Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:EȘANTION, EȘANTIONA, EȘANTIONAJ, EȘANTIONARE, EȘANTIONAT, DIETETICIAN, ANTIAERIAN, ÎMPRĂȘTIERE, ÎMPRĂȘTIETOR, ȘANTIERIST, ȘERBETIERĂ ... Mai multe din DEX...

E��TI - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru E��TI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentru E��TI.

Mihai Eminescu - Avatarii faraonului Tl%C3%A0

... linÈ›olii de cristal miÈ™cător, sună în adânc cântarea cântărilor. UÈ™or zboară luntrea mică È™i neagră asemenea unei cugetări printre tablourile măreÈ›e desfăÈ™urate de o parte È™i de alta a râului... oraÈ™e vechi ce-È™i construiesc zidirile lor sure È™i colonadele lor infinite în lumina nopÈ›ilor, piramidele — morminte de regi — crânguri de ... I se părea că spiritul Universului visează — el, căruia un pământ cu imperii i-e un grăunte — È™i că visul său măreÈ› e pentru ăst' moment Memfis... BolÈ›ile ferestrelor i se arcau înalt deasupra frunÈ›ii... Bolta salei era scrisă de jur împrejur cu zodiile cerului... pe ... eÈ™ti tu, rege TlĂ ? Un nume eÈ™ti... o umbră! Ce numeÈ™ti tu pulbere? Pulberea e ceea ce există întotdeuna... tu nu eÈ™ti decât o formă prin care pulberea trece... Ceea ce-nainte de doi ani se numea regele TlĂ  este atom cu atom altceva decât ceea ce ... în cute splendide de umeri în jos... astfel sta aspru zugrăvit în lumina cea roÈ™ie a făcliei. Ți-era frică să priveÈ™ ...

 

Ioan Slavici - Ileana cea șireată

... zorilor de-a patra zi el pierdu răbdarea, își întări inima și bătu la fereastra celei mai mari dintre fetele de imparat. - Ce e? cine e? și ce vrea? întrebă fata trezită din somnul cel mai dulce. - Eu sunt surioară! grăi feciorul de împărat voinic împărătesc, ce stau de trei zile ... trei zile și de trei ori câte trei nopți el își netezi părul și bătu, acum d-a treia oara la fereastră. - Ce e? cine e? și ce voiește? întrebă fata de împărat, acuma mai răstit decât în celelalte rânduri. - Eu sunt, surioară! grăi feciorul de împărat. De trei ori câte ... si fura un sarut. - Sa nu ai parte de altul! grai si aceasta fata. Mergi in calea pe care-ai venit: flori sa-ti creasca in cale si flori sa-ti ramana pe urma. Feciorul cel de imparat merse la fratii sai le spuse cum si ce si, acum de-a treia oara porni ... sa mi-o fac mireasa. Acum, surioara, ma opresc in cale sa privesc la tine, in raza fetei tale, si sa-ti zic o vcirba si sa- ...

 

Ioan Slavici - Florița din codru

... ea si nimeni nu cuteza sa vorbeasca cu ea. Crașmarita atata era de frumoasa incat, daca-i vedeai fata oglindita in fata vinului, ti se parea cum ca vinul e mai tare și mai infocat; Florita atata era de frumoasa incat, daca-i vedeai fata oglindita in fata vinului, ti se parea cum ca vinul e mai dulce și mai moale. A mers dara vestea in lume si in tara cum ca la crașma din ... nici o vorba, ci iesi afara, izbi usa, intra in crasma și se puse cu vorba aspra și neimpacata pe Florita: ca nu e buna, ca e proasta, ca e lenesa - ca e de toate, numai asa nu, precum ar trebui sa fie. Dupa ce i s-a facut apoi destul de vorbe, a dat ... a treia oara inaintea cautatoarei. - Frumoasa sunt, oglinda? - Frumoasa, zau! grai cautatoarea, dar pe de-o suta și pe de-o mie de ori e mai frumoasa Florita, pentru ca ea are fata ca și fagurele topit, ochi ca și nevasta unui imparat și trup ca și roușoara de pe ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Portretul (Heliade)

... lui candoare, O vergine cerească femeia-serafim, Și-a pus umana artă și zelul și ardoare Să reproducă fapta Artistului sublim. Ci unde e scânteia din blânda-ți căutare? Și unde e seninul din ochii-ți cerulii, Și sufletul acela din oricare mișcare, Și fruntea-ți elocventă, ș-acele culori vii? Ci unde-e copilina vorbire inspirată, Acele fierbinți unde ce-nsuflă al tău sân, Exoticu-alabastru, rujoarea colorată De rumenul serafic pictorului străin? Cel ochi îl vezi că ... oglindă a artei lui Daguerre? Pe ea știi cum modelul s-absoarbe și se ține Și cum se-ntipărește printr-un arcan mister. Ideea e ferice, invenția — divină; Dar este-mprumutată din ochii lui Amor; Nu-mi pare mie nouă, de loc nu mi-e străină. D-a fost amant artistul, a fost și creator. In ochii-mi ca-n oglindă se vede-a ... sa: "Frumoși îți sunt ochii, frumoasă ți-e fața! Frumos îți e svolul, angel d-Osana! Și de-mi este scumpă, de-mi place viața, E ...

 

Ion Luca Caragiale - Două note

... ori smintită... Însă a ciunti cu conÈ™tiinÈ›a limpedeÈ™i cu sînge rece o operă de artă?... Și de asta e vorba aici. Care artist, care amator, care om de bun-simÈ› È™i de treabă ar îndrăzni să ia un penel È™i să îndrepteze ... adar, a pune mîna fără sfială pe o asemenea lucrare cu calităÈ›i eterne È™i a cuteza s-o potriveÈ™ti sau s-o mai ciopleÈ™ti, după trecătorul tău gust È™i cu competenÈ›a ta discutabilă — discutabilă pentru că e negativă faÈ›ă cu realitatea evidentă È™i palpabilă a monumentului ce-l judeci, discutabilă fie ea cît de autorizată în părerea-È ... lumii È™i vremii este a te face vinovat de o faptă reprobabilă, este, cu un cuvînt, o profanare... Iar de profanare nu e capabil decît un om fără imimă È™i cu spiritul îngust, un om care niciodată nu se poate uita pe sine, care nu poate avea ... nu putem asista nepăsători la alterări voite sau nevoite făcute sub ochii noÈ™tri în textul celui mai mare scriitor romîn; È™i astfel, oricine ...

 

Neacșu Lupu - Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung

... su(s) i pak sÅ­ Å¡tĂ¯i kÅ­ bagÅ­ den tote ωraÅ¡ele kÅ­te [50] de ωmi(n) sÅ­ Ä™ fĂ¯e Ä©n ažuto(r) Ä© korabĂ¯i i pak sÅ­ Å¡tĂ¯i kumu sÄ›u prinsÅ­ neÅ¡te me(Å¡)Å¡te(r ... a]ri gra(d) ku(m) vorÄ­ trÄ›Ä�e aÄ�Ä›le korabĂ¯i la loku(l) Ä�ela (st)rimtu(l) Ä�e Å¡ttĂ¯i Å¡i do(m)nĂ¯jata i pa(k) spui do(m)nĂ¯etale de lukru(l) lu mahame(t) be(g ... e sÅ­ntÄ­ medÅ¾Ă¯ja(Å¡) Å¡i de dženere-mĂ¯u negre kumu Ä™u da(t) Ä©pÅ­ratu(l) slobozĂ¯e ... sÅ­ trÄ›kÅ­ i pa(k) sÅ­ Å¡tĂ¯i do(m)nĂ¯jata kÅ­ are frikÅ­ mare Å¡i bÅ­sÅ­rab de aÄ�e(l) lotru de mahame(t) be(g) ma(i) vÅ­rto(s) de do(m)nĂ¯ele vo(s)tre i pa(k) spui do ... marele mĂ¯u de Ä� ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Mihai la pădurarul

... Bolintineanu - Mihai la pădurarul Mihai la pădurarul de Dimitrie Bolintineanu Mihai pierduse lupta. [1] El umbla rătăcit, Si omul, si natura acum l-au părăsit; E noapte, vijelie... vestmintele-i sunt ude. -- Bine-ai venit, streine!... o voce se aude, O voce virginală... urmează-mi... ai scăpat! Si-o mână se ... acel ce-l ospătează. -- Tu esti Mihai Viteazul!... eu ungur, tu român. Dar nu aici o teamă! îi zice-acest bătrân, Căci ospitalitatea în ceruri e născută Când ura între oameni era necunoscută. Ea îsi deschide sânul la toti câti o doresc: Altmintirea, ar pierde caracteru-i ceresc. Sub simplele vestminte ... aur a omului bogat, S-ascunde câte-un suflet de pătimi degradat. Asadar, nu te teme! nu te-ndoi de mine! Ca sufletu-ti si lutu-ti în pace să s-aline! Iar tânăra copilă cu buze de rubin Eroului la masă turnă în cupă vin; Un plâns de tinerete pe fata ...

 

Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni

... răscumpere păcatele tinereților. TEODORINI. Mai are ea niscai resturi de frumuseță? DRĂGĂNESCU. Ce are a face? O groază, frate! orice ț-ai închipui e mai puțin decât cum e în ființă. TEODORINI. Mări, ce spui? DRĂGĂNESCU. Te-i încredința când îi vide-o. TEODORINI. Planul meu e gata. Sub numele de neamț o să atac simțitatea ei, cochetăria sa sub acel de italian, și s-o fac s-o apuce năbădăicile sub ... mult decât a celorlalți, se servirarisarisește de espresiiuni mai alese. Cetește, zicu-ți. STĂNICĂ: (cetește). "Principesa mea!" CALIOPI: (curmându-l) . Principesa mea! cât e de gentil, cât e de galant! să-ți spun drept, Stănică, inima mea simte o neînvingibilă atășăciune pentru amantul acesta! urmează... Principesa mea! STĂNICĂ: . Nu știu unde rămăsesem. CALIOPI ... înadins o zice; se cunoaște că-i om de gust. Zi înainte... Să vezi cum înobilează el ceea ce spune. STĂNICĂ: (cetind) . "Că siete corta e grosa, precum m-au asigurat mai multe persoane, mă jur... Dacă va fi cu volia d-tale... să te ieu de spoză." Spuză? ce va ... și licorini, și toate cutiile cu halva și rahatlicumia, care sinto is to bacalico tu dulu sas. Sluzearis LACHERDOPULOS" CALIOPI: Ce-i drept, ...

 

Ioan Slavici - Zâna Zorilor

... sufletul păgân de aceea ce văzu Florea acum, când era să plece mai departe. Un balaur! dar balaur cu trei capete, cu niÈ™te feÈ›e grozave, cu o falcă-n cer, cu una în pământ. Florea nici nu mai aÈ™teptă ca balaurul să-l scalde în văpaie, ci dete ... decât dacă vei călări pe calul pe care a călărit tată-tău împăratul în tinereÈ›ea sa; mergi, întreabă unde È™i care e calul acela. După aceea încalecă È™i te du. Petru mulÈ›umi de învăÈ›ătură È™i apoi se duse, ca să întrebe de treaba ... când am fost eu june: cine È™tie pe unde au putrezit oasele murgului meu de atuncea?! În podul grajdului îmi pare, cum că mai e o curea din frâu. Atâta am È™i mai mult nimic din cal. Petru icni supărat È™i spuse babei "cum È™i ce". - AÈ ... baba râzând de bucurie. Dacă stă lucrul aÈ™a, apoi stă bine. Du-te È™i adă bucata din frâu. Doară voi È™ti eu face un lucru cu cale din ea. Podul era plin de frâie, de È™ele È™i de curele. Petru alese cele mai roase ...

 

Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe

... vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoiu! Zicând așa, apucă vulpea de după cap și, târând-o până la car ... a mânca, că ta...re-i mai era foame! Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul. — Bună masa, cumătră! Ti!!! da' ce mai de pește ai! Dă-mi și mie, că ta...re! mi-i poftă! — Ia mai pune-ți pofta-n cuiu, cumătre ... nu știu cum se prinde peștele. Atunci vulpea rânji dinții și zise: Alei, cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ce nici gândești? Ascultă, cumătre: vrei să mănânci pește? Du-te desară la băltoaga cea din marginea pădurei, vârâ-ți coada ...

 

Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters

... sub direcÈ›ia cunoscutului È™ef de orchestră d.Peters. Ne putem recomanda îndestul publicului amator de muzică bună aceste producÈ›iuni artistice. La Peters e vădit că interesul succesului artistic domneÈ™te, iar nu succesul intereselor materiale. Peters e înainte de toate un artist în adevăratul sens al cuvîntului, un artist conÈ™tiincios, capabil È™i pasionat de arta lui. El începe modest È ... fără multă reclamă, È™i nu mă îndoiesc că va găsi ceea ce caută — aprobarea amatorilor inteligenÈ›i. Iată, avem, prin urmare, la BucureÈ™ti, două orchestre pentru concerte simfonice: Una Peters È™i alta Wachmann. Asta e bine. DeÈ™i, în mare parte, compuse de aceleaÈ™i elemente, cele două orchestre se vor deosebi, în producÈ›iile lor, prin gustul de alegere ... îngălate, nu ne-a dat pînă acum decît ceea ce se poate numi producÈ›ie mediocră, pacotilă [1] , marfă ieftină de artă. Nu e însă mai puÈ›in adevărat că datorim noi, amatorii, mult, foarte mult, neobositului Wachmann, care, cu sacrificii mari la început È™i cu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru E��TI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 70 pentru E��TI.

EȘANTION

... se examineze felul , cantitatea sau valoarea produsului ; probă , mostră . 2. ( Rad . ) Impuls foarte scurt care definește semnalul din care provine la un moment dat . [ Pr . : - ti

 

EȘANTIONA

... în vederea unor procesări ulterioare . 2. A alege persoanele reprezentative ( statistic ) care urmează a fi anchetate într - o investigație ( sociologică ) . [ Pr . : - ti

 

EȘANTIONAJ

... EȘANTIONÁJ , eșantionaje , s . n . ( Rar ) Eșantionare . [ Pr . : - ti

 

EȘANTIONARE

... EȘANTIONÁRE , eșantionări , s . f . Acțiunea de a eșantiona . [ Pr . : - ti

 

EȘANTIONAT

... EȘANTIONÁT , - Ă , eșantionați , - te , adj . Care a fost ales ca eșantion . [ Pr . : - ti

 

DIETETICIAN

... DIETETICIÁN , - Ă , dieteticieni , - e , s . m . și f . Specialist în dietetică . [ Pr . : di - e - te - ti

 

ANTIAERIAN

... ANTIAERIÁN , - Ă , antiaerieni , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Destinat să lupte sau să apere împotriva atacurilor aviației . 2. S . f . Artilerie antiaeriană . [ Pr . : - ti - a - e

 

ÎMPRĂȘTIERE

... ÎMPRĂȘTIÉRE , împrăștieri , s . f . Acțiunea de a ( se ) împrăștia ; risipire , răspândire . [ Pr . : - ti - e

 

ÎMPRĂȘTIETOR

... ÎMPRĂȘTIETÓR , - OÁRE , împrăștietori , - oare , adj . 1. ( Rar ) Care împrăștie ; care difuzează . 2. ( Înv . ) Risipitor . [ Pr . : - ti - e

 

ȘANTIERIST

... ȘANTIERÍST , - Ă , șantieriști , - ste , s . m . si f . Muncitor care lucrează pe un șantier . [ Pr . : - ti - e

 

ȘERBETIERĂ

... ȘERBETIÉRĂ , șerbetiere , s . f . 1. Chisea pentru șerbet . 2. Vasul de tablă al mașinii în care se prepară înghețata . [ Pr . : - ti - e

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...