|
||
Vezi și:PURPURIU,
SÂNGE,
STIRIGOAIE,
PURPURINĂ,
VINEȚEA,
BORCEAG,
SAFTEREA,
ZĂMOȘIȚĂ,
NEGHINĂ,
ȘOFRAN,
GĂLBINARE
... Mai multe din DEX...
CULOARE PURPURIE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CULOARE PURPURIERezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CULOARE PURPURIE. Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului magÂnetic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul deÂspre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ... Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul și memoriul unui nebun Constantin Stamati-Ciurea - Testamentul şi memoriul unui nebun Testamentul și memoriul unui nebun de Constantin Stamati-Ciurea (Logogrif literar) Călătoria cu calea ferată este cea mai îndemânatică, însă câteodată și foarte ostenitoare. Pornindu-mă de la stațiunea X*** pe o arșiță teribilă din luna iulie și călătorind răstimp de 54 de ore consecutive, mă coceam în cupeul vagonului bucșit de pasageri, care se schimbau neconÂtenit, unii ieșind, iar alții intrând în cușca de fier înfierbântată ca un cuptor de tropicele raze ale soarelui. Eram stingherit în toate mișcările mele, neavând loc să-mi întind măcar picioarele; singur numai capul îl puteam rezema de dosala fotoliului. Simțeam că mă topesc, că toată vlaga din corpul meu se scurge din mine în șiroaie de sudoare. Somnul, deși mă cuprinÂdea, imediat era întrerupt de ghiontitura vreunui pasager, ce-și lua bagajul portativ, ca să iasă. Și când, în sfârșit, sosii la MosÂcova, coborându-mă pe platforma debarcaderei, totul mi se învârtea înaintea ochilor, așa că-mi părea că sunt beat. O slăbiciune nespusă mă cuprinse și somnolența mă obora de pe picioare. Ieșind din gară, mă suii în prima birjă ce-o întâmpinai, uitând să spun birjarului la ce ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CULOARE PURPURIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru CULOARE PURPURIE. PURPURÍU , - ÍE , purpurii , adj . De culoare roșu - închis ca a purpurei ; purpurat , purpuros . - Purpură + suf . - SÂNGE , sângiuri , ( 5 ) s . n . 1. Substanță lichidă de culoare roșie , compusă din plasmă și din globule ( albe și roșii ) , care circulă prin vine și artere , asigurând nutriția și oxigenarea organismului la animalele superioare . 2. Fig . Obârșie ; p . ext . familie , neam ; progenitură 3. Fig . Soi , rasă ( de animale ) . 4. Compuse : sânge - de - nouă - frați sau sângele dracului , sângele - zmeului = produs vegetal rășinos , de culoare roșie , recoltat din fructele unui arbore din familia palmierilor și care , arzând , răspândește un miros plăcut ; sângele - voinicului = a ) plantă agățătoare din familia leguminoaselor , cu flori roșii , violete sau albe ( Lathyrus odoratus ) ; b ) numele a două specii de plante erbacee de munte din familia orhideelor , cu frunze înguste , alungite , îndreptate în sus , cu miros plăcut de vanilie , dintre care una cu flori mici de culoare roșie - purpurie ( Nigritella rubra ) , iar cealaltă cu flori de culoare purpurie întunecată ( Nigritella nigra ) . 5. ( Înv . ; la pl . ) Omoruri , crime . 6. ( Pop . ) Nume dat unei boli a vitelor ( care le face să ... f . Nume dat la două plante erbacee otrăvitoare din familia liliaceelor , dintre care una cu flori albe ( Veratrum album ) , iar cealaltă cu flori de culoare purpuriu PURPURÍNĂ s . f . Substanță de culoare roșie - purpurie , extrasă din rădăcina unor plante din familia rubiaceelor , folosită la prepararea VINEȚEÁ , - ÍCĂ , vinețéle , s . f . ( Bot . ) 1. ( În forma vinețea ) Albăstrea . 2. ( În forma vinețică ) Vineriță . 3. ( În forma vinețică ) Numele mai multor ciuperci ( comestibile ) cu pălăria tare , cărnoasă , de culoare albă , purpurie sau portocalie ( BORCEÁG , ( 1 ) s . m . , ( 2 ) borceaguri , s . n . 1. S . m . Numele a două plante : a ) măzăriche ; b ) plantă erbacee agățătoare , cu florile de culoare albă - gălbuie sau purpurie și cu fructe în formă de păstăi păroase ( Vicia pannonica ) . 2. S . n . Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă , folosit ca SAFTEREÁ , safterele , s . f . Plantă erbacee cu frunzele de culoare verde - cenușie , cu florile purpurii și cu fructul globulos ( Fumaria officinalis ) . [ Var . : ( reg . ) seftereá s . ZĂMOȘÍȚĂ , zămoșițe , s . f . Plantă cu tulpina ramificată de la bază , acoperită cu peri aspri , cu flori mari de culoare galben - deschis și purpurie , catifelate la mijloc ( Hibiscus trionum ) . - Zămos ( = zemos ) + suf . - NEGHÍNĂ , neghine , s . f . Plantă erbacee cu tulpina și cu frunzele păroase , cu flori roșii - purpurii , cu sămânța măruntă , de culoare neagră , răspândită mai ales în culturile de grâu ; năgară ( Agrostemma githago ) ; p . restr . sămânța acestei plante care , măcinată împreună cu grâul , dă făinii un gust neplăcut și ȘOFRÁN , șofrani , s . m . 1. Plantă erbacee cu frunzele lungi și înguste și cu florile violete cu linii purpurii , din care se extrage o substanță aromatică de culoare galbenă , folosită în medicină , în bucătărie și în industrie ( Crocus sativus ) . 2. ( Bot . ) Șofrănel ( GĂLBINÁRE , gălbinări , s . f . 1. ( Med . ; pop . ) Icter . 2. ( Rar ) Culoare galbenă a feței ; paliditate . 3. Plantă erbacee cu tulpina ramificată spre vârf , cu frunze ușor dințate și cu flori purpurii ( Serratula tinctoria ) . [ Var . : gălbenáre s . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |