|
|
||
|
Vezi și:DINȚĂRIT,
NOSTRU,
VOSTRU,
DECAPOD,
SUIN,
CAPRĂ,
MĂRGEAN,
PAPURĂ,
EXARH,
PĂR,
REGALĂ
... Mai multe din DEX...
DIN ACEASTA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DIN ACEASTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 1822 pentru DIN ACEASTA. Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit ... lumina dumnezeirii lui în toată lumea: și viind împlinirea vremii, după cum zice fericitul Pavel, vrut-au Dumnezeu să vie Fiiul lui, să se nască din muiare, să se facă supt lĂ©ge, ca pre cei de supt lĂ©ge să-i răscumpere; s-au făcut om din Născătoarea de Dumnezeu și pururea fecioară Mariia, au petrecut în lume împreună cu oamenii și vrând să tragă limbile la cunoștința dumnezeirii lui și să ... au slujit cu arme, după cum e obicĂ©iul ostașilor, nici cu alte meșterșuguri asĂ©menea acestora, pentru ca să nu aibă putĂ©re nimenea din cei necredincioși să zică că au tras la sine Hristos mulțimea cu unele ca acĂ©stea, ci numai s-au slujit iară cu mijlocul cu ... și să-mi întărească inima întru frica lui, ca să pociu păstori cuvântătoarea turma lui cea aleasă, carĂ© o au răscumpărat, cu preascump sângele său, din mâna vrăjmașului, după cum adeverează Petru apostolul zicând: ... Știind că nu cu < lucruri > putrede, cu argint sau cu aur v-ați răscumpărat din cea deșartă viiață a voastră, ce era dată de la părinți, ci cu cinstit sânge ca a unui miel fărde prihană ... Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată ... vedea în zare decât ponor, ponor pustiu și sur îl înconjura și nici nu mai știa încotro s-o apuce. Îl apucă noaptea. Era una din acele nopți negre în care luna plutește ca o pată abia văzută pe cer. Numai din când în când ea reînvia deodată în toată puterea ei, pentru a lumina șesul sur și pustiu, pentru a dispărea iar ... sabia cu o mână, cu cealaltă ridică clanța de la poartă. Ușa grea trăsnea în țâțâne și se da cu greu împins ă, el sili din răsputeri, deodată îi scăpă din mâini, el se opinti înăuntru și poarta recăzu în urmă-i închisă. Un fior rece îl trecu din creștet pân-în tălpi, se-ntoarse să găsească ușa și trecu mult pân-o găsi, pipăind, dar cu toată opintirea puterilor n-o mai putu ... căci se spăimânta de zgomotul pașilor lui proprii. Flama-l conduse pân-la suișul unei alte scări, aici dispăru. În același moment răsună iar clopotul din turn... ca un geamăt***. Îi trecu prin oase și măduvă acest sunet răgușit, evlavios, plângător. Era în întuneric total. Își întinse mâinile și începu să suie și această scară... O mână rece ca a unui ... Elena Liliana Popescu - Ție, cel care deschizi această carte ... ... realitatea Visului numit Poezie, deschizând poarta inimii tale acestor versuri. Ele s-au născut în inima mea atunci când le era dat să se desprindă din lumea formelor-gânduri și a se înveșmânta în lumea formelor-cuvinte, pentru a se prezenta, împlinindu-și destinul, la ceremonia întâlnirii ... ... Dosoftei - Din alte scrieri Din alte scrieri de Dosoftei [DOMNII ȚĂRÂI MOLDOVEI] Domnii Țărâi Moldovei pus-au nevoință De-au învățatu-ș țara direaptă-n credință, Pravoslavnica lege ferind necorcită ... urmă-i purceasă pre viță, Carele-i zic MușatĂn, în bună priință. Stătut-au dup-acesta luminată rodă Țărâi stăpân Moldovei domnul Roman-vodă. Acest Roman să scrie-ntr-a țărâi urice Mare samodărjaveț și-n bună ferice, C-au stăpânitu-ș țara din plai pănă-n Mare. Ș-au lăsatu-ș în scaun fiiu și ca mai tare, Ce ș-au născut din doamna, din Anastasia, Pre cĂ©l Bun Alexandru,-n trai cu fericia, C-au împodobit țara cu beserici late, Cu mănăstiri vestite-n frâmseț luminate, Bistrița, Rădăuții ... Lui osândă și țărâi lăsând osteneală. De-acmu de-ar sta Moldova tot ceasul pre râcă, N-a mai putea să scape turcilor din brâncă. Pre urma acestĂșia, fiiul Mihnii-vodă, Din Țara Muntenească sufletească rodă. Pătru l-cheamă pe nume și n-are prihană, Lăsatu-ș-au în țară slăvită pomană Mănăstirea ce este în deal ... ... ... Mihai Eminescu - Din Halima Din Halima de Mihai Eminescu Harun-al-Rașid prin Bagdad adese Tiptil pe uliți cu vizirul iese, Pe când prin frunza verde de platane Seninul nopții ... ajung mergând departe, Pe uliți strâmte și prin pieți deșarte, Sub zidul unei case vechi și negre, Cu trepte scunde și cu ușe sparte. Aud din întru țipăt și suspine, Aud cum unul bate pe-oarecine, Iar cel bătut țipa strigând mai tare: ,, Te rog, bătrâne, dă, mai dă în ... tânăr este slabă Și palidă de multe suferințe  Deci cu mânie împăratu-ntreabă: ,, Ce ți-a făcut, moșneag fără de milă, Acest băiat de-l chinuiești în silă, Când el te roagă chiar să dai într-însul, Și pare-atât de blând ca o copilă?" Bătrânul zise ... a fost în lume, Un învățat și cititor de zodii, Un vraci prea înțelept cu mare nume. Cutreierat-au dânsul lumea toată, Orașe, țări din sfera depărtată, Pustiile Saharei, râul Gange, Și la izvorul Nilului odată. Acesta dar trecând odinioară Pe-a lui cămilă arida Sahară, Sub arșița ... ... ... Mihai Eminescu - Din Iliada Din Iliada de Mihai Eminescu Cântă-ne, zână, a lui Ahil Peleidul mânie, Care cumplită făcu aheilor jale nespusă, Suflete mii viteze de fii ... în Aii Au trimis, pe ei înșii de pradă la câni lăsându-i Și la paseri. Astfel se-mplini a lui Zeus voință Din acea zi când cearta făcu dezbinare amară Între mult divinul Achil și fiul lui Atreu, Agamemnon, al neamului tot și al regilor rege. Care din ... ... Panait Cerna - Din depărtare Din depărtare de Panait Cerna Nu ți-am vorbit vreodată, și pe ferești deschise Nu ți-am trimis buchete, stăpâna mea din vise, Ci numai de departe te-am urmărit adese, Iluminat de gânduri nespuse, ne-nțelese... Înfioratu-mi suflet nu s-a-ntrebat vreodată ... vrea și unde merge un fulger? Cui ce-i pasă!... Destul că face noaptea, o clipă mai frumoasă. Dar uneori, când luna e prea strălucitoare, Din adâncimea serii vin vrăji turburătoare Aș vrea să cânt, să cuget, dar nu mă-ndemn... nu pot... Și-atât mă simt de singur, că mă ... nfior, de teamă, Și ochii mei, din umbră, lumina ta o cheamă... Atunci, m-abat pe drumuri de sufletul tău pline, Și sufletul meu prinde din nou să se-nsenine, De cum te-arăți privirii setoase, de departe, Strălucitoare, pură, ca mugurii de marte... Dar azi, îmi ești departe – Te ... s-adapă, Că-n sufletul meu singur n-a mai putut să-ncapă... Tu arde-aceste rânduri și cată, visătoare, Cum izbucneste para din ele – și cum moare... E flacăra ce-n taină ființa-mi pustiește, Dar în vrăjitu-mi suflet nu moare, ci tot crește... O creangă ... Dosoftei - Din Parimiile preste an ... Dosoftei - Din Parimiile preste an Din Parimiile preste an de Dosoftei [STIHURI DE LAUDĂ PATRIARHULUI IOACHIM AL MOSCOVEI, PENTRU TIPOGRAFIA DĂRUITĂ MITROPOLIEI DIN IAȘI] Lăudată s-aibă direptul pomană În ceri și pre lume, fără de prihană, Că și de la Moscvă lucește lucoare, Întinzând lungi raze,-n ... cine năzuiește Cu ovilit suflet, bine-l dăruiește. C-am năzuit și noi la svânta lui față, Priìmitu-ne-au bine ruga cu dulceață. Din patrierșie datu-ne-au tipare, Sufletească treabă, și bine ne pare. Dea-i Dumnezău parte și-n ceri să lucească, De-a rândul ... tar, va căsca cu fulger pământul. Așe fântâni cu tot vor săca, ș-a părăului matce. Zbierători atunce groznic sunet bucinul va da din ceri, Lumii năvarnic rău rugind și osânde fiitoare. Ș-a tartĂ¡rului prăpaste va ivi pământul căscând Și veni-vor toțâi craii la ... Ștefan Octavian Iosif - Din Paris ... Ştefan Octavian Iosif - Din Paris Din Paris de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Visez. Încet se face dimineață... Sus, din mansarda — cuib de rîndunică — Proptit de geam, mă uit în jos cu frică La uriașul adormit sub ceață. În purpur mîndru soare se ... să zbor prin ferestruia mică... Parisu-ntreg îmi cîntă la picioare. Și nu e vis. Trăiesc. Biruitoare Se redeșteaptă simțurile-n mine... Ca fluture gonit din floare-n floare, Alerg pe străzi voios... În seri senine Stau de povești cu stelele vecine... II Vuiesc trăsuri, tramvaie, trenuri, care Se-ncrucișează-n ... sus și-n jos. Drumeții — Năluci — aleargă ca năvala ceții Pe bulevarde-n veșnică mișcare. Luminile răsar prin galantare. În praf de aur, din adîncul pieții, De pretutindenea beția vieții Înalță zgomotoasele-i altare. Mă cred pierdut. În juru-mi, rîs și glume, Și cîntece, și lume peste lume ... Vasile Aaron - Reporta din vis ... Vasile Aaron - Reporta din vis Reporta din vis de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragment. Cel avut și scump nimica nu are, Deși a avea ceva i se pare ... Titu Maiorescu - Din experiență ... cuvintelor, prin care își exprimă gândurile, deși vorbesc aceeași limbă. Să facem abstracție de această greutate oarecum artificială. Oamenii mai pot să nu se cunoască din cauza facilității intenționate, adică din cauza deosebirii între ceea ce gândesc și ceea ce spun. Să înlăturăm și această greutate etică. Să presupunem, din contră, pentru a simplifica problema în prima ei stabilire, că avem a face cu doi oameni inteligenți, adică, în genere, capabili ... asociază, însă în al doilea și al treilea plan, încă vreo câteva altele, poate până la șapte: toate celelalte, sutele de mii, de care dispune acest om în diferitele momente ale vieții sale, rechemându-le din memorie, stau în fiece moment dat ascunse, nu încap în prea strâmta conștiință actuală, ci rămân în afară de lumina ei; și nu numai că ... parte nepotrivită; căci nu cercul luminos al conștiinței se plimbă de regulă peste feluritele stări sufletești, ci el pare a fi nemișcat, și, din contra, stările sufletești par a ieși din întunericul memoriei sau a se forma din ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DIN ACEASTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 921 pentru DIN ACEASTA. DINȚĂRÍT s . n . ( Glumeț ) Bir pe care urma să - l plătească cineva celui pe care l - a ospătat , pentru osteneala acestuia de a mesteca cu dinții . - Dinte + suf . - ărit ( după tc . diș - parasi " bani de ... De obicei precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ) I. Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor și de un grup din care vorbitorul face parte , precum și numele acestora ) Are o casă ca a noastră . 2. ( Pop . ; mai ales la m . pl . ; indică soțul ... din același grup cu ei , înlocuind și numele acestora ) Când vin ai noștri acasă ? 3. ( Indică lucrurile personale , proprietatea , preocupările etc . vorbitorului și ale persoanelor din ... înlocuind și numele acestora ) Mă întorc la ale noastre . II. Adj . pos . 1. Care se află în posesiunea vorbitorului și a unui grup din care face parte acesta , care este legat printr - o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta . Casa noastră . 2. Care este legat printr - o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Picioarele noastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Gazda noastră . Strămoșii noștri . 4. Care este spus , săvârșit de vorbitor și de grupul ... al " , " a " , " ai " , " ale " ) . I. Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte , precum și numele acestora ) Are o mașină ca a voastră . 2. ( Pop . : mai ales la m . pl . ; indică ... înlocuind și numele acestora ) Când vin ai voștri acasă ? 3. ( Indică lucrurile personale , proprietatea , preocupările etc . persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea , înlocuind și numele acestora ) Mă întorc la ale voastre . II. Adj . pos . 1. Care se află în posesiunea persoanei căreia i ... grup din care persoana respectivă face parte , care este legat printr - o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Casa voastră . 2. Care este legat printr - o relație cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Picioarele voastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul ... ... DECAPÓD , decapode , s . n . 1. ( La pl . ) Ordin de crustacee cu zece picioare ; ( și la sg . ) crustaceu care face parte din acest ordin . 2. ( La pl . ) Ordin de cefalopode care au zece tentacule și un rudiment de cochilie ; ( și la sg . ) moluscă din acest ... e , s . m . și f . ( La pl . ) Subfamilie de paricopitate care cuprinde mai multe genuri și specii de porci sălbatici , precum și porcii domestici proveniți din aceștia ; ( și la sg . ) animal care face parte din ... s . f . I. 1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate , cu părul lung , cu coarne , mai mari și diferențiate la masculi ( Capra ) ; animal care face parte din acest gen ; p . restr . femela acestui animal . 2. Joc popular românesc , care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră ( I 1 ) care bate ritmic din fălci ; p . ext . personaj mascat astfel ; turca . 3. ( Art . ) Numele unui joc de copii , în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi ... ... MĂRGEÁN subst . 1. Nume dat unor specii de animale care trăiesc în colonii marine formate din mai mulți indivizi de culoare roșie , mai rar albă , înfipți pe un schelet calcaros ; coral ^1 ( Corallium ) ; p . ext . scheletul calcaros al acestor animale , din ... ... plante erbacee acvatice , cu tulpina înaltă , neramificată , cu frunze lungi și înguste , cu flori unisexuate , care crește în locuri mlăștinoase ( Typha ) ; plantă care face parte din acest grup ; p . restr . frunzele acestor plante , din ... 2. ( În biserica ortodoxă , în trecut ) Demnitate bisericească , superioară aceleia de mitropolit și inferioară aceleia de patriarh , care se conferea , prin delegație , de către patriarhia din Constantinopol ; persoană care deținea această demnitate . 3. Organ de inspecție și de control al mănăstirilor dintr - o eparhie ; arhiereu din acest ... mai sus sau ( cu sens colectiv ) totalitatea acestor fire , care acoperă capul omului . 2. Denumire generală dată fibrelor naturale de origine animală ; p . ext . țesătură din aceste fibre . 3. P . anal . Fiecare dintre filamentele ( fine ) , de origine epidermică , existente pe anumite organe ale unor plante . 4. Arc în formă de spirală ... crestate adânc ( Asplenium adianthum nigrum ) ; părul - porcului = plantă erbacee cu frunze lungi și cu spiculețe ( Equisetum telmateja ) . 6. Compus : ( Astron . ) Părul Berenicei = numele unei constelații din emisfera boreală . PĂR ^1 , peri , s . m . Pom din ... REGÁLĂ^2 , regale , s . f . Instrument de suflat asemănător cu orga , dar mai mic decât aceasta . REGÁLĂ^1 , regale , s . f . ( Ieșit din uz ) Pahar de bere mai mic decât țapul ; cantitatea de bere din acest Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||