|
|
||
|
CU DISPREȚ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CU DISPREȚRezultatele 1 - 10 din aproximativ 114 pentru CU DISPREȚ. Ștefan Octavian Iosif - Lupta de la Baia ... această cupă, Astfel am s-azvârl coroana De pe capul tău, Ștefane! Și-am să-mi țin cuvântul dat! Zice — vrea s-arunce cupa Cu dispreț — dar nu sfârșește: Lung răsună fiorosul Glas de bucium depărtat! — Alergați la arme! Arme! Vin valahii! Vine Ștefan! Răcnete înăbușite, Tropot și nechez ... mi spada! Strigă craiul. Dați-mi calul! Arde Baia — limbi de flăcări Pretutindeni o închid. Valvârtej pe strâmte uliți Pâlcuri de oșteni aleargă Și cu chiot moldovenii Sfarmă, rup, lovesc, ucid! În zadar vitejii unguri Dârji la luptă se-ncleștează: Beți de vin, orbiți de flăcări, Se ucid ei între ... i străluce-n noapte Ca un fulger prins din zbor! Armele sclipesc în juru-i, Caii sforăie sălbatic, Joacă flamurile, urlă Buciumele de măcel, Și cu coase și topoare, Zguduind, călări, pământul, Năvălesc de pretutindeni Moldovenii după el! Unde-ți este fala, rigă? Unde-i lauda deșartă? Cine trece, dus în ... munte, Cu-o săgeată-nfiptă spate: ,,Dar" primit de la Ștefan? Niciodată craiul tânăr, Cel vestit ca bun din fire, N-a purces cu ... ... da vorbei drum Pe-unde ieșea al său fum. Înmândrit caminul dar De-așa post de secretar, Și căldura, har străin, Socotind spirt de camin, Cu dispreț el tot privea Peste scauni, canape, Ca pojâjie de casă În ungherul ei rămasă. Dar a lui orbire ține Pănă primăvara vine. Cald ... de masă, pitariul de pâine etc. Astă denumire nu ni se pare neologism, ci veche ca și hornul (Gh. A.). ^ Discret, om carele cu Ion Heliade Rădulescu - Poema didactică după Boileau și Horațiu ... a nu vă lăsa Stilul cel mai puțin nobil și-are cuviința sa. Când glumiți, vorbele voastre ne-ncetat le măsurați; Când atingeți, fiți cu minte, singuri nu vă degradați; Nu-mi place de loc bufonul ce mă face, surâzând, Cu dispreț să cat la dânsul, chiar talentul admirând. Respectați pe cititorul. Simpli și cu artă fiți, Stați sublim și fără morgă, plăcuți și nedresuiți. Auzul celor ce-ascultă a mulțumi dacă vreți, O ureche ce nu iartă ... erorile domnesc, Când schânteie și de spirit ici și colo cam lucesc. Toate se cuvin să fie, să se pună l-al lor loc; Începutul cu finitul răspunză cu-al lor mijloc. Arta stă-n perfecțiunea amănuntelor deplin Și-n proporția cerută părților ce se combin. Și cuvântul niciodată nu meargă-a se ... cuvântul de apărat, Ca oricare ce se simte-ntr-ale sale ofensat. Tu-i zici "Versul ăsta-mi pare nu prea bine exprimat." El "Domnule, cu iertare! că e versul minunat." — "Termenul acesta-mi pare cam rece și cam pompos; Eu l-aș șterge." — "Cu ... Nicolas Boileau - Poema didactică după Boileau și Horațiu ... a nu vă lăsa Stilul cel mai puțin nobil și-are cuviința sa. Când glumiți, vorbele voastre ne-ncetat le măsurați; Când atingeți, fiți cu minte, singuri nu vă degradați; Nu-mi place de loc bufonul ce mă face, surâzând, Cu dispreț să cat la dânsul, chiar talentul admirând. Respectați pe cititorul. Simpli și cu artă fiți, Stați sublim și fără morgă, plăcuți și nedresuiți. Auzul celor ce-ascultă a mulțumi dacă vreți, O ureche ce nu iartă ... erorile domnesc, Când schânteie și de spirit ici și colo cam lucesc. Toate se cuvin să fie, să se pună l-al lor loc; Începutul cu finitul răspunză cu-al lor mijloc. Arta stă-n perfecțiunea amănuntelor deplin Și-n proporția cerută părților ce se combin. Și cuvântul niciodată nu meargă-a se ... cuvântul de apărat, Ca oricare ce se simte-ntr-ale sale ofensat. Tu-i zici "Versul ăsta-mi pare nu prea bine exprimat." El "Domnule, cu iertare! că e versul minunat." — "Termenul acesta-mi pare cam rece și cam pompos; Eu l-aș șterge." — "Cu ... Vasile Alecsandri - Imn lui Ștefan cel Mare ... poalele Carpaților, Sub vechiul tău mormânt, Dormi, erou al românilor, O! Ștefan, erou sfânt! Ca sentinele falnice Carpații te păzesc Și de sublima-ți glorie Cu secolii șoptesc. Când tremurau popoarele Sub aprigii păgâni, Tu le-apărai cu brațele Vitejilor români. Cu drag privindu-ți patria Și moartea cu dispreț, Măreț în sânul luptelor, Și-n pace-ai fost măreț. În cer apune soarele Stingând razele lui, Dar într-a noastre suflete În ... apui! Prin negura trecutului, O! soare-nvingător. Lumini cu raze splendide, Prezent și viitor. În timpul vitejiilor, Cuprins de-un sacru dor, Visai unirea Daciei Cu-o turmă ș-un păstor; O! mare umbră-eroică, Privește visul tău: Uniți suntem în cugete, Uniți în Dumnezeu. În poalele Carpaților, La vechiul tău ... ... se strângea, înfiorat de frig, Plăpândul trup ursit de-acum durerii, Și fața-i mică s-o cuprinzi în palmă, Cum întindea gurița după hrană, Cu buzele-i atât de diafane Ca două foi subțiri de trandafir! Cum, printre voi, nu-i nimeni, — nici o mamă Să-și smulgă-acum ... întâiul vânt de patimi grele, Din lumea rea, porni-va să-l doboare, Te-o blestema copilul trist și palid Că n-are cui șopti, cu lacrimi: "mamă!" Te-i blestema tu singură odată, Ducând povara vechiului păcat, Zadarnic vei întinde după sprijin Tremurătoare brațe istovite, — Și pânza neagră-a ... nopților târzii, Că nu-i avea nici trista mângâiere Să gemi plângând: "aveam flăcău acum!..." De ce nu vii să ți-l ridici în brațe?... Cu mânile de muncă sângerate, Să curmi țărâna și să-i cauți hrană, Râzând să lupți, — să plângi învingătoare, Să-nfrunți apoi disprețul tuturora, Nevrednicul ... al meu ș-al nimănui!..." Dar iată, — gloata-ncet se risipește... Posomorât, în vinete veșminte Un om s-apleacă și ridică pruncul, — Apoi cu pașii rari și grei se duce... Iar soarele, însângerând altarul, Se ridică din ceața dimineții Și razele, sclipind tremurătoare, Cădeau pe fața zidurilor aspre, În ... Ștefan Octavian Iosif - Mănușa (Iosif) ... Ştefan Octavian Iosif - Mănuşa (Iosif) Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif În fața grădinii sale cu lei, Când gata-i să-nceapă lupta de fiare, Stă regele Francisc pe tron. În preajmă-i stâlpii coroanei, Și de jur împrejur, pe înaltul ... Și regele dă un semn iară, Și prin poarta cealaltă Un tigru sălbatic saltă. Cum vede pe leu, răcnește Și în cerc, fricos, îl înconjoară Cu limba-ncordată-n afară, Cu coada vâlvoi Și sforăie turbat, furios Și mârăie dârz, apoi Se culcă alăturea, jos. Și craiul mai dă un semnal, Și pe două guri colivia ... de aprins Și vrei să mi-o dovedești dinadins, Ei, adă-mi atunci mănușa de jos! Și cavalerul pornește în pripă, Coboară-n arena îngrozitoare Cu pas apăsat, îndrăzneț, Și dintre fiare Smucește mănușa c-un gest de dispreț. Și cu uimire, cu groază, Cavaleri și nobile dame Se grămădesc să-l vază. Și el, liniștit, aduce mănușa-napoi. Curtenii prind să-l aclame. Iar Cunigunda jubilează, Norocu ... Friedrich Schiller - Mănușa (Iosif) ... Friedrich Schiller - Mănuşa (Iosif) Mănușa de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif În fața grădinii sale cu lei, Când gata-i să-nceapă lupta de fiare, Stă regele Francisc pe tron. În preajmă-i stâlpii coroanei, Și de jur împrejur, pe înaltul ... Și regele dă un semn iară, Și prin poarta cealaltă Un tigru sălbatic saltă. Cum vede pe leu, răcnește Și în cerc, fricos, îl înconjoară Cu limba-ncordată-n afară, Cu coada vâlvoi Și sforăie turbat, furios Și mârăie dârz, apoi Se culcă alăturea, jos. Și craiul mai dă un semnal, Și pe două guri colivia ... de aprins Și vrei să mi-o dovedești dinadins, Ei, adă-mi atunci mănușa de jos! Și cavalerul pornește în pripă, Coboară-n arena îngrozitoare Cu pas apăsat, îndrăzneț, Și dintre fiare Smucește mănușa c-un gest de dispreț. Și cu uimire, cu groază, Cavaleri și nobile dame Se grămădesc să-l vază. Și el, liniștit, aduce mănușa-napoi. Curtenii prind să-l aclame. Iar Cunigunda jubilează, Norocu ... Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit ... sfârşit O biografie, în sfârșit de Paul Zarifopol G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu De câțiva ani biografia e înnămolită în o situație delicată. Oamenilor cu spirit delicat, adică, ea li se arată în primejdie de a deveni o specie literară inferioară. Cu puterea deosebită pe care le-o dă momentul de față, romanul prost și melodrama felurit deghizată au tras biografia în jos, spre treapta și teapa ... tocmai pentru că sunt și ei tipuri adânc specializate, s-a înființat, ca o dinadins batjocură, camlota parodistică a biografiei romanțate, cu genialitatea ei de cafenea, cu fantezia din topor și toate celelalte simulacre de talent care constituie pe scribul de calitate joasă. 0 masă europeană căzută până la un nivel intelectual ... dar și speciala, aproape unica, înțelegere a superior cultivatului Maiorescu pentru gânditorul Eminescu. De Maiorescu singur, Eminescu nu avea nevoie să se apere cu ironic amabila formulă: Asta-i o teorie care-i greu de înțeles cu care s-a scuturat de antiliterarul și antifilozoficul Panu și de ceilalți. 0 întrupare de rare daruri: contemplativ și activ; nesupus, ... ... suflet a atins De s-a-ntunecat deodat-a ta privire râzătoare. O femeie din mulțime a-nălțat cu nepăsare Ochiul ei cel trist și rece, fața-i jun-adânc pălită, Una din acele ființe, cu adânc dispreț privită Din pierzarea ei ș-aruncă ochiul bolnav, negru, mare. Fără de nici o speranță curge viața-i otrăvită De eternă remușcare, de dispreț, de sărăcie, Nici o rază de iubire în viața ei pustie Pur ce e, nu se atinge de-a ei frunte umilită. Pata ...  el zise  chipul tău Madona, unde? Doar în fruntea mea?... Frumoasă ea era și cu uimire S-apropie el de dânsa... un copil. Cu dinadinsul El i-oferă-a lui iubire... Rece ea privi la dânsul Deși se topea-n dorirea-i sufletul de fericire. Sunt căzută ... mine Ș-aș avea dreptate-acuma în prăpastia-mi de-a trage Pe orce om...Pe cei ce urăsc, da!...Dar ăst cap cu visuri drage Cu ... Ion Heliade Rădulescu - Ingratul ... chemai pe Apollon Și, vrând să-ți schimbi și limba la scurta-ți cugetare, Prefaci creștinătatea și ceru-n orizon! N-aveai de loc rușine cu osteneli străine Să te arăți în lume: ca ciuma le strângeai; Și sănătos cu bolnav, amestec de rău, bine, Contrast de îngrozire, ca ea le infectai. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Te bolnăviși, viperă; cu brațele deschise Te primii în casă; te-am pus pe patul meu Și privegheam la capu-ți în ale boalei vise Întregi și nopți, și ... schimbi și meserie, Ca spârcul schimbând locul să scape de ponos; Ceruși ajutorință să-ți fiu drept chezășie; Chezaș, hrănitor, reazem ți-am fost mai cu prisos. Cu gândul trândăviei porneai la ascultare, Și slujba, datoria în veci n-ai cunoscut: Ca jidovu-ndărătnic ce intră-n scăldătoare Schimbași costum, dar jidov și ... te-a dospit păcatul din vecinica urgie Cu-a cerului neștire într-un moment fatal! Așa să-ți petreci viața într-un dispreț de sine, Gonit în veci de cuget, ce-n veci ai înfruntat; Ocara arzătoare în buză-ți o vei ține, Pe fruntea-ți fratucidă s ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru CU DISPREȚRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru CU DISPREȚ. ... El a intrat la Agar, și ea a rămas însărcinată. Cînd s`a văzut ea însărcinată, a privit cu dispreț pe stăpînă-sa. 5 Și Sarai a zis lui Avram: ,,Asupra ta să cadă batjocura aceasta, care mi se face! Eu însumi ți ... am dat în brațe pe roaba mea; și ea, cînd a văzut că a rămas însărcinată, m`a privit cu dispreț. Să judece Domnul între mine și tine!`` 6 Avram a răspuns Saraiei: ,,Iată, roaba ta este în mîna ta; fă -i ce-ți ... fraților lui.`` 13 Ea a numit Numele Domnului care -i vorbise: ,,Tu ești Dumnezeu care mă vede!`` Căci a zis ea: ,,Cu adevărat, am văzut aici spatele Celuice m`a văzut!`` 14 De aceea fîntîna aceea s`a numit ,,Fîntîna Celui viu care ... ... Duhul Sfînt cînd ați crezut?`` Ei i-au răspuns: ,,Nici n`am auzit măcar că a fost dat un Duh Sfînt.`` 3 Dar cu ce botez ați fost botezați?`` le -a zis el. Și ei au răspuns: ,,Cu botezul lui Ioan.`` 4 Atunci Pavel a zis: ,,Ioan a botezat cu botezul pocăinței, și spunea norodului să creadă în Celce venea după el, adică în Isus.`` 5 Cînd au auzit ei aceste vorbe, au fost botezați ... și Erast, iar el a mai rămas cîtăva vreme în Asia. 23 Pe vremea aceea, s`a făcut o mare turburare cu privire la Calea Domnului. 24 Un argintar, numit Dimitrie, făcea temple de argint de ale Dianei, și aducea lucrătorilor săi nu puțin cîștig cu ele. 25 I -a adunat la un loc, împreună cu cei de aceeaș meserie, și le -a zis: ,,Oamenilor, știți că bogăția noastră atîrnă de meseria aceasta; 26 și vedeți și auziți că ... acestea i-au umplut de mînie, și au început să strige: ,,Mare este Diana Efesenilor!`` 29 Toată cetatea s`a tulburat. Au năvălit cu ... ... pus multe întrebări; dar Isus nu i -a răspuns nimic. 10 Preoții cei mai de seamă și cărturarii stăteau acolo, și -L pîrau cu înferbîntare. 11 Irod, cu ostașii lui de pază, se purtau cu El cu dispreț; și, dupăce și -a bătut joc de El, și L -a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L -a trimes înapoi la Pilat. 12 În ziua aceea, Irod și Pilat s`au împrietenit unul cu altul, căci erau învrăjbiți între ei mai înainte. 13 Pilat a strîns pe preoții cei mai de seamă, pe fruntași și pe norod ... pune să -l bată, îi voi da drumul.`` 17 La fiecare praznic al Paștelor, Pilat trebuia să le slobozească un întemnițat. 18 Ei au strigat cu toții într`un glas: ,,La moarte cu omul acesta, și slobozește-ne pe Baraba!`` 19 Baraba fusese aruncat în temniță pentru o răscoală, care avusese loc în cetate, și pentru un omor ... munților: ,Cădeți peste noi!` Și dealurilor: ,Acoperiți-ne!` 31 Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?`` 32 Împreună cu ... ... răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta. 62 Mă scol la miezul nopții să Te laud pentru judecățile Tale cele drepte. 63 Sînt prieten cu toți cei ce se tem de Tine, și cu cei ce păzesc poruncile Tale. 64 Pămîntul, Doamne, este plin de bunătatea Ta; învață-mă orînduirile Tale! 65 Tu faci bine robului Tău, Doamne, după ... de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gîndesc la ea. 98 Poruncile Tale mă fac mai înțelept decît vrăjmașii mei, căci totdeauna le am cu mine. 99 Sînt mai învățat decît toți învățătorii mei, căci mă gîndesc la învățăturile Tale. 100 Am mai multă pricepere decît bătrînii, căci păzesc poruncile ... și nu mă lăsa apăsat de niște îngîmfați! 123 Mi se topesc ochii după mîntuirea Ta, și după făgăduința Ta cea dreaptă. 124 Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta, și învață-mă orînduirile Tale! 125 Eu sînt robul tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învățăturile Tale. 126 Este ... învățăturile pe dreptate, și pe cea mai mare credincioșie. 139 Rîvna mea mă mănîncă, pentru că protivnicii mei uită cuvintele Tale. 140 Cuvîntul Tău este cu ... |
||