|
|
||
|
Vezi și:TROP,
VOINICESC,
PANTALON,
PÂȘ,
NOSTRU,
VOSTRU
... Mai multe din DEX...
DE PICIOR - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DE PICIORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 671 pentru DE PICIOR. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiș ... Dimitrie Anghel - De vorbă cu un afiş De vorbă cu un afiș de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , II, 577, 26 iulie 1910 p. 1. Un afiș uzat, găsit într-o carte, mi-aduce aminte de teatrul vechi și de actorii lui, și mă gîndesc cu ce plăcere mergea lumea la teatru pe vremea aceea, cînd toaleta era de rigoare și cucoanele se găteau ca de bal, ca să vadă și să fie văzute. Era o întrecere între frumoasele de atunci, și pregătirile începeau cu ceasuri înainte. Părul era pus în papiliote de dimineață, fierele de frizat pentru zuluf uri, cari se purtau de-a lungul tîmplelor, stau gata la locul lor. Inelele scumpe, cerceii și brățările erau scoase din bisactele, rochiile încercate și potrivite, și slujnicile ... dormea acum somnul cel din urmă. Mîni grațioase și înmănușate puteau să bată și să cheme, căci mortul ar fi rămas surd la aplauzele atît de iubite într-o vreme. O mască tragică, lipsită de carminul întineritor și de pudra dătătoare de aparențe, care era Madame Lașcu, apăru într-un gang, desenă o siluetă neagră și dispăru. Fața-i era plînsă de adevărate lacrimi, și nu de ... Mihai Eminescu - De-ar fi mijloace ... Mihai Eminescu - De-ar fi mijloace De-ar fi mijloace de Mihai Eminescu De-ar fi mijloace Și-ar fi putință Cum m-aș mai face După dorință! M-aș face-oglindă Strălucitoare. Să te cuprindă Pân- la picioare ... Părul netează Fără durere. Un vânt m-aș face, Ce lin și-n taină Pe piept desface Ușoara haină. Un somn m-aș face Dulce de vară Să-ți închiz ochii În orice sară. Dar n-am mijloace Nici e putință De Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... aceia care au iubit cu ,,amor" o viață-ntreagă. Există o femeie care a iubit așa o viață-ntreagă: e... într-o nuvelă de Maupassant; mai există una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul -- să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani -- amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă de sine stătătoare, asupra gândirii și voinței căreia n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și pe care le ... estetic și moral. Sublimitățile astea clorotice n-ar putea explica tirania și demența lui. El este cu totul altceva. Este faptul fundamental al existenței, voința de a trăi sau, mai bine, de a nu muri (ceea ce, deși pare același lucru, e cu totul altceva). 16. În strigătul de iubire, bărbatul cere femeii ajutor împotriva morții. De George Topîrceanu - De profundis (Topîrceanu) ... George Topîrceanu - De profundis (Topîrceanu) De profundis de George Topîrceanu I Nu, asta nu pot s-o suport! Curând, e-un an și jumătate De când ați declarat că-s mort În unanimitate. Toți proștii câți m-au cunoscut Ziceau: ,,Mi-era un fel de rudă — Săracul! Cine-ar fi crezut?...â€� Îmi vine să-nviez de ciudă! Profane mâini mi-au răsfoit, La Iași, arhiva. Revistele m-au prohodit, Amicii mi-au mâncat coliva. Mă pipăi, stau nedumerit. Mă trag de ... simt că mă doare... Nu, n-am murit! Vă dau cuvântul de onoare. Scriu versuri proaste, deci exist! Mi-e dor, mi-e foarte dor de-o fată. Trăiesc, de vreme ce sunt trist Și râd ca altădată. Dar astăzi, negru și zburlit De cum m-a prins dușmanul, — Vă dau de veste c-am sosit Întreg, și eu, și geamantanul! II Am fost la început în rai La Neamț, la mănăstire: Păduri de cetini, flori de plai, Singurătate și iubire... Pe urmă am intrat în iad La Turtucaia, Și încă miroseam a brad Când s-a-nceput ... cu entuziasm Și cu intenții criminale. Mă căutau prin cucuruz Să mă mănânce, să mă frigă! Și când cădea câte-un obuz Cât un ceaun ... Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi ... Ion Luca Caragiale - Varietăţi geografice. De la Zanzibar la Salonic şi înapoi Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi de Ion Luca Caragiale Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 7/19 iunie 1885: „De când d. Xenopol a luat direcția foii supuse, Zanzibarul a devenit o insulă. Nu ... 80 kil. pe 25; cam la 200.000 loc., capitala Zanzibar sau Sawoychel, port pe coasta V, cu aproape 85.000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. Mare comerț cu insula Maurice și cu coasta Africei. Consulat francez. Această insulă a fost descoperită în 1503 de către Albuquerque. (Așa încât procopsiții noștri aveau destulă vreme să afle ceva despre fericita insulă — not. red.) ZANZIBAR (Sultanatul de) pe coastele Zanguebarului între regatele Melinda la N și Quiloa la S; își trage numirea de la insula Zanzibar, care se găsește lângă coasta sa. Independent de la 1858. Capitala Zanzibar.»" * De aci polemică geografică la toartă. Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 11/23 iunie: „Toată lumea știe — afară de redactorii Voinței naționale — că nu insula Zanzibarului este în cauză în momentul de față relativ la diferendul iscat între guvernul german și sultanul de Zanzibar. Știrea următoare va convinge — poate ! — pe geografii numitei foi că nu e vorba de Vasile Alecsandri - Deșteptarea României ... Vasile Alecsandri - Deşteptarea României Deșteptarea României [1] de Vasile Alecsandri Voi ce stați în adormire, voi ce stați în nemișcare, N-auziți prin somnul vostru acel glas triumfător, Ce s-nalță pân' la ... Cătr-un falnic viitor? Nu simțiti inima voastră că tresare și se bate? Nu simțiți peptul vostru un dor sfânt și românesc La cel glas de înviere, la cel glas de libertate Ce pătrunde și răzbate Orice suflet omenesc? Iată! lumea se deșteaptă din adânca-i letargie! Ea pășește cu pas mare cătr-un țel de ... vieței a sosit! Libertatea-n fața lumei a aprins un mândru soare, Ș-acum neamurile toate cătră dânsul ațintesc Ca un cârd de vulturi ageri ce cu-aripi mântuitoare Se cerc vesek ca să zboare Cătră soarele ceresc! Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire? Numai ... acest timp reformator? Numai tu să nu iei parte la obșteasca înfrățire, La obșteasca fericire, La obștescul viitor? Până când să creadă lumea, o! copii de Românie! C-orice dor de libertate a perit, s-a stins din voi? Până cind să ne tot plece cruda, oarba tiranie Și la caru-i ... ... pune costumul cel nou și cravata cea nouă, își încalță ghetele cele nouă cu bizețuri, își ia pălăria cea nouă și pornește. Douăzeci și patru de ore de absolută libertate... Să-l urmărim ceas cu ceas și pas cu pas. 11 și jumătate, sâmbătă noaptea. Clopotul de la mitropolie... Un tun... Lache trece podul de la Palatul Justiției în direcția sud. Al doilea tun... Lache a intrat în curte la Doamna Bălașa. În biserică nu mai e loc ... Cuprins de o adâncă evlavie, își aduce aminte cu dor de părinții lui de la Otopeni. Încet-încet, tot vârându-se, reușește să suie treptele de la intrarea templului. Aude corul... dar nu poate vedea decât marele policandru, învăluit într-o ceață groasă. Se ridică în vârful picioarelor, rezemându-se cu ... întinzând piciorul din partea unde s-au ținut la braț... Pareă vântul face bine, la început... Dar peste câteva momente, cei doi amici se satură de leagăn și pornesc după metoda lor. 1 și jumătate după-amiazi. Lache s-a desfăcut pentru un moment de brațul amicului, care stă rezemat de un perete al vestibulului Teatrului Național. Lache cumpără ... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea... ... să trec fără de zvon, Că de noapte îmi e teamă; Toate umbrele mă cheamă, Tricolici mă prigonesc, Iar babele mă vrăjesc Cu flori roșie de mac, Cu oscior de liliac, Ca să nu mă dau de leac. Nu auzi cum zbor prin ramuri, Țip în horn și bat în geamuri? Nu sunt tânăr fără minte, Prins de dulcele-ți cuvinte, Nu curtean înfumurat, Nici oștean împlătoșat, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi de milă, Orb ca visul de copilă; Sunt ca vânt de primăvară, Ca amurgul cel de vară; Din picioare pân- la cap Într-un cuib pot să încap, Iar în cuib de turturele Dorm alăturea de ele. Iarna vin gonit de fulgi, Ce m-acopăr ca un giulgi, Și când voi spuneți povești, Suflu codrul pe ferești, Iar la claca cea de furcă Mâna-mi torturile-ncurcă. O, deschide-mi un canat, Ca printr-însul să străbat, Să mă iei la tine-n pat, Ca să dorm ... suflu-așa Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea ... să trec fără de zvon, Că de noapte îmi e teamă; Toate umbrele mă cheamă, Tricolici mă prigonesc, Iar babele mă vrăjesc Cu flori roșie de mac, Cu oscior de liliac, Ca să nu mă dau de leac. Nu auzi cum zbor prin ramuri, Țip în horn și bat în geamuri? Nu sunt tânăr fără minte, Prins de dulcele-ți cuvinte, Nu curtean înfumurat, Nici oștean împlătoșat, Ci eu sunt Zburător Ca un vânt De ușor, Mă anin De un ram Și suspin Lângă geam, Ca-n sălaș Tremurând Să mă lași Mai curând. Căci sunt slab de-mi plângi de milă, Orb ca visul de copilă; Sunt ca vânt de primăvară, Ca amurgul cel de vară; Din picioare pân- la cap Într-un cuib pot să încap, Iar în cuib de turturele Dorm alăturea de ele. Iarna vin gonit de fulgi, Ce m-acopăr ca un giulgi, Și când voi spuneți povești, Suflu codrul pe ferești, Iar la claca cea de furcă Mâna-mi torturile-ncurcă. O, deschide-mi un canat, Ca printr-însul să străbat, Să mă iei la tine-n pat, Ca să dorm ... suflu-așa Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Milogul ... și pe-alocurea pătată cu șuvițe de sânge închegat, supte din talpa zalhanalei. Duhoare grasă năbușește aerul îngreuiat de-o bură rece și deasă. Stolurile de ciori se răsfiră, se amestecă, se gonesc, croncăie și se-abat păcură pe hârcile albe de bivoli și de boi, împrăștiate pe netezișul ruginiu din fața zalhanalei. De-a stânga apei, cam cât prinde ochiul, dincolo de hanul din răscruci, stă casa lui Căliman potcovarul, mai mult fâșii și petice de pământ galben decât văruială. Pornită pe spate, cu olanele de pe acoperiș zobite și mucede, împănate cu mușchi, și mai sus îi cresc două urechelnițe cu solzi groși și verzi. Pe prispa ferită de streașina lată, plină cu scule, cu troace, șade în colacul picioarelor Căliman potcovarul. Negru, uscat și ars în obraji, cu ochii mari și albi, cu ... albi-gălbenii. Un chip turnat în ceară. Părea un Christos oacheș în niște zdrențe murdare. — Oh! târgul e rău! zise blajin Milogul. E rău de tot, că oamenii sunt bine îmbrăcați. Trebuie să fii frumos, voinic, întreg și bine, ca să-ți dea de pomană cei bogați. Și deschizând ochii mari și bășicați de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru DE PICIORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 108 pentru DE PICIOR. ... A fost trimes pe urma lui în vale. La pîraiele lui Ruben, Au fost mari hotărîri! 16 Pentruce ai rămas în mijlocul staulelor 17 Galaadul de dincolo de Iordan nu și -a părăsit locuința. Pentruce a stat Dan pe corăbii? Așer a stat pe malul mării, Și ... s`au luptat; Atunci au luptat împărații Canaanului, La Tanaac, la apele Meghido; N`au luat nicio pradă, nici argint. 20 Din ceruri se luptau, De pe cărările lor stelele se luptau împotriva lui Sisera, 21 Pîrîul Chison i -a luat, Pîrîul din vremile străvechi, pîrîul Chison! Suflete, calcă ... fără viață. 28 Pe fereastră, prin zăbrele, Se uită mama lui Sisera, și strigă: ,,Pentruce zăbovește carul lui să vină? Pentruce vin carăle lui așa de încet?`` 29 Cele mai înțelepte dintre femeile ei îi răspund, Și ea își răspunde singură: 30 ,,Negreșit, au găsit pradă! Și -o împărțesc: O fată ... două fete de fiecare om; Pradă de haine văpsite pentru Sisera; Pradă de haine văpsite cusute la gherghef, Două haine văpsite și cusute la gherghef, De ... ... făcut milă de ea, și i -a zis: ,,Nu plînge!`` 14 Apoi S`a apropiat, și S`a atins de raclă. Ceice o duceau, s`au oprit. El a zis: ,,Tinerelule, scoală-te, îți spun!`` 15 Mortul a șezut în capul ... întrebăm: ,Tu ești Acela care are să vină sau să așteptăm pe altul?`` 21 Chiar în clipa aceea, Isus a vindecat pe mulți de boale, de chinuri, de duhuri rele, și multor orbi le -a dăruit vederea. 22 Și, drept răspuns, le -a zis: ,,Duceți-vă de spuneți lui Ioan ce ați văzut și auzit: orbii văd, șchiopii umblă, leproșii sînt curățiți, surzii aud, morții înviază, și săracilor li se propovăduiește Evanghelia ... ziceți: ,Iată un om mîncăcios și băutor de vin, un prieten al vameșilor și al păcătoșilor.` 35 Totuș Înțelepciunea a fost găsită dreaptă de toți copiii ei.`` 36 Un Fariseu a rugat pe Isus să mănînce la el. Isus a intrat în casa Fariseului, și ... văzut lucrul acesta, Fariseul, care -L poftise, și -a zis: ,,Omul acesta, dacă ar fi un prooroc, ar ști cine și ce fel ... ... prăpădul peste cei puternici, așa că nimicirea vine peste cetățui.`` 10 Ei urăsc pe cel ce -i mustră la poarta cetății, și le este scîrbă de cel ce vorbește din inimă. 11 Deaceea, pentrucă pe sărac îl călcați în picioare, și luați daruri de grîu dela el: măcar că ați zidit case de piatră cioplită, nu le veți locui; măcarcă ați sădit vii foarte bune, nu veți bea din vinul lor! 12 Căci Eu știu că nelegiuirile voastre ... cum spuneți voi! 15 Urîți răul și iubiți binele, faceți să domnească dreptatea la poarta cetății; și poate că Domnul, Dumnezeul oștirilor, va avea milă de rămășițele lui Iosif. 16 De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeul oștirilor, Cel Atotputernic: ,,În toate piețele se vor boci, și pe toate ulițile vor zice: ,Vai! Vai!` Vor chema pe ... și care, cînd ajunge acasă, își reazimă mîna pe zid, și -l mușcă un șarpe! 20 Nu va fi oare ziua Domnului întunerec, în loc de lumină? Nu va fi ea întunecoasă și fără strălucire? 21 Eu urăsc, disprețuiesc sărbătorile voastre, și nu pot să vă sufăr adunările de sărbătoare! 22 Cînd Îmi aduceți arderi de tot și daruri de ... să-Ți dau drumul!`` 11 ,,N`ai avea nicio putere asupra Mea``, i -a răspuns Isus, ,,dacă nu ți-ar fi fost dată de sus. De aceea, cine Mă dă în mînile tale, are un mai mare păcat.`` 12 De atunci Pilat căuta să -I dea drumul. Dar Iudeii strigau: ,,Dacă dai drumul omului acestuia, nu ești prieten cu Cezarul. Oricine se face pe sine ... Și -a dat duhul. 31 De frică să nu rămînă trupurile pe cruce în timpul Sabatului, -căci era ziua Pregătirii, și ziua aceea de Sabat era o zi mare-Iudeii au rugat pe Pilat să zdrobească fluierile picioarelor celor răstigniți, și să fie luați de pe cruce. 32 Ostașii au venit deci, și au zdrobit fluierele picioarelor celui dintîi, apoi pe ale celuilalt, care fusese răstignit împreună cu El. 33 ... care la început se dusese la Isus, noaptea, a venit și el, și a adus o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă și de aloe. 40 Au luat deci trupul lui Isus și l-au înfășurat în fășii de pînză ... ... stînca mea, la care găsesc un adăpost, scutul meu și puterea... care mă mîntuiește, turnul...... meu cel înalt și scăparea... mea. Mîntuitorule! Tu mă scapi de sîlnicie. 4 Eu chem pe Domnul cel vrednic de laudă, și sînt izbăvit de vrămașii mei. 5 Căci valurile morții mă înconjuraseră, șivoaiele nimicirii mă înspăimîntaseră; 6 legăturile mormîntului mă înconjuraseră, lațurile morții mă prinseseră. 7 În strîmtoarea mea ... a aruncat fulgerul, și i -a pus pe fugă. 16 Fundul mării s`a văzut, temeliile lumii au fost descoperite, de mustrarea Domnului, de vuietul suflării nărilor Lui. 17 El și -a întins mîna de sus din înălțime, m`a apucat, m`a scos din apele cele mari; 18 m`a izbăvit de protivnicul meu cel puternic, de vrăjmașii mei cari erau mai tari decît mine. 19 Ei mă prinseseră în ziua strîmtorării mele, dar Domnul a fost sprijinitorul meu, 20 ... mea! Înălțat să fie Dumnezeu, Stînca mîntuirii mele, 48 Dumnezeu, care este răzbunătorul meu, care-mi supune popoarele, 49 și care mă face să scap de vrăjmașii mei! Tu mă înalți mai pesus de protivnicii mei, mă izbăvești ... ... dacă te-ai pus chezaș pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul, 2 dacă ești legat prin făgăduința gurii tale, dacă ești prins de cuvintele gurii tale, 3 fă totuș lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu fața la pămînt, și stăruiește de el. 4 Nu da somn ochilor tăi, nici ațipire pleoapelor tale! 5 Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, și ca pasărea ... să mai încrucișezi puțin mînile ca să dormi!... 11 Și sărăcia vine peste tine, ca un hoț, și lipsa, ca un om înarmat. 12 Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, 13 clipește din ochi, dă din picior, și face semne cu degetele. 14 Răutatea este în inima lui, urzește lucrurile rele într`una, și stîrnește certuri. 15 De aceea nimicirea îi va veni pe neașteptate; va fi zdrobit deodată, și fără leac. 16 Șase lucruri urăște Domnul, și chiar șapte Îi sînt urîte ... femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine. 25 N`o pofti în inima ta pentru frumuseța ei, și nu te lăsa ademenit ... Matei Capitol 4 Matei 3 Matei Capitol 4 1 Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. 2 Acolo a postit patruzeci de zile și patruzeci de nopți; la urmă a flămînzit. 3 Ispititorul s`a apropiat de El, și i -a zis: ,,Dacă ești Fiul lui Dumnezeu, poruncește ca pietrele acestea să se facă pîni.`` 4 Drept răspuns, Isus i ... scris: ,El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; și ei Te vor lua pe mîni, ca nu cumva să Te lovești cu piciorul de vreo piatră.`` 7 ,,De asemenea este scris``, a zis Iisus: ,,Să nu ispitești pe Domnul, Dumnezeul tău.`` 8 Diavolul L -a dus apoi pe un ... Andrei, cari aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. 19 El le -a zis: ,,Veniți după Mine, și vă voi face pescari de oameni.`` 20 Îndată ei au lăsat mrejile, și au mers după El. 21 Deacolo a mers mai departe, și a văzut ... ... ... în cari fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentrucă nu se pocăiseră. 21 ,,Vai de tine, Horazine!`` a zis El. ,,Vai de tine, Betsaido!`` Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir și Sidon minunile cari au fost făcute în voi, de mult s`ar fi pocăit, cu sac și cenușă. 22 De aceea vă spun că, în ziua judecății, va fi mai ușor pentru Tir și Sidon decît pentru voi. 23 Și tu, Capernaume, vei fi înălțat ... morților; căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile, cari au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare pînă în ziua de astăzi. 24 De aceea, vă spun, că în ziua judecății, va fi mai ușor pentru ținutul Sodomei decît pentru tine.`` 25 În vremea aceea, Isus a luat ... le-ai descoperit pruncilor. 26 Da, Tată, Te laud, pentrucă așa ai găsit Tu cu cale!`` 27 Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; și nimeni nu cunoaște deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaște deplin pe Tatăl, afară de ... ... voi da de mîncare fiarelor pămîntului și păsărilor cerului. 6 Și toți locuitorii Egiptului vor ști că Eu sînt Domnul, pentrucă au fost o proptea de trestie pentru casa lui Israel. 7 Cînd au pus mîna pe tine, te-ai rupt, și le-ai străpuns tot umărul; cînd s`au proptit ... locuită. 12 Voi preface țara Egiptului într -o pustietate în mijlocul altor țări pustiite, și cetățile ei vor fi pustii între alte cetăți pustii, timp de patruzeci de ani. Iar pe Egipteni îi voi risipi printre neamuri, și -i voi împrăștia în felurite țări. 13 Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,După patru zeci de ... între cari îi voi risipi. 14 Voi aduce înapoi pe prinșii de război ai Egiptului, îi voi aduce înapoi în țara Patros, în țara lor de baștină, și vor alcătui acolo o împărăție slabă. 15 Da, va fi cea mai neînsemnată dintre împărății, și nu se va mai înălța peste neamuri ... să nu stăpînească peste neamuri. 16 Împărăția aceasta nu va mai fi pentru casa lui Israel o pricină de încredere; ci îi va aduce aminte de ... ... o cină. Marta slujea, iar Lazăr era unul din ceice ședeau la masă cu El. 3 Maria a luat un litru cu mir de nard curat, de mare preț, a uns picioarele lui Isus, și I -a șters picioarele cu părul ei; și s`a umplut ... lui Simon, care avea să -L vîndă, a zis: 5 ,,De ce nu s`a vîndut acest mir cu trei sute de lei, și să se fi dat săracilor?`` 6 Zicea lucrul acesta nu pentrucă purta grijă de săraci, ci pentrucă era un hoț, și, ca unul care ținea punga, lua el ce se punea în ea. 7 Dar Isus a zis ... cînd a văzut slava Lui, și a vorbit despre El. 42 Totuș, chiar dintre fruntași, mulți au crezut în El; dar de frica Fariseilor nu -L mărturiseau pe față, ca să nu fie dați afară din sinagogă. 43 Căci au iubit mai mult slava oamenilor decît slava ... cine Mă nesocotește și nu primește cuvintele Mele, are cine -l osîndi: Cuvîntul, pe care l-am vestit Eu, acela îl va osîndi în ziua ... ... și pe mine cum ai omorît ieri pe Egiptean?` 29 La auzul acestor vorbe, Moise a fugit, și s`a dus de a locuit ca străin în pămîntul Madian, unde a născut doi fii. 30 Peste patruzeci de ani, i s`a arătat un înger în pustia muntelui Sinai, în para focului unui rug. 31 Moise, cînd l -a văzut ... lui Israel?.. 43 Ați purtat cortul lui Moloh și chipul stelei zeului Remfan, chipurile acelea, pe cari le-ați făcut ca să vă închinați lor! De aceea vă voi strămuta dincolo de Babilon.` 44 Părinții noștri aveau în pustie cortul întîlnirii, așa cum îl rînduise Celce a spus lui Moise să -l facă după chipul ... Și Solomon a fost acela care I -a zidit o casă. 48 Dar Cel Prea Înalt nu locuiește în lăcașuri făcute de mîni omenești, cum zice proorocul: 49 ,Cerul este scaunul Meu de domnie, și pămîntul este așternutul picioarelor Mele. Ce fel de casă Îmi veți zidi voi Mie, zice Domnul, sau care va fi locul Meu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DE PICIORRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru DE PICIOR. ... TROP ^2 , tropi , s . m . ( Livr . ) Figură de stil . TROP ^1 interj . ( De ... VOINICÉSC , - EÁSCĂ , voinicești , adj . , s . f . art . I. Adj . 1. De voinic , vitejesc ; p . ext . eroic , legendar . 2. De flăcău , de bărbat ; bărbătesc . 3. ( Înv . ) Ostășesc . II. S . f . art . 1. Fel de a înota , care constă în întinderea alternativă a brațelor în lături , fără a da din picioare . 2. Numele unui ... ... PANTALÓN , pantaloni , s . m . 1. ( De obicei la pl . ) Îmbrăcăminte exterioară care acoperă , de la mijloc în jos , corpul și fiecare picior în parte ; nădrag . 2. Piesă de tablă sau de ... PÂȘ ^3 s . m . v . pârș . PÂȘ ^2 interj . v . piș ^1 . PÂȘ ^1 interj . ( De obicei repetat ) Cuvânt care redă zgomotul ușor produs de pașii cuiva , de ... NÓSTRU , NOÁSTRĂ , noștri , noastre , pron . pos . , adj . pos . ( De obicei precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ) I. Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de vorbitor și de un grup din care vorbitorul face parte , precum și numele acestora ) Are o casă ca a noastră . 2. ( Pop . ; mai ales la m ... pos . 1. Care se află în posesiunea vorbitorului și a unui grup din care face parte acesta , care este legat printr - o relație de proprietate cu vorbitorul și cu grupul din care face parte acesta . Casa noastră . 2. Care este legat printr - o relație de apartenență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Picioarele noastre . 3. Care este legat printr - o relație de dependență cu vorbitorul și cu grupul din care acesta face parte . Gazda noastră . Strămoșii noștri . 4. Care este spus , săvârșit de vorbitor și de ... VÓSTRU , VOÁSTRĂ , voștri , voastre , pron . pos . , adj . pos . ( De obicei precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " ) . I. Pron . pos . 1. ( Înlocuiește numele obiectului posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte , precum și numele acestora ) Are o mașină ca a voastră . 2. ( Pop . : mai ales la ... posesiunea persoanei căreia i se adresează cineva și a unui grup din care persoana respectivă face parte , care este legat printr - o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Casa voastră . 2. Care este legat printr - o relație ... dependență cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte . Gazda voastră . Strămoșii voștri . 4. Care este spus , săvârșit de persoana căreia i se adresează cineva și de grupul din care face parte . Acțiunea voastră . 5. ( Cu valoare obiectivă ) Vine în ajutorul vostru . 6. ( Însoțește un termen reverențios de |
||