|
|
||
|
DE VITA / NEAM - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE VITA / NEAMRezultatele 1 - 10 din aproximativ 87 pentru DE VITA / NEAM. Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) ... 4 Cuvânt de încheiere. 5 Note Răsboiul de desrobire pentru întregirea neamului (1916 – 1919) Introducere. Răsboiul cel mare, în care s'au prăpădit milioane de oameni din toate continentele pământului, rămânând zeci de milioane de orfani, prăpădindu-se și averi de mii de miÂliarde, a produs o schimbare uriașe și în viața poporului român: liberarea lui de sub jugul nemilos al străinilor și reîntregirea statului român între marginile Daciei, străÂvechea noastră patrie. Acest răsboiu a produs însă și schimbări ... starea rea economică, scăderea valoarei banilor, nu numai la noi ci în toate țările amestecate în răsboiu. Frământările acestea sufletești, apoi lipsuri materiale au făcut, de la noi foarte mulți nu-și dau seamă de binele mare la care au ajuns prin liberarea și întregirea neamului și văd numai relele mărunte, încetarea cărora atârnă tot de vrednicia noastră. Muncă cu spor pentru vindecarea relelor putem însă face numai dacă, pe lângă altele, ne dăm seama de suferințele din trecut și de ce jertfă a fost nevoie pentru ca să ieșim din robie. Suferințele Românilor de Mihai Eminescu - Femeia%3F... Măr de ceartă ... Mihai Eminescu - Femeia%3F... Măr de ceartă Femeia?... măr de certă de Mihai Eminescu Femeia? Ce mai este și acest măr de ceartă, Cu masca ei de ceară și mintea ei deșartă, Cu-nfricoșate patimi în fire de copilă, Cu fapta fără noimă, când crudă, când cu milă, A visurilor proprii eternă jucărie? Un vis tu ești în minte-i  ... chinuie și știe Că orice nerv în tine îl rumpe și-l sfâșie. Comediantă veche ca lumea  comedie Ea joacă azi  juca-va de astăzi ani o mie, Cu-aeeași mască mândră, netedă, mișcătoare  Și cel iubit de dânsa azi râde, mâne moare. Și astă nerozie, cruzime întrupată, În lumea cea de chinuri ea oare ce mai cată  Ea, cea ce nu gândește, gândind doară cu gura? Căci sărutări și vorbe de-amor i-a dat natura, Și râsul cel mai vesel, zâmbirea-mbătătoare, Atâta-nțelepciune e-n gura ei de floare, Atâta-nțelepciune pari a vedea, ș-atâta Plăcere pare-a duce în inima-amărâta, Când capul c-oboseală pe umăru ... femeii pe pământ. Priviți acele râsuri, zâmbiri, visări, suspine, Dorința Mihai Eminescu - Femeia%3F... măr de ceartă ... Mihai Eminescu - Femeia%3F... măr de ceartă Femeia?... măr de certă de Mihai Eminescu Femeia? Ce mai este și acest măr de ceartă, Cu masca ei de ceară și mintea ei deșartă, Cu-nfricoșate patimi în fire de copilă, Cu fapta fără noimă, când crudă, când cu milă, A visurilor proprii eternă jucărie? Un vis tu ești în minte-i  ... chinuie și știe Că orice nerv în tine îl rumpe și-l sfâșie. Comediantă veche ca lumea  comedie Ea joacă azi  juca-va de astăzi ani o mie, Cu-aeeași mască mândră, netedă, mișcătoare  Și cel iubit de dânsa azi râde, mâne moare. Și astă nerozie, cruzime întrupată, În lumea cea de chinuri ea oare ce mai cată  Ea, cea ce nu gândește, gândind doară cu gura? Căci sărutări și vorbe de-amor i-a dat natura, Și râsul cel mai vesel, zâmbirea-mbătătoare, Atâta-nțelepciune e-n gura ei de floare, Atâta-nțelepciune pari a vedea, ș-atâta Plăcere pare-a duce în inima-amărâta, Când capul c-oboseală pe umăru ... femeii pe pământ. Priviți acele râsuri, zâmbiri, visări, suspine, Dorința ... Gheorghe Asachi - Castorii Castorii de Gheorghe Asachi Lângă-o curte boierească, în grădină minunată, Un castor ș-a sa familie trăia-n apa cea curată, De mănunți fii și fiice avea câte o păreche, Casa lui era de bârne, dup-a țărei modă veche. Ostenind cu ghibacie Și păzind iconomie, Spre nutreț ave-n camară Tot producturi de la țară: Frunză, scoarță, nuci și ghindă, La prânz, cină și merindă. Cu această rânduială Trăiau fără de sminteală În duratul foișor Acii soți cu fiii lor Fericiți, d-ar fi urmat Cu cest metod măsurat, Ce din neam în neam de fire Li s-au dat spre moștenire, Și-n repaos gios trăind, Mai presus n-ar fi dorind. Dar o pildă prea străină De-a lor sistemă-i dizbină; Din apoasa lor camară Ieșia adeseori, Pe răcoare, cătră sară, Cu soția-cel castor, Și primblându-se prin ... parter, Cu-nvățatul guverner, Tineretul boierin Dialect vorbea străin. La aceste luând sama, A castorului madama Începu la soț să zică: Oare știi de ce, frățică, Firea e deosăbită Într-un om și într-o Constantin Stamati - Dorul de patrie ... Constantin Stamati - Dorul de patrie Dorul de patrie de Constantin Stamati Dedicat României Am fost și eu român, Dar m-am făcut păgân, Căci tânăr fiind, Bietul meu pământ, De tătari călcat, Ei sclav m-au luat. . . . . . . . De-acum numai moartea Să mă scape poate Din păgânătate. Doina veche a unui prizonier la tătari1 Bunului patriot și fumul țării sale i ... cadre ce se zăresc; Aice-un șir de culmi nalte. Acolo văi, râuri late, Ce Dacia sfâșuiesc Și-n bucăți o împărțesc... Acolo ziduri căzute De cetăți ce pomenesc Faima Daciei trecute Și-a neamului românesc. II Dar cum de au pierit oare A României3 nume mare, Ș-a celor principi faimoși Patriei părinți duioși? Unde-s oștele acele Care-odată ... pizmaș să-l înfrunteză Ce mult timp i-au fost gelatâ€�... VI O, protecție înaltă!!! Tu sameni această dată Cu marele prooroc, Care pe munte de foc, A legii table săpară Populului bântuit, Pe care el și scăpară De un jug nesuferit... Iar făr’ de-a ta apărare Popoarele împilate Nu-i chip să aibă scăpare ... Andrei Bârseanu - Biblioteca poporală a Asociațiunii ASTRA ... 96 Ardealul și Ardelenii (1) Victor Lazăr 2006 97 Ardealul și Ardelenii (2) Victor Lazăr 2006 98 Tudor Vladimirescu Ioan Georgescu ? 99 Oameni și stări de la noi Elie Dăianu 2027 101 Mitropolitul Andrei Șaguna (1) Ioan Lupaș 1921 2037 102 Mitropolitul Andrei Șaguna (2) Ioan Lupaș 1921 2037 105 Avram ... Marginea – biografia eroului și susținătorului școlilor grănicerești Victor Lazăr 2006 126 Lucă - minte slabă Ioan Pop-Reteganul 1976 127 Cum să ne îngrijim vița de vie și vitele ? ? 128 Hârtie de o sută Edmondo de Amicis 1979 129 Vasile L. Pop Elie Dăianu 2027 131 Dușmanii omului Ioan Pop-Câmpeanu ? 132 Snoave, chiuituri și povestiri Andrei Bârseanu 1993 133 Povestea ... românească Nicolae Oancea Horia Petra-Petrescu 2046 2033 136 Amor și răsbunare Ioan Alexandru Lapedatu 1948 137 Luptele lui Mihai Viteazul Mihai Viteazul 1672 138 De cetit și răspândit George Vâlsan Teodor V. Păcățian Dimitrie Comșa 2006 2012 2002 140 1 Decembrie 1918 Romul Simu 2010 141 Vine Crăciunul Elena C ... alte povestiri Horia Petra-Petrescu 2033 144 Piatra credinței Coriolan Brediceanu 1980 145 Casa țăranului român Ioan Pop-Reteganul 1976 146 Pricinuitorii boalelor (bacteriile) Plantele de ... Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați ... unde vin Aceste triste cîntece uitate... Cînta de dor și chin, De lacrimi tăinuite în tăcere, De zile de zbucium și nopți de veghere, Și de chemări, de patimi neînvinse În deznădejdea brațelor întinse, De ani pustii de lungă așteptare, De zilnice-amăgiri Și hohote de plîns la deșteptare... Încremenise brazii ascultînd În liniște... pe uliți — nici un pas... Doar Prahova cea fără de popas Curgea în vale, Amestecînd în al copilei glas Tot murmuru-necat al apelor sale... IX Jos, între care, Vitele rumegă ; În depărtare Văile fumegă ... eu stăteam la foc, visînd, Și ascultam la pustnicul bătrîn, Ce-mi povestea Minuni adînci din cuibul lui de brazi... — ...Demult, demult, trăia un neam păgîn De oameni mai puternici și mai mari Ca oamenii de azi, P-aceste plaiuri binecuvîntate... Ei nu știau de sapă și de plug, C-aveau de toate cele din belșug, Așa precum le-a fost lăsat Preasfîntul... Și au venit din locuri depărtate Puhoi de seminții Și au umplut pămîntul Cu zgomotul neostoitei lupte Și strigăte pustii... Un beac întreg luptară în zadar În frămîntări neîntrerupte Cu-acești vrăjmași, Dar ... au și-acum împărăție Bătrînii uriași, Și-adese-n nopțile senine, Cînd liniștea domnește-n bolți, pustie Păn-la urechea noastră vine Un vuiet surd Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară ... Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară Despre cometă de Ion Luca Caragiale Prelegere populară D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al școalei model „Ulpiu Traian", este destul de cunoscut tutulor acelora cari se interesează de mișcarea noastră culturală, așa ca să ne scutim de a-i mai face vreo reclamă. Ne mărginim doar să dăm aci, cu sfințenie, prelegerea pe care d-sa a ținut ... cât se apropie ghe soare, astrul pletos își acțelărează amăsurat mersul său, nețăsare cresțendo, simțind acea atracțiune puchearnică, ca un școler diliginche când s-apropie de focarul luminii intelectuale și morale, de scoala și de profesorele său... Apoi, cu cât se depărtează de la primul țentrum și mere cătră al doilea țentrum, se leneveaște amăsurat și îmblă-ncet și tot mai încet, descresțendo ca un școler puturos și ... toake! ...und zo waiter ..." (Copiii aplaudă și râd.) Profesorul: Nu larmă, vitelor, cari n-aveți respect ghe istoria neamului!... Merem acu mai departe, să vorbim de tempratura comeatii și apoi de conzistenția ei, pentru ca mai apoi, la urmă, s-ajungem, mă rog, la concluziunea aceea, cum că nicicând n-avem să ne temem ... Nicolae Gane - Stejarul din Borzești ... ce se apropia, în timp ce micul Gheorghie în brațele văzduhului se gândea la cei ce-s spânzurați aievea, deodată se văzu o ceată nenumărată de adevărați tătari venind în goana mare a cailor spre dânșii și-atunci... vai!... toți copiii, cuprinși de groază, apucară la fugă care-ncotro, uitând pe micul Gheorghie, care atârnat de creanga stejarului, zâmbea încă în nevinovăția lui, neștiutor de urgia ce-l amenința. Da! el zâmbea încă... dar atotvăzătorul soare încetă de a zâmbi, căci în acel moment o sută de săgeți, o sută de suliți se înfipseră în trupul lui. Ceriul se posomorî, frunzele și crengile copacului, pătate de sânge copilăresc, se clătinară înfiorate. Treizeci de ani au trecut după această întâmplare, și micul Ștefan, schimbând sabia de lemn pe paloșul de oțel, se urcă de pe treaptă pe treaptă pe scara lumii, pănă ce ajunse să fie numit la Direptate domn țării Moldovei, înscăunat și miruit de mitropolitul Teoctist. Astfel, făcându-se însuși țiitor peste toată țara, începu viața grea și anevoioasă, tot în războaie și osteneli [2] , căci țara, fiind bogată ... aprig de Ștefan Octavian Iosif - Pasteluri (Iosif) ... aurii... III Tresari din somn... Ce harmalaie ! Țigani cu șatra — ce mai vrei ? În car, sub rogojina spartă, Fumează, cîntă, rîd femei... O droaie de copii în zdrențe Fac roată și se bat, și sar... Dulăi bătrîni, cu limba scoasă, Merg serioși pe lîngă car... Se depărtează caravana... De praf, abia o mai zăresc... Cîmpia ațipește iarăși, Doar greierii mai țîrîiesc... IV Printre mii de șatre albe Vezi fanare în amurg, Și prin pulberea de aur Oamenii pe uliți curg. Uruie trăsuri și care. Tobe, trîmbițe răsună ; Un balon scăpat se-nalță, Dus de vînt, jucînd în lună... Vine-un călăreț în goană, Sar lătrînd în drum dulăii, Rîd suratele gătite, Mînă-n mînă cu flăcăii ; Și mi-e ... Înapoi se uită dus Peste mîndrele hotare... Dus el cată spre Ardeal, Unde-o turlă-n fund străluce ; Murgul urcă greu la deal, Pe voinic de-abia-l mai duce... Neguri de brădet se-ntind... Turla-n văi de mult e ștearsă. Dar voinicul pribegind Tot mai ține fața-ntoarsă... VII Pe cîmpie nici un zgomot. Din oraș abia străbate Ca un murmur lin ... Larma vieții zbuciumate. Jos, la tabără, s-aude Glas întîrziat de Ion Luca Caragiale - Emulațiune ... toții onoratului ministeriu cum am știut să ne împlinim datorința, ca să căpătăm și noi o înaltă aprobățiune. Pântru aceea dar, m-am hotărât ca de astăzi o oară pe zi să aibă o destinățiune hotărâtă pântru muștruluială, ca să proboluim, m' rog, spiritul nostru de emulățiune. De astăzi, vom începe să facem până la împărțirea premiilor ecserțir. Aceia dintă voi, cari vor avea mai multă aplicățiune, vor fi amăsurat, corporali și undrofițiri ... strije cu patriotism: virtus romana rediviva! No!... acum să vă văz! toți după mine la ecserțir, ca o lejiune traiană! (Merge la ușă, o deschide de perete; apoi se-ntoarce, ia rigla ca o sabie, așează pe copii în linie de companie, si pornește urmat de micii legionari, comandând:) Peptu-naintre! capu-ndărăpt! forverț! marș! Links ! rechts! linksl rechts! (Iese pe ușe. Copiii urmează foarte mândri pe comandantul lor. Ajung în ... opresc în repaos pe loc. Profesorul asudat, se șterge cu basmaua: No! văz't-ați că nu e vun lucru mare, dacă aveți o țâr de atențiune și de aplicățiune?... Gândiți-vă numa la reușita aceea măreață — când onoratele matroane romane ale soțietății (cu mândrie prospectivă crescândă) vor arunca cununi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE VITA / NEAMRezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru DE VITA / NEAM. ... Dumnezeu: ,Da, pentrucă din toate părțile au voit să vă pustiiască și să vă înghită, ca să ajungeți moștenirea altor neamuri, și pentrucă ați fost de batjocura și de ocara popoarelor, 4 de aceea, munți ai lui Israel, ascultați Cuvîntul Domnului Dumnezeu! Așa vorbește Domnul Dumnezeu munților și dealurilor, rîurilor și văilor, dărîmăturilor pustii și cetăților părăsite, cari ... din toate țările, și vă voi aduce iarăș în țara voastră. 25 Vă voi stropi cu apă curată, și veți fi curățiți; vă voi curăți de toate spurcăciunile voastre și de toți idolii voștri. 26 Vă voi da o inimă nouă, și voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de ... printre neamuri. 31 Atunci vă veți aduce aminte de purtarea voastră cea rea, și de faptele voastre, cari nu erau bune; vă va fi scîrbă de voi înșivă, din pricina nelegiuirilor și urîciunilor voastre. 32 Și toate aceste lucruri nu le fac din pricina voastră, zice Domnul Dumnezeul, să știți! Rușinați ... sădit ce era pustiit. Eu, Domnul, am vorbit, și voi și face.`` 37 Așa vorbește Domnul dumnezeu: ,,Iată în ce privință Mă voi lăsa înduplecat de ... ... voi da de mîncare fiarelor pămîntului și păsărilor cerului. 6 Și toți locuitorii Egiptului vor ști că Eu sînt Domnul, pentrucă au fost o proptea de trestie pentru casa lui Israel. 7 Cînd au pus mîna pe tine, te-ai rupt, și le-ai străpuns tot umărul; cînd s`au proptit ... locuită. 12 Voi preface țara Egiptului într -o pustietate în mijlocul altor țări pustiite, și cetățile ei vor fi pustii între alte cetăți pustii, timp de patruzeci de ani. Iar pe Egipteni îi voi risipi printre neamuri, și -i voi împrăștia în felurite țări. 13 Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,După patru zeci de ... între cari îi voi risipi. 14 Voi aduce înapoi pe prinșii de război ai Egiptului, îi voi aduce înapoi în țara Patros, în țara lor de baștină, și vor alcătui acolo o împărăție slabă. 15 Da, va fi cea mai neînsemnată dintre împărății, și nu se va mai înălța peste neamuri ... să nu stăpînească peste neamuri. 16 Împărăția aceasta nu va mai fi pentru casa lui Israel o pricină de încredere; ci îi va aduce aminte de ... ... Să știi dar că Domnul, Dumnezeul tău, este singurul Dumnezeu. El este un Dumnezeu credincios și Își ține legămîntul și îndurarea pînă la al miilea neam de oameni față de cei ce -L iubesc și păzesc poruncile Lui. 10 Dar răsplătește îndată pe cei ce -L urăsc, și -i perde; nu dă nici o păsuire ... ți -o va da. 14 Vei fi binecuvîntat mai mult decît toate popoarele; și la tine nu va fi nici bărbat, nici femeie stearpă, nici vită stearpă în turmele tale. 15 Domnul va depărta de tine orice boală; nu-ți va trimete niciuna din acele molime rele din Egipt pe cari le cunoști, ci va lovi cu ele pe toți ... nu te temi de ele. Adu-ți aminte ce a făcut Domnul, Dumnezeul tău, lui Faraon și întregului Egipt; 19 adu-ți aminte de marile încercări pe cari ți le-au văzut ochii, de minunile și semnele, de mîna tare și de brațul întins, cu cari te -a scos Domnul, Dumnezeul tău. Așa va face Domnul, Dumnezeul tău, tuturor popoarelor de ... face să -i curgă rîurile lin ca untdelemnul, zice Domnul, Dumnezeul.`` 15 ,,Cînd voi preface țara Egiptului într`o pustietate, și țara va fi jăfuită de tot ce are, cînd voi lovi pe toți ceice o locuiesc, vor ști că Eu sînt Domnul. 16 Acesta este cîntecul de jale, pe care îl vor cînta. Fiicele neamurilor îl vor cînta: da, asupra Egiptului și asupra întregei lui mulțimi îl vor cînta, zice Domnul, Dumnezeu ... împrejur, uciși de sabie!` 22 Acolo este Asirianul, cu toată mulțimea lui, și mormintele lor stau împrejurul lui, -toți au murit, și au căzut uciși de sabie. 23 Mormintele lor sînt în adîncimile gropii, și mulțimea lui este împrejurul mormîntului lui; toți au murit și au căzut uciși de sabie, ei, cari răspîndeau groaza în țara celor vii. 24 Acolo este și Elamul, cu toată mulțimea lui, împrejurul mormîntului lui; toți au murit și ... împrejur, cu cei pogorîți în groapă. 30 Tot acolo sînt voivozii dela miază-noapte, și toți Sidonienii, cari s`au pogorît la cei morți, acoperiți de rușine, cu toată groaza pe care o aruncă vitejia lor; acești netăiați împrejur stau culcați cu cei uciși ... zis: ,,Ha! Ha!`` sfîntului Meu Locaș, cînd era pîngărit, țării lui Israel, cînd era pustiită, și casei lui Iuda, cînd se ducea în robie, 4 de aceea, iată, te dau în stăpînirea fiilor Răsăritului; ei își vor așeza staulele în mijlocul tău și își vor face locuințele în tine; îți vor ... așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Pentrucă ai bătut din mîni, și ai dat din picior, pentrucă te-ai bucurat în chip batjocuritor și din adîncul sufletului de țara lui Israel, 7 de aceea, iată că Îmi întind mîna peste tine, și te dau pradă neamurilor; te șterg din mijlocul popoarelor, te scot din numărul țărilor, și te ... sînt Domnul!`` 8 ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,Pentrucă Moabul și Seirul au zis: ,Iată, casa lui Iuda a ajuns ca toate neamurile!` 9 De aceea, deschid ținutul Moabului din spre cetăți, dinspre cetățile lui dela hotare, cari sînt podoaba țării și anume: Bet-Ieșimotul, Baal-Meonul și Chiriataim, 10 ... judecățile împotriva Moabului! Și vor ști că Eu sînt Domnul.`` 12 Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Pentrucă Edomul s`a dedat la răzbunare față de ... ... va fi părăsită, Ascalonul va fi pustiit, poporul din Asdod va fi izgonit ziua namiaza mare, și Ecronul va fi smuls din rădăcini. 5 Vai de locuitorii de pe malurile mării, vai de neamul Cheretiților! Așa a vorbit Domnul împotriva ta, Canaane, țara Filistenilor: ,Te voi nimici și nu vei mai avea locuitori! 6 Malurile mării ... zice Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, că Moabul va fi ca Sodoma, și copiii lui Amon ca Gomora: un loc acoperit cu mărăcini, o groapă de sare, un pustiu vecinic; rămășița poporului Meu îi va jăfui, rămășița neamului Meu îi va stăpîni. 10 Lucrul acesta li se va întîmpla pentru mîndria ... va nimici Asiria, și va preface Ninive într`o pustietate, într`un pămînt fără apă ca pustia. 14 În mijlocul cetății se vor culca turme de vite de tot felul; pelicanul și ariciul vor rămînea noaptea pe coperișurile stîlpilor ei. La ferestre se vor auzi țipetele lor, pustiirea va fi în prag, căci ... de cedru va fi scoasă. 15 Iată dar cetatea aceea veselă, care stătea plină de încredere, și zicea în inima ei: ,Eu și niciuna afară ... a trimes pe părinții noștri întîiaș dată acolo. 13 Și cînd au venit a doua oară, Iosif a fost cunoscut de frații săi, și Faraon a aflat din ce neam era Iosif. 14 Apoi Iosif a trimes să cheme pe tatăl său Iacov și pe toată familia lui, șaptezeci și cinci de suflete. 15 Iacov s`a pogorît în Egipt, unde a murit el și părinții noștri. 16 Și au fost strămutați la ... lui Israel?.. 43 Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe cari le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.` 44 Părinții noștri aveau în pustie cortul întîlnirii, așa cum îl rînduise Celce a spus lui Moise să -l facă după chipul ... Și Solomon a fost acela care I -a zidit o casă. 48 Dar Cel Prea Înalt nu locuiește în lăcașuri făcute de mîni omenești, cum zice proorocul: 49 ,Cerul este scaunul Meu de domnie, și pămîntul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel ... ... îmbogățit, și a mers îmbogățindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat. 14 Avea cirezi de vite și turme de oi, și un mare număr de robi: de aceea Filistenii îl pismuiau. 15 Toate fîntînile, pe cari le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat și le ... noi nu ne-am atins de tine, ci ți-am făcut numai bine, și te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum ești binecuvîntat de Domnul.`` 30 Isaac le -a dat un ospăț, și au mîncat și au băut. 31 S`au sculat dis de dimineață, și s`au legat unul cu altul printr`un jurămînt. Isaac i -a lăsat apoi să plece, și ei l-au părăsit ... In aceeaș zi, niște robi ai lui Isaac au venit să -i vorbească de fîntîna pe care o săpau, și i-au zis: ,,Am dat de apă!`` 33 Și el a numit -o Șiba. De aceea s`a pus cetății numele Beer-Șeba pînă în ziua de azi. 34 La vîrsta de patruzeci ... Pașii lui cei puternici se vor strîmta; și, cu toate opintirile lui, va cădea. 8 Căci calcă cu picioarele pe laț, și umblă prin ochiuri de rețea; 9 este prins în cursă de călcăi, și lațul pune stăpînire pe el; 10 capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt, și prinzătoarea îi stă pe cărare. 11 De ... pas cu pas. 12 Foamea îi mănîncă puterile, nenorocirea este alături de el. 13 Mădularele îi sînt mistuite unul după altul, mădularele îi sînt mîncate de întîiul născut al morții. 14 Este smuls din cortul lui unde se credea la adăpost, și este tîrît spre împăratul spaimelor. 15 Nimeni din ai ... locuiește în cortul lui, pucioasă este presărată pe locuința lui. 16 Jos, i se usucă rădăcinile; sus îi sînt ramurile tăiate. 17 Îi piere pomenirea de pe pămînt, numele lui nu mai este pe uliță. 18 Este împins din lumină în întunerec, și este izgonit din lume. 19 Nu lasă nici ... sămînță în poporul său, nicio rămășiță vie în locurile în cari locuia. 20 Neamurile cari vor veni se vor uimi de prăpădirea lui, și neamul de acum va fi cuprins ... le era tare față de El, și nu erau credincioși legămîntului Său. 38 Totuș, în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea și nu nimicește; Își oprește de multe ori mînia și nu dă drumul întregei Lui urgii. 39 El Și -a adus deci aminte că ei nu erau decît carne ... în pustietate! 41 Da, n`au încetat să ispitească pe Dumnezeu, și să întărîte pe Sfîntul lui Israel. 42 Nu și-au mai adus aminte de puterea Lui, de ziua, cînd i -a izbăvit de vrăjmaș, 43 de minunile, pe cari le -a făcut în Egipt, și de semnele Lui minunate din cîmpia Țoan. 44 Cum le -a prefăcut rîurile în sînge, și n`au putut să bea din apele lor ... pradă grindinei, și turmele pradă focului cerului. 49 El Și -a aruncat împotriva lor mînia Lui aprinsă, urgia, iuțimea și necazul: o droaie de îngeri aducători de nenorociri. 50 Cum Și -a dat drum slobod mîniei, nu le -a scăpat sufletul dela moarte, și le -a dat ... a mîniat pe moștenirea Lui. 63 Pe tinerii lui i -a ars focul, și fecioarele lui n`au mai fost sărbătorite cu cîntări ... ... voi; dar să vă păziți bine. 5 Să nu vă încăierați cu ei; căci nu vă voi da în țara lor nici măcar o palmă de loc: muntele Seir l-am dat în stăpînire lui Esau. 6 Să cumpărați de la ei cu preț de argint, hrana pe care o veți mînca, și să cumpărați dela ei cu preț de argint, chiar și apa pe care o veți bea. 7 Căci Domnul, Dumnezeul tău, te -a binecuvîntat în tot lucrul mîinilor tale și ... a cunoscut călătoria în această mare pustie. Iată, de patruzeci de ani de cînd Domnul Dumnezeul tău este cu tine, și n`ai dus lipsă de nimic.`` 8 Am trecut pe departe de frații noștri, copiii lui Esau, cari locuiesc în Seir, și pe departe de drumul care duce în cîmpie, departe de Elat și de Ețion-Gheber; apoi ne-am întors și am apucat spre pustia Moabului. 9 Domnul mi -a zis: ,,Nu face război cu Moab, și ... Hesbonului, Amoritul, și țara lui. Începe cucerirea, fă război cu el! 25 De azi încolo voi băga groaza și frica de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||