuți; Unul faptele eroici trâmbițând a celebra, Altul pe fluier, la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și pe sine s-amăgesc. Oricare ...

 

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu

Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau şi Horaţiu Poema didactică după Boileau și Horațiu de Nicolas Boileau traducere de Ion Heliade Rădulescu , 1836 Lasă-ncolo, nu mai credeți c-un autor fiecum, Scârțâind numai la versuri, spre Parnas să-și facă drum, Dacă din ceruri nu simte darul acela secret Și la nașterea lui steaua nu l-a format de poet. Voi ce de periculoasa ardoare vă-nflăcărați, Ce spinoasa carieră mândri vreți să alergați, Nu vă-ncercați pentru versuri surda a vă consuma, Nici a crede că e geniu un amor d-a tot rima. D-ambițiuni ne-nțelepte cât puteți vă depărtați Cu puterea, mintea voastră ne-ncetat vă consultați. Singură natura poate mințile mari a crea, Ea-ntre autori talente știe-a repărți și da Unul flacără-amoroasă poate-n versuri a descri, Altul prin trăsuri plăcute epigrama-a ascuți; Unul faptele eroici trâmbițând a celebra, Altul pe fluier, la umbră, păstorele a cânta. Sunt însă și oameni care nu cunosc cât prețuiesc, Cred că sunt un geniu mare și pe sine s-amăgesc. Oricare sujet ...

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

Paul Zarifopol - Poezia pură Poezia pură de Paul Zarifopol Între părintele Bremond, membru al Academiei Franceze, și ziaristul Paul Souday s-a iscat ceartă, toamna trecută, de la definiția poeziei. Pentru obișnuita lectură publică înaintea celor cinci secții ale Institutului, preotul literat a ales să vorbească despre poezia pură, și în cuvântarea lui avusese mai ales grijă să dea a înțelege că poezia nu se poate defini. Tocmai acest lucru pare să fi supărat mai mult pe Paul Souday. Probabil, ca frances de veche observanță și ca ziarist, el nu rabdă obscuritatea, oricât ar fi de prestigioasă, și s-a necăjit rău când Bremond a spus că poezia n-are a face cu rațiunea. Souday s-a grăbit să înțeleagă și aici pare c-a fost nedrept că Bremond consideră poezia ca un fel de divagație absolut certată cu mintea sănătoasă. Se poate zice și aceasta despre poezie, dar în cazul special nu se zisese. Cearta s-a îndărătnicit asupra unui vers celebru din Racine: la fille de Minos et de PasiphaĂ©.1 Souday e sigur că frumusețea versului stă în ...

 

George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc

... pentru obținerea efectului comic ce poate rezulta pe urma unei confruntări glumețe între ideal și realitate. „Ironia, zice el, constă în a enunța ceea ce ar trebui să fie, prefăcându-te a crede că tocmai așa este; iar humorul constă în a zugrăvi amănunțit ...

 

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist

Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ...

 

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1

Titu Maiorescu - Pentru restabilirea şcoalelor normale. Asupra budgetului instrucţiunii publice pe 1873 Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1873 de Titu Maiorescu D-lor deputați, budgetul ministerului cultelor și instrucțiunii publice ni se prezentă astădată în niște împrejurări, care sunt mai favorabile unei discuțiuni serioase, decât erau împrejurările din anul trecut; atunci erați preocupați de o cestiune mai urgentă, astăzi acea cestiune a dispărut, și avem locul liber pentru o discuțiune matură, cu atât mai mult, cu cât se pare tocmai că budgetul instrucțiunii publice, atât în conștiința D-voastră, cât și în opiniunea publică este obiectul unei preocupări serioase. Știți ce mișcare s-a produs în opiniunea publică prin măsura luată de a se suprima școalele normale, și prin urmare veți apreția necesitatea de a discuta mai pe larg materiile budgetului instrucțiunii publice; căci atât în proiectul guvernului, cât și în elaboratul comisiunii acea suprimare este menținută și pentru anul 1873. La o privire generală, domnii mei, asupra acestui budget, aș avea de relevat, ca și în anul trecut, mai întâi direcțiunea greșită în care este conceput acesta ca și cel precedent, direcțiunea de a ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ENUNȚA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru ENUNȚA.

ENUNȚARE

... ENUNȚÁRE , enunțări , s . f . Acțiunea de a enunța și rezultatul ei - V. enunța

 

AFORISM

AFORÍSM , aforisme , s . n . Cugetare enunțată într - o formă concisă , memorabilă ; maximă , sentință ,

 

EMITE

... EMÍTE , emit , vb . III . Tranz . 1. A enunța , a exprima , a lansa o părere , o teorie etc . 2. A elabora , a scoate , a da ...

 

EXORDIU

EXÓRDIU , exordii , s . n . Prima parte a unui discurs , care , enunțând sumar conținutul acestuia , urmărește câștigarea atenției și bunăvoinței auditoriului ; p . ext . introducere , prefață la o carte , la un articol

 

IPOTEZĂ

IPOTÉZĂ , ipoteze , s . f . Presupunere , enunțată pe baza unor fapte cunoscute , cu privire la anumite ( legături între ) fenomene care nu pot fi observate direct sau cu privire la esența fenomenelor , la cauza sau la mecanismul intern care le produce ; presupunere cu caracter provizoriu , formulată pe baza datelor experimentale existente la un moment dat sau pe baza intuiției , impresiei

 

NU

NU adv . I. ( Servește la formarea formei negative a verbului , de obicei precedându - l nemijlocit ) . 1. ( Neagă predicatul și dă întregii propoziții un caracter negativ ) Nu l - am cunoscut niciodată . 2. ( Neagă predicatul , fără a modifica logic caracterul propoziției ) Nu încape nici o îndoială . 3. ( Neagă predicatul în propoziții cu aspect negativ și cu înțeles pozitiv , de obicei interogative sau exclamative ) Nu făcea parte și el dintre noi ? II. ( Neagă altă parte de propoziție decât predicatul ) A plecat repede , nu așa cum a venit . III. ( Modifică sensul cuvântului pe care îl precedă , altul decât predicatul , atenuându - i înțelesul ori dându - i un înțeles contrar ) O casă mare , nu lipsită de eleganță . IV. ( Înlocuiește forma negativă a unui verb enunțat anterior sau dedus , îndeplinind funcția de predicat ) Cine poate oase roade ; cine nu , nici carne moale . V. ( Cu valoare de propoziție independentă cu caracter negativ ) Ai prieteni ? -

 

NUMĂRA

... înregistra , a verifica numărul unui șir de obiecte etc . ; p . ext . ( pop . ) a socoti , a calcula . 2. A enunța pe rând un șir de numere în ordine crescândă sau descrescândă . 3. A da ceva cu număr , socotind ; p . ext . a plăti ...

 

PREDICAȚIE

... PREDICÁȚIE , predicații , s . f . Faptul de a enunța

 

PROTAZĂ

PROTÁZĂ , protaze , s . f . 1. Partea întâi a unei perioade condiționale , care cuprinde grupa propozițiilor secundare și care îndreaptă atenția cititorului asupra consecințelor care se enunță în apodoză . 2. Partea de la început a unei drame antice , care cuprindea expunerea

 

STRIGA

... răcni . 2. ( Despre animale și păsări ) A scoate sunete sau zgomote caracteristice speciei . II. 1. Tranz . A spune , a enunța ceva cu glas puternic ; a - și exprima cu glas puternic voința . 2. Intranz . A se răsti la cineva , a - i ...

 

TEORIE

TEORÍE , teorii , s . f . 1. Formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității . 2. Ansamblu sistematic de idei , de ipoteze , de legi și concepte care descriu și explică fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene . 3. ( În sintagme ) Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație , ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc . Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsaturile generale ale creației literare , curentele și metodele artistice etc . Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu , timp și mișcare a materiei , în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într - o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor , cât și pentru viteze relative foarte mari , apropiate de viteza luminii . 4. Partea teoretică a instrucției militare . [ Pr . : te -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...