|
|
||
|
Vezi și:BOTOS,
DESCHIS
... Mai multe din DEX...
CU GURA MARE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CU GURA MARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 558 pentru CU GURA MARE. ... La Mihu Saftei" decât la "Safta Mihului" fiindcă... așa-i lumea! Când oamenii nu au ce face, ei scormonesc o vorbă și își petrec vremea cu ea. Să te ferească Dumnezeu să nu cazi pe gura satului. Pentru aceea, când Safta începe să facă gură, nenea Mihu își pune mâinile în cap și-i zice: — Nevastă! nu mă da pe gura golanilor. Iar apoi caută să-i facă pe ... din grădină ori din curte în casă. Și cu cât creștea, cu atât i se lățea stăpânirea, căci — vorba lui nenea Mihu — fata mare-i cinstea casei. Dar tot nu e stăpân fără stăpân. Ce-i drept, cât ține preajma casei, nu se găsea nimeni mai presus de Marta ... să facă? răspunde el, iacă! mai una, mai alta... De aci înainte vorba trece la lucruri mai depărtate. Toader spune că a vorbit cu cumnatul, cu vărul, cu finul, în sfârșit, cu cutare și cutare dintre oamenii vrednici de a fi stat de vorbă cu dânsul; iar Marta îi spune cine a fost și cine nu a fost de curând la dânșii, Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la octomvrie 26, în ziua sfăntului și marelui mucenic Dimitri ... las să laude alții lucrurile lui cĂ©le slăvite, alții să povestească cea preste firea omenească bărbățiia sufletului său și alții să spue vitejiia cea mare, cu care au răbdat ranele și moartea. Iară eu, ca un neputincios la vorbă, precum mă îndemn să mă minunez de iale cu mintea, așa și a le cinsti mă silesc cu tăcĂ©ria și mă întorc cu vorba iară, la începutul cel dintâi: Doamne, mântuiaște-ne, că perim. Pentru ca să arăt înaintea dragostei voastre nevoia ce au petrecut apostolii în corabie ... grabnic ajutoriu ce le-au dat Hristos în mijlocul mării și nădăjduesc, cu darul sfântului, să vă folosiți sufletĂ©ște. Ce vă pohtesc să ascultați cu dragoste și cu socotință. Înfricoșat lucru socotesc, cu adevărat, să fie stătut turburarea mării de astăzi, de vrĂ©me ce și sfânta Evanghelie o numĂ©ște mare (zicând): Și iată cutremur mare să făcu în mare. Mi să pare ca când ași vedea înaintea ochilor miei chipul ei, de toate părțile să sufle vânturi mari, să se strângă împrejurul vântului nori ... apostolii, ce era înfricoșaț la ajutoriul lui, să-l roage și să ia pricină din rugăciunea lor cea de obște, să-i mântuiască din nevoe. Cu ... Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... l-au trimes la unchiu-său, că să-ș găsească bine, Ca să slujască, mult-puțin, să dobândească minte. Și unchiu-său l-au priimit cu bine și cu cinste, Și între coconii lui îl avea, la mare socotință, Ca pre un fiiu îl iubiia, cu bună cuviință, Cu totul nevoindu-să ca să să pedepsească, Și de rele ce avea el să se pedepsiască. Iar încăș și mătușă-sa, acia dă bună viță ... Căci la blagorodnie și bunătatea ei Alta în lume nu să află înnaintea dumneaei, La înțelepciune ce avea și multa cunoștință, La priimire de striini, cu mare cuviință. Iar și coconii dumnealor, tocma ca pre un frate, Așa întru dânșii îl avea neosebit la toate. Ce învățătură n-au luat nimica de ... Așa fac și năpârcile, mumăni-le-ș omoară, Că daca crescu, le găurescu, și ialele omoară! Foarte peste putință mi-e să ți le povestescu, Cu graiul și cu scrisoarea să și le dovedescu, Cu câte slujbe acestui domnu el i s-au arătat, Și la câte boiarenul acesta s-au aflat, Cu slujbe și cu sfaturi bune, cu driaptă credință, ... Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-Voievod ... mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lâng-un haz, pe lâng-un chef. Împresurat-am eu și Beciul Cu oaste bună și strânsuri; Soroca, Vrancea și Tigheciul Trimis-au mii viteze guri Să certe craii cu mânie... Ce-mi pasă? Mie deie-mi pace Să-mi duc Moldova-n bătălie Cu mii de mii de poloboace. Atunci când turcii, agarenii Mureau în iuruș cu halai, Oștirea noastră, moldovenii Se prăpădeau într-un gulai. Și zimbrul cel cu trei luceferi Lucea voios pe orice cort. Precum ne-am dus, venirăm teferi Și toți cu chef și nime mort. Nici vin cu apă n-am să mestec, Nici dau un ban pe toată fala. De-aceea n-am nici un amestec Oriunde nu îmi fierbe oala. Când ... cupe multe Și la pământ vo două-trei. Căci are-n sân Moldova noastră Viteze inimi de creștin; Tineri, în veselia voastră, Stropiți-le duios cu vin! Și în Moldova mea cea dulce Orânduit-am cu prisos: Ca butea plină să o culce, Cea goală iar cu gura-n jos. Și astfel sta-n Moldova toată ... Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-voievod ... mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lâng-un haz, pe lâng-un chef. Împresurat-am eu și Beciul Cu oaste bună și strânsuri; Soroca, Vrancea și Tigheciul Trimis-au mii viteze guri Să certe craii cu mânie... Ce-mi pasă? Mie deie-mi pace Să-mi duc Moldova-n bătălie Cu mii de mii de poloboace. Atunci când turcii, agarenii Mureau în iuruș cu halai, Oștirea noastră, moldovenii Se prăpădeau într-un gulai. Și zimbrul cel cu trei luceferi Lucea voios pe orice cort. Precum ne-am dus, venirăm teferi Și toți cu chef și nime mort. Nici vin cu apă n-am să mestec, Nici dau un ban pe toată fala. De-aceea n-am nici un amestec Oriunde nu îmi fierbe oala. Când ... cupe multe Și la pământ vo două-trei. Căci are-n sân Moldova noastră Viteze inimi de creștin; Tineri, în veselia voastră, Stropiți-le duios cu vin! Și în Moldova mea cea dulce Orânduit-am cu prisos: Ca butea plină să o culce, Cea goală iar cu gura-n jos. Și astfel sta-n Moldova toată ... Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna ... se numea Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui. Soare răsărea, Și Soare-mi venea L-a gură d-argea. Cu dânsa vorbea, Frumos c-o-ntreba, Din gură-i zicea — Ileană, Ileană, Ileană Simzeană, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Țeși și-nchindisești, Fir verde-mpletești Și ... cer. Și, de-mi ajungea, Unde se ducea? Tot la moș Adam, Și la maica Iova. Ei, de mi-l vedeau, Nainte-i ieșeau, Din gură-i grăiau — O, preasfinte Soare, Puternice mare, Ce-mi călătorești, De ne ispitești? La ce te gândești Și la ce poftești? Și el răspundea, Din gură zicea — Iaca, moș Adam, Și tu, maică Iovo, Mie mi-a venit Vremea de-nsoțit Și eu c-am umblat Lumea-n ... Și Moldovenească Lungiș, Curmeziș Și tot n-am găsit Potrivă să-mi fie Vro dalbă soție; Făr’ de mi-am găsit L-a gură d-argea Numai pe sor-mea, Sor-mea Ileana, Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor! Atunci moș Adam Și cu ... Vasile Alecsandri - Badiul Pe luciul Dunării, La scursurile gârlei, La cotitura mării, Ian că se zărea plutind, Cu lopețile vâslind, Cu pânzele fâlfâind, Un caic mare, bogat, Cu postav roș îmbrăcat, Pe-n afară zugrăvit Și pe margini poleit. Da-n caic cine era? Era căpitan-Pașa, Baș-agaua turcilor, Măcelarul frâncilor, [2 ... brăileni, [3] Și cincizeci de bosnieni, Brăileni din Brăila, Bosnieni din Bosnia. Ei, mări, cu toți veneau Și pe mal se coborau În cel sat mare, serbesc, Jumătate românesc, La casele Badiului, Badiului bulgarului, Frățiorul Marcului. ,,Dalbo, dalbă, jupâneasă! Cu ochi mari de puică-aleasă; De ți-e Badiul tău acasă, Zi-i degrabă ca să iasă, Iar de-i dus în deal la vie ... cădea, Turcii rămași mi-l prindeau Și-l ferecau peste tot, Și-l legau strâns cot la cot Jos la stâlpul hornului, La dogoarea focului, Cu frânghie de mătase, Vițele-mpletite-n șase... Tăiau carnea pân' la oase! [5] Badiul greu se răsucea Și din gură-ncet zicea: ,,Băduleasa mea frumoasă! De mi-ai fost tu credincioasă, Mergi degrabă la cămară, De ia galbeni din comoară. Umple-ți poala plină, rasă ... ... ... Vasile Alecsandri - Mioriţa Miorița Poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri . Soveja, Județul Vrancea. Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. Unu-i moldovan, Unu-i ungurean Și unu-i vrâncean. Iar cel ungurean Și cu cel vrâncean, Mări, se vorbiră, Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare Pe cel moldovan, Că-i mai ortoman ... tot cu voi; În dosul stânii, Să-mi aud cânii. Aste să le spui, Iar la cap să-mi pui Fluieraș de fag, Mult zice cu drag; Fluieraș de os, Mult zice duios; Fluieraș de soc, Mult zice cu foc! Vântul, când a bate, Prin ele-a răzbate Ș-oile s-or strânge, Pe mine m-or plânge Cu lacrimi de sânge! Iar tu de omor Să nu le spui lor. Să le spui curat Că m-am însurat C-o mândră crăiasă, A ... “ Tu, mioara mea, Să te-nduri de ea Și-i spune curat Că m-am însurat C-o fată de crai, Pe-o ... Vasile Alecsandri - Radu Calomfirescu ... bună-mpreunare Cu cinci voinicei călare, Cu Buzești și cu Căplești Zmeii Țării Românești! ,,Noroc bun, și cale bună! Ce vânt dulce vă adună Și cu mine svă-mpreună?" ,,Noi în cale ți-am ieșit C-avem dor de hărățit. 1 Și la harță vitejească Și la joacă războiască." Ei la ... Stăpânii să hărățească Și slugile să-i privească! Începea dar de călare Harța cea din fuga mare, Paloșele zângănind, Sulițele învârtind, Buzduganele ciocnind Și din gură chiuind. Când deodată cei Buzești Și cu cei tustrei Căplești Peste Radu năvăleau, Cu cinci lănci îl străpungeau, Apoi capul îi tăiau, Pe-o tipsie îl puneau Și la domnul îl duceau Și cu toți așa grăiau: ,,Alei! doamne, doamne Mirce! Alei! doamne mult voinice! [3] Radu de-ar mai fi trăit, Scaunul ți-ar fi răpit! Iată capu ... Românii expuși în vechime la necontenite năvăliri de limbi străine ce lasă foc și sânge în urma lor deteră barbarilor numirea de căpcâni, adică dihănii cu trup de om și cu cap de câine. În istoria lui Alexandru Machedon se zice: ,,De acolo merse Alexandru cincisprezece zile și ajunse la o țară cu oameni cu ... George Coșbuc - Jertfele împăcării ... Tu vreai să-mbeți, copilă, bărbații-ntunecoși Cu plete lungi pe umeri, cu bărbi ce te-nspăimântă Puternici ca mânia pe care ei o cântă Cu glasuri răgușite, când pleacă la război! De ce zâmbești ? Aruncă cununile de foi Și pune diademă pe fruntea ta senină ! Ce-ți. pasă dac-ai ... puternici marturi ai apărării lor, De-ar vrea să-i năvălească sălbaticul popor — Și-n codri ei lăsat-au, de-ar fi vro mișelie, Cu opt centurii Quintus pe-aproape să se ție. VI Acolo fete blonde cu ochii de azur Cântau sinistre cânturi de luptă, și-mprejur Flăcăi înalți, sălbatici, jucau cu vuiet mare Războinicele jocuri a ginților barbare. Pe lavițe-așternute cu albe piei de ied Bărbați stau în șiruri, iar cupele cu mied Oprite lung la gură trec vesele și-ntruna, Din om în om. Iar astăzi paharnic e Hiltruna, Copila cea frumoasă, că-i vechiul obicei Al neamului, paharul la zile ... ultima suflare Un semn știut de bucium. IX Și semnul a intrat Prin codri ca un țipăt, și codrii s-au mișcat. Atunci cu pas de vifor din negura pădurii Năvalnic iese Quintus ... ... Colo-n țara muntenească, Țară dulce, românească, Ca și cea moldovenească, În oraș, la București Sunt curți nalte și domnești, Iar în curți o sală mare Unde șede la prânzare Mihnea-vodă cel cruntat De boieri înconjurat. ,,Boieri mari, boieri de rând! (Zice domnul închinând) Toți mâncați, cu toții beți Și cu bine petreceți; Numai unul poftă n-are De băut și de mâncare, Cantar Slutul, armaș mare! Ori bucatele nu-i plac, Ori de noi nu-i este drag!" Boierimea-ncet râdea, Iar Cantarul răspundea: ,,Alei! doamne Mihnule, Mihnule netihnule! [1] Alei ... și are Herghelii în număr mare, Două, trei, cinci mii de iepe Tot alese și sirepe, Pintenoage la picioare Cu cergi albe pe spinare Și cu doi mânzi fiecare. Nu mi-e ciudă de asta Cât mi-e ciudă de alta: Oprișanul are-n sat Ogari, copoi de vânat, Cu zgărzi late, țintuite, Pe la margini poleite, Și mai are grajduri mari, Cu cincizeci de armăsari, Jumătate arăpești Și ceilalți moldovenești! Nu mi-e ciudă de asta Cât mi-e ciudă de alta: Scutarul lui Oprișan N-are ... ca să nu-l taie. Dar Cantar, armașul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CU GURA MARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru CU GURA MARE. ... Marcu Capitol 4 Marcu 3 Marcu Capitol 4 1 Isus a început iarăș să învețe pe norod lîngă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S`a suit și a șezut într`o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe țărm lîngă mare. 2 Apoi a început să -i învețe multe lucruri în pilde; și, în învățătura pe care le -o dădea, le spunea: 3 Ascultați ... trecem în partea cealaltă.`` 36 Dupăce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla, și așa cum era. Împreună cu El mai erau și alte corăbii. 37 S`a stîrnit o mare furtună de vînt, care arunca valurile în corabie, așa că mai că se umplea corabia. 38 Și El dormea la cîrmă pe căpătîi. Ucenicii L ... nu-Ți pasă că pierim?`` 39 El S`a sculat, a certat vîntul, și a zis mării: ,,Taci! Fără gură!`` Vîntul a stat, și s`a făcut o liniște mare ... Iacov a sărutat pe Rahela, și a început să plîngă tare. 12 Iacov a spus Rahelei că este rudă cu tatăl ei, că este fiul Rebecii. Și ea a dat fuga de a spus tatălui său. 13 Cum a auzit ... l -a adus în casă. Iacov a istorisit lui Laban toate cele întîmplate. 14 Și Laban i -a zis: ,,Cu adevărat, tu ești os din oasele mele, și carne din carnea mea!`` Iacov a stat la Laban o lună. 15 Apoi Laban a ... lui Iacov: ,,Fiindcă ești rudă cu mine, să-mi slujești oare degeaba? Spune-mi ce simbrie vrei?`` 16 Laban însă avea două fete: cea mai mare se numea Lea, și cea mai mică Rahela. 17 Lea avea ochii slabi; dar Rahela era frumoasă la statură și mîndră la față. 18 Iacov ... ospăț. 23 Seara, a luat pe fiică-sa Lea, și a adus -o la Iacov, care s -a culcat cu ea. 24 Și Laban a dat ca roabă fetei sale Lea pe roaba sa Zilpa. 25 A doua zi dimineață, iată ... ... grabă știința de cît aurul scump. 11 Căci înțelepciunea prețuiește mai mult de cît mărgăritarele, și nici un lucru de preț nu se poate asemui cu ea. 12 Eu, Înțelepciunea, am ca locuință mintea, și pot născoci cele mai chibzuite planuri. 13 Frica de Domnul este urîrea răului; trufia și mîndria ... porunci drepte. 16 Prin mine cîrmuiesc dregătorii, și mai marii, toți judecătorii pămîntului. 17 Eu iubesc pe ceice mă iubesc, și cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc. 18 Cu mine este bogăția și slava, avuțiile trainice și dreptatea. 19 Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, și venitul meu întrece argintul ... din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul. 24 Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape; 25 am fost născută înainte de întărirea munților, înainte de a fi dealurile, 26 cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile ... eram de față; cînd a tras o zare pe fața adîncului, 28 cînd a pironit norii sus, și cînd au țîșnit cu ... ... de Domnul se abate dela rău. - 7 Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar și pe vrăjmașii lui. - 8 Mai bine puțin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. - 9 Inima omului se gîndește pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă pașii. - 10 Hotărîri dumnezeiești sînt pe buzele împăratului, gura lui ... scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întărește un scaun de domnie. - 13 Buzele neprihănite sînt plăcute împăraților, și ei iubesc pe celce vorbește cu neprihănire. - 14 Mînia împăratului este un vestitor al morții, dar un om înțelept trebuie s`o potolească. - 15 Seninătatea feței împăratului este viața, și bunăvoința ... acela își păzește sufletul, care veghează asupra căii sale. - 18 Mîndria merge înaintea pieirii, și trufia merge înainte căderii. - 19 Mai bine să fii smerit cu cei smeriți, decît să împarți prada cu cei mîndri. - 20 Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găsește fericirea, și cine se încrede în Domnul este fericit. - 21 Cine are o inimă înțeleaptă este ... ... greșește cineva în vorbire, este un om desăvîrșit, și poate să-și țină în frîu tot trupul. 3 De pildă, dacă punem cailor frîul în gură, ca să ne asculte, le cîrmuim tot trupul. 4 Iată, și corăbiile, cît de mari sînt, și, măcar că sînt mînate de vînturi iuți, totuș ... mică, după gustul cîrmaciului. 5 Tot așa și limba, este un mic mădular, și se fălește cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde! 6 Limba este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care întinează tot trupul și aprinde ... dar limba niciun om n`o poate îmblînzi. Ea este un rău, care nu se poate înfrîna, este plină de o otravă de moarte. 9 Cu ea binecuvîntăm pe Domnul, și Tatăl nostru, și tot cu ea blestemăm pe oameni cari sînt făcuți după asemănarea lui Dumnezeu. 10 Din aceeaș gură iese și binecuvîntarea și blestemul! Nu trebuie să fie așa, frații mei! 11 Oare din aceeaș vînă a izvorului țîșnește și apă dulce ... Nici apa sărată nu poate da apă dulce. 13 Cine dintre voi este înțelept și priceput? Să-și arate, prin purtarea lui bună, faptele făcute ... ... a adus aminte de bunătatea și credincioșia Lui față de casa lui Israel: toate marginile pămîntului au văzut mîntuirea Dumnezeului nostru. 4 Strigați către Domnul cu strigăte de bucurie, toți locuitorii pămîntului! Chiuiți, strigați, și cîntați laude! 5 Cîntați Domnului cu arfa, cu arfa și cu cîntece din gură! 6 Cu trîmbițe și sunete din corn, strigați de bucurie înaintea Împăratului, Domnului! 7 Să urle marea cu tot ce cuprinde ea, să chiuie lumea și cei ce locuiesc pe ea, 8 să bată din palme rîurile, să strige de bucurie toți munții ... ... Apocalipsa Capitol 12 Apocalipsa 11 Apocalipsa Capitol 12 1 În cer s`a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna supt picioare, și cu o cunună de douăsprezece stele pe cap. 2 Ea era însărcinată, țipa în durerile nașterii, și avea un mare chin ca să nască. 3 În cer s`a mai arătat un alt semn: iată, s`a văzut un mare balaur roș, cu șapte capete, zece coarne, și șapte cununi împărătești pe capete. 4 Cu coada trăgea după el a treia parte din stelele cerului, și le arunca pe pămînt. Balaurul a stătut înaintea femeii, care ... Și balaurul cel mare, șarpele cel vechi, numit Diavolul și Satana, acela care înșeală întreaga lume, a fost aruncat pe pămînt; și împreună cu el au fost aruncați și îngerii lui. 10 Și am auzit în cer un glas tare, care zicea: ,,Acum a venit mîntuirea, puterea ... a înghițit rîul, pe care -l aruncase balaurul din gură. 17 Și balaurul, mîniat pe femeie, s`a dus să facă război ... A despărțit marea, și le -a deschis un drum prin ea, ridicînd apele ca un zid. 14 I -a călăuzit ziua cu un nor, și toată noaptea cu lumina unui foc strălucitor. 15 A despicat stînci în pustie, și le -a dat să bea ca din niște valuri cu ... și se îndreptau spre Dumnezeu; 35 își aduceau aminte că Dumnezeu este Stînca lor, și că Dumnezeul Autoputernic este Izbăvitorul lor. 36 Dar Îl înșelau cu gura, și -L mințeau cu limba. 37 Inima nu le era tare față de El, și nu erau credincioși legămîntului Său. 38 Totuș, în îndurarea Lui, El iartă nelegiuirea și ... 46 Cum le -a dat holdele pradă omizilor, rodul muncii lor pradă lăcustelor. 47 Cum le -a prăpădit viile, bătîndu-le cu piatră, și smochinii din Egipt cu grindină. 48 Cum le -a lăsat vitele pradă grindinei, și turmele pradă focului cerului. 49 El Și -a aruncat împotriva lor ... luat dindărătul oilor, cari alăptau, ca să pască pe poporul Său Iacov, și pe moștenirea Sa Israel. 72 Și David i -a cîrmuit cu o inimă neprihănită, și i -a povățuit ... Capitol 9 1 Totuș întunerecul nu va împărăți vecinic pe pămîntul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară țara lui Zabulon și țara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ținutul de lîngă mare, țara de dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor. 2 Poporul, care umbla în întunerec, vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în țara umbrei morții răsare o lumină. 3 Tu înmulțești poporul, îi dai mari bucurii; și el se bucură înaintea ... un cuvînt împotriva lui Iacov: cuvînt care cade asupra lui Israel. 9 Tot poporul va avea cunoștință de el, Efraim și locuitorii Samariei, cari spun cu mîndrie și îngîmfare: 10 ,,Au căzut niște cărămizi, dar vom zidi cu pietre cioplite, au fost tăiați niște smochini din Egipt, dar îi vom înlocui cu cedri.`` 11 De aceea Domnul va ridica împotriva lor pe vrăjmașii lui Rețin, și va stîrni pe vrăjmașii lor: 12 pe Sirieni de la răsărit ... tinerii lor, nici să aibă milă de orfanii și văduvele lor, căci toți sînt niște nelegiuiți și niște răi, și toate gurile lor spun mișelii. Cu ... aruncau grindină și cărbuni de foc. 13 Domnul a tunat în ceruri, Cel Prea Înalt a făcut să -I răsune glasul, cu grindină și cărbuni de foc. 14 A aruncat săgeți și a risipit pe vrăjmașii mei, a înmulțit loviturile trăsnetului ... m`am păzit de fărădelegea mea. 24 Deaceea, Domnul mi -a răsplătit după neprihănirea mea, după curăția mînilor mele înaintea ochilor Lui. 25 Cu cel bun Tu Te arăți bun, cu omul neprihănit Te arăți neprihănit; 26 cu cel curat Te arăți curat, și cu cel stricat Te porți după stricăciunea lui. 27 Tu mîntuiești pe poporul care se smerește, și smerești privirile trufașe. 28 Da, Tu îmi aprinzi lumina ... ce aleargă la El. 31 Căci cine este Dumnezeu, afară de Domnul, și cine este o stîncă, afară de Dumnezeul nostru? 32 Dumnezeu mă încinge cu putere, și mă povățuiește pe calea cea dreaptă. 33 El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor, și mă așează pe înălțimile mele 34 El îmi ... luptă, așa că brațele mele întind arcul de aramă. 35 Tu îmi dai scutul mîntuirii Tale, dreapta Ta mă sprijinește, și îndurarea Ta mă face ... Plingerile lui Ieremia Capitol 2 ... sînt între neamuri. Lege nu mai au, 10 Bătrînii fiicei Sionului șed pe pămînt și tac; și-au presărat țărînă pe cap, s`au încins cu saci; fecioarele Ierusalimului își pleacă la pămînt capul. 11 Mi s`au strors ochii de lacrămi, îmi fierb măruntaiele, mi se varsă ficatul pe pămînt ... către mamele lor: ,,Unde este pîne și vin?`` Și cădeau leșinați ca niște răniți pe ulițele cetății, își dădeau sufletul la pieptul mamelor lor. 13 ,,Cu ce să te îmbărbătez și cu ce să te asemăn, fiica Ierusalimului? Cu cine să te pun alături, și cu ce să te mîngîi, fecioară, fiica Sionului? Căci rana ta este mare ca marea: cine va putea să te vindece? 14 Proorocii tăi ți-au proorocit vedenii deșarte și amăgitoare, nu ți-au dat pe față nelegiuirea ... părțile peste mine, ca la o zi de sărbătoare. În ziua mîniei Domnului, n`a scăpat unul și n`a rămas cu Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CU GURA MARERezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru CU GURA MARE. ... BOTÓS , - OÁSĂ , botoși , - oase , adj . ( Despre oameni ) 1. Cu gura mare ... se , adj . 1. ( Despre uși , porți , capace etc . ) Dat la o parte spre a lăsa descoperită o deschizătură . 2. ( Despre încăperi , lăzi etc . ) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate . 3. Fig . ( Adesea adverbial ) Lipsit de ascunzișuri , de fățărnicie ; franc , sincer . 4. ( Despre obiecte care se pot închide ) Cu ... care nu mai e împreunat sau strâns . A lăsa foarfecele deschis . 5. ( Despre terenuri ) Neîngrădit , neîmprejmuit ; p . ext . care se întinde pe o mare distanță ; ( despre drumuri ) pe care se poate circula nestingherit , fără obstacole . 6. ( În sintagmele ) Vocală deschisă = vocală pronunțată cu gura mai deschisă decât în cazul vocalelor închise . Silabă deschisă = silabă terminată în vocală . 7. ( Despre circuite electrice ) Care este întrerupt ; ( despre aparate electrice de ... |
||