|
|
||
|
Vezi și:GURĂ,
INIMĂ,
PARTICULAR,
FAVORIT,
REACȚIE,
MARE,
TOT,
VENETIC,
LUME,
ȚINE,
ADMITE
... Mai multe din DEX...
CONSIDERA��IE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CONSIDERA��IERezultatele 1 - 10 din aproximativ 47 pentru CONSIDERA��IE. Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ... Ion Luca Caragiale - Două note ... se spun de trei ani de zile pe socoteala lui mă revoltă È™i scandalul cu portretele È™i busturile puse fără sfială în circulaÈ›ie ca fiind ale lui, ca È™i cum ar fi vorba, încă o dată zic, de un tip din evul mediu, iar nu de cineva ... cîteva luni. AÈ™a, odată, ca întotdeauna, înamorat È™i fără nici un ban, a venit de dimineaÈ›ă la redacÈ›ie foarte amărât: avea acu, numaidecît, „nevoie de o sumă însemnată; dacă n-o găsea, se-mpuÈ™caâ€�. N-a voit să ne ... trandafirâ€� — cu mult preferabilă celei puse în vînzare de domnii editori. Eminescu nu era androgin, era bărbat; el pe impotenÈ›ii intelectuali nu-i considera oameni , ci fĂ meni , È™i de aplauzele lor nu s-ar fi mîhnit — se scîrbea . Dar la varianta aceasta cedase el cel puțin ... În vreo notă prizărită sub o pagină neroadă.â€� Din această onoare postumă nu poate scăpa nici un om de talent, È™i orice generaÈ›ie e mai mult sau mai puÈ›in bogată de aÈ™a grindini de opiniuni, de teorii È™i de „note ... Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ... Haralamb G. Lecca - William Shakespeare Haralamb G. Lecca - William Shakespeare William Shakespeare () n. aprilie 1564 , Stratford-upon-Avon, Warwickshire, Anglia d. 23 aprilie 1616 , Stratford-upon-Avon, Warwickshire, Anglia Dramaturg, poet și creator de sonete englez, considerat a fi cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză. Biografie în limba română Citate în limba română Multimedia la Commons Cuprins 1 Comedii 2 Istorice 3 Tragedii 4 Piese pierdute 5 Poeme 6 Apocrife Comedii Furtuna Doi gentlemeni din Verona Nevestele vesele din Windsor Măsură pentru măsură Comedia erorilor Mult zgomot pentru nimic Zadarnicele chinuri ale dragostei Visul unei nopți de vară Neguțătorul din Veneția Cum vă place Îmblânzirea scorpiei Totul e bine când se termină cu bine A douăsprezecea noapte Poveste de iarnă Pericle, Prinț al Tironului Cymbeline Istorice Regele Ioan Richard al II-lea Henric al IV-lea Henric al V-lea Henric al VI-lea Richard al III-lea Henric al VIII-lea Tragedii Romeo și Julieta (traducere de Ștefan Octavian Iosif ) Troilus și Cresida Coriolan Titus Andronicus Timon din Atena Iulius Caesar Macbeth Hamlet Regele Lear Othello Antoniu și Cleopatra Piese pierdute Love's Labour's Won Cardenio Richard al II-lea, prima parte Poeme Sonetele lui ... Vasile Alecsandri - Bujor Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Frunză verde de negară, A ieșit Bujor în țară! [1] Bate, pradă, nu omoară, Pe ciocoi îi bagă-n fiare, [2] Să-i dea bani de cheltuială Și haine de primeneală. Bujor iese, Bujor zice: ,,Halal de tine, voinice! Haideți, copii, după mine Că știu calea-n codru bine Și știu turme de berbeci, Izvoare cu ape reci, Și neveste frumușele Și desagi cu rubiele!" Ici în vale, colea-n vale Sună-un glas duios cu jale, Glas frumos de fată mare, Bujor prinde-o sărutare! Ici în vale, la pârâu, Două fete spală grâu, Bujor le ține de brâu! Ici în vale, la fântână, Două fete spală lână, Bujor le strânge de mână! Ici în valea lui Terinte, Două fete culeg linte, Bujor le scoate din minte! II Frunză verde de negară, La Focșani, între hotară, Este-un bordei cam plecat [3] De copaci înconjurat. Acolo-i Bujor culcat, La Anița văduvița, Ce-i dă vin tot cu vădrița Și-l îmbată cu gurița! ,,Anițico, draga mea! Mult mi-e dor de-o floricea, Floricică rumeoară Care-o porți în buzișoară." ,, ... Vasile Alecsandri - Bogdan I Lăpușneanul cel cumplit [1] Stă pe scaun poleit. Curtea-i plină de boieri, Vornici, hatmani, vistieri Ce se-nchină Domnului Și se tem de ura lui Că ura lăpușnănească E peire boierească. [2] Iată, mări, că deodată Un luceafăr se arată Cu chip vesel și domnesc Și cu mersul voinicesc! Cine-i mândrul tinerel, Care-i tras printr-un inel? E Bogdanul cel glumeț Și la luptă îndrăzneț, Și de carte cărturar Și de arc bun săgetar. El în sală-naintează Și la Domnu-ngenunchează, Apoi zice: ,,Mă rog ție, Taică, Doamne din domnie, Voie dă-mi să iau soție Ursita ce-mi place mie. Ea nu-i fată de-mpărat Și-i chiar de litean bogat Și de lege lepădat, Da-i fecioară ca o stea, Mândră ca o păsărea, Dulce ca o floricea, Și sufletul meu o vrea!" Lăpușneanul se-mblânzește Și din gură-așa grăiește: ,,Dragul tatei, mergi cu bine, Voie tu ai de la mine!" Astfel zice și-l sărută Ca pe-o floare-n sân crescută, Și pocloanele-i gătește Și pe cale mi-l pornește Cu o sută de nuntași, Toți aleși din tabarași. II Nuntașii încălecau, Cu Bogdan ... Urmuz - Pâlnia şi Stamate Pâlnia și stamate Roman în patru părți de Urmuz Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Un apartament bine aerisit, compus din trei încăperi principale, având terasă cu geamlâc și sonerie. În față, salonul somptuos, al cărui perete din fund este ocupat de o bibliotecă de stejar masiv, totdeauna strâns înfășurată în cearceafuri ude... O masă fără picioare, bazată pe calcule și probabilități, suportă un vas ce conține esența eternă a „lucrului în sine", un cățel de usturoi, o statuetă ce reprezintă un popă (ardelenesc) ținând în mână o sintaxă și... 20 de bani bacșiș... Restul nu prezintă nici o importanță. Trebuiește însă reținut că această cameră, vecinie pătrunsă de întuneric, nu are nici uși, nici ferestre și nu comunică cu exteriorul decât prin ajutorul unui tub, prin care uneori iese fum și prin care se poate vedea, în timpul nopții, cele șapte emisfere ale lui Ptolemeu, iar în timpul zilei doi oameni cum coboară din maimuță și un șir finit de bame uscate, alături de Auto-Kosmosul infinit și inutil... A doua încăpere, care formează un interior turc, este decorată cu mult fast și conține tot ... Vasile Alecsandri - Inelul și năframa Vasile Alecsandri - Inelul şi năframa I Fost-au, fost un crăișor Tinerel, mândru fecior Cum e bradul codrilor Sus, pe vârful munților. De soție și-a luat O copilă din cel sat, Copiliță româncuță, Toți vecinilor drăguță: Cu chip dulce luminos, Cu trup gingaș mlădios Cum e floarea câmpului În lumina soarelui. Iată lui că i-a sosit Carte mare de pornit La tabără de ieșit. El în suflet s-a mâhnit Și din gură a grăit: ,,Draga mea, sufletul meu, Ține tu inelul meu, Pune-l în degetul tău. Când inelu-a rugini Să știi, dragă, c-oi muri! [1] ,,De mă lași plângând acasă, Na-ți năframa de matasă Pe margini cu aur trasă. Aurul când s-a topi, Să știi, frate, c-oi muri!" II El pe cal a-ncălecat Și pe drum a apucat. Mers-a el pân' la un loc Ș-a aprins un mare foc În mijlocul codrului, La fântâna corbului. Mâna-n sân el și-o băga, La năframă se uita... Inima-i se despica! ,,Dragii mei, ostașii mei, Puișori viteji de ... Vasile Alecsandri - Ghemiş I Frunză verde de-aluniș: Tace cucul la răriș, La răriș, la cărpeniș De frica celui Ghemiș, Că de-i mic și ghemuit, Are fața de-ngrozit, Și de-i mare cât un ghem, [1] Turcii toți de el se tem. Cât a fost vara de mare, El a mas pe la coșare Cu vânăta cea frumoasă, Iapă scurtă și vânoasă, Cu dungi negre pe spinare, Și scântei de foc în nare. Ea-i ogarcă pe sub foale, [2] Cât aleargă, nu domoale Și-i lăcustă săritoare... Unde-o vede Ghemiș moare! Într-o zi Ghemiș punea Șapte buți alăturea, Cu vânăta le sărea, Pe vânăta o spetea! Iar Ghemiș ca un nebun O lega de un alun Și trei zile o plângea, Nici că se mai mângâia! Apoi, mări, se-ndrăcea, Colea-n vale se ducea, O falangă-n drum scotea, [3] Pe drumeți pe toți bătea Ca să-i spuie de știa Dacă-n lume cunoștea Alt fugar ca vânăta, Să-i se dreagă inima. Când la urma tuturor, Iat-un biet de cerșetor. [4] În spinare cu desag Și în mână c-un toiag. Iar Ghemiș cum îl vedea, ... Garabet Ibrăileanu - Evoluția literară și structura socială ... nici Moldova și Muntenia nu evoluează la fel. Firește că deosebirea e mai mică decât între ele și Ardeal. De aceea le-am și putut considera laolaltă față de Ardeal. Poeții boieri din Moldova sunt mai "vechi" decât Văcăreștii. Conachi cânta aproape numai dragostea, o dragoste senzuală, de o senzualitate specială ... Gheorghe Asachi - Oile Oile de Gheorghe Asachi Apolog Imitație Eu nu știu di ce acuma, ca în timpul cel trecut, Alte vite chiar ca omul nu au dar de limbuție? Căci în epoca străveche, cum făcutu-ni-au știut Esop, Lafonten în Franța și nu-s Cine-n Românie [1] Zburătoare, târâitoare și cvadrupede animale Discutau politici cvestii prin camere și tribunale. Pe atuncea de oi turme cu ai lor berbeci și miei Alegeau acele câmpuri unde ierbele-s mai bune, Rumigau trifoi și cimbru pe podișuri și prin văi, Fără a fi privighete de păstori pe la pășune, Nici de zer și d-a lor lapte n-au fost vasăle umplute Nici de lână dispoiete sau la măcelari vândute. Îns-acea independență și dorita liberta Cătră care ș-oaia aspiră au avut defecte grele, Cum în viața sa putut-au fiecine observa C-orice stare au meserie nu-i scutită de-a ei răle, Noi videm pe toată ziua pentr-a omului pacate Că cu binele și răle deseori sunt îmbinate. C-atunci când lânoasa turmă păștea-n pace, deseori, Îndemnat de foamea cruntă, stând la pândă în pădure, Nempacat ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONSIDERA��IERezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru CONSIDERA��IE. GÚRĂ , guri , s . f . I. 1. Cavitate din partea anterioară ( și inferioară ) a capului oamenilor și animalelor , prin care alimentele sunt introduse în organism ; p . restr . buzele și deschizătura dintre ele ; buze . 2. Gura ( I 1 ) considerată ca organ cu care cineva se hrănește . 3. Gura ( I 1 ) considerată ca organ al vorbirii ; cloanță . 4. Gura ( I 1 ) considerată ca organ al cântării . II. Deschizătură a unui obiect , a unei încăperi etc . , prin care intră , se introduce , se varsă , iese etc . ceva , prin care se stabilește o comunicație etc . Gura vasului . Gura cămășii . Gură de canal . Gura ÍNIMĂ , inimi , s . f . I. 1. Organ intern musculos central al aparatului circulator , situat în partea stângă a toracelui , care are rolul de a asigura , prin contracțiile sale ritmice , circulația sângelui în organism , la om și la animalele superioare ; cord ^1 . 2. ( Pop . ) Stomac , burtă , pântece , rânză . 3. ( La cărțile de joc ) Cupă ^2 . 4. Piesă sau organ de mașină care are formă asemănătoare cu o inimă ( I 1 ) . II. Fig . 1. Inima ( I 1 ) considerată ca sediu al sentimentelor umane : a ) ( În legătură cu bucurii , plăceri ) I s - a bucurat inima când a auzit vestea cea bună . 2. Inima ( I 1 ) considerată ca centru și simbol al vieții sufletești . L - am șters din inimă . III. Fig . 1. Caracter , fire . Seamănă cu tatăl lui la chip și la inimă . 2. Ființa , om , individ . Înflăcărarea a cuprins toate inimile . IV. P . anal . 1. Mijloc , centru , interior . 2. Piesă sau element de construcție care ocupă un loc central într - un sistem tehnic sau într - un element al acestuia . 3. Partea din interior a unei plante , a unei legume , a unui fruct ; miez . 4. ... PARTICULÁR , - Ă , particulari , - e , adj . , s . m . I. Adj . 1. Care este propriu unei singure ființe , unui singur lucru sau unei singure categorii de ființe sau de lucruri ; specific , caracteristic , particularist ^1 . 2. Care se referă la indivizi izolați , care are un caracter izolat ; individual . 3. Care are caracter personal , neoficial , care nu e destinat publicului sau publicității ; privat , intim , confidențial . Loc . adv . În particular = într - un grup restrâns ; confidențial . 4. Care este considerat străin de o activitate sau de un loc de muncă . Intrarea persoanelor particulare este interzisă . II. S . m . Persoană care nu deține o funcție oficială ; persoană considerată ca individ în raport cu statul sau cu o instituție a statului ; persoană care nu face parte dintr - un grup social constituit , considerată în raport cu FAVORÍT , - Ă , favoriți , - te , adj . , subst . I. Adj . Care este preferat de cineva , pe care cineva îl place mai mult . Mâncare favorită . II. S . m . și f . 1. Persoană iubită sau prețuită cu predilecție de cineva . 2. Participant la o competiție , la un concurs , considerat cu cele mai mari șanse de reușită . III. S . m . ( Mai ales la pl . ) Barbă care încadrează de o parte și de alta obrazul , lăsând bărbia liberă . [ Pl . și : ( III , n . ) REÁCȚIE , reacții , s . f . I. 1. Faptul de a reacționa ; atitudine , manifestare ca răspuns la ceva . 2. ( Biol . ) Fenomen nemijlocit prin care materia vie răspunde acțiunii unui excitant ( venit din interior sau din afară ) . 3. ( Chim . ) Fenomen de transformare a uneia sau a mai multor substanțe chimice sub acțiunea unor agenți fizici sau a altor substanțe chimice , în urma căruia se formează substanțe noi , cu proprietăți diferite de ale celor inițiale . 4. ( Fiz . ; în sintagma ) Reacție nucleară v . nuclear . 5. ( Fiz . ) Forță ( sau cuplu de forțe ) exercitată de un sistem de corpuri asupra altui sistem de corpuri , în momentul în care ultimul exercită asupra primului o forță ( sau un cuplu de forțe ) care se consideră ca acțiune . II. ( În forma reacțiune ) Împotrivire politică și economică a claselor în declin față de orice manifestare a progresului social ; p . ext . totalitatea celor care susțin această împotrivire și vor restaurarea orânduirii vechi . [ Pr . : re - ac - . - Var . : reacțiúne s . MÁRE^2 , mări , s . f . Nume generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare , adânci și sărate , de pe suprafața Pământului , care de obicei sunt unite cu oceanul printr - o strâmtoare ; parte a oceanului de lângă țărm ; p . ext . ocean . MÁRE^1 , mari , adj . I. ( Indică dimensiunea ) Care depășește dimensiunile obișnuite ; care are dimensiuni apreciabile ( considerate în mod absolut sau prin comparație ) . II. ( Indică cantitatea ) 1. Care este în cantitate însemnată ; abundent , mult ; numeros . 2. ( Despre numere sau , p . ext . , despre valori care se pot exprima numeric ) Care este în cantitate însemnată , ridicat . III. ( Arată rezultatul dezvoltării ființelor ) Care a depășit frageda copilărie ; care a intrat în adolescență ; care a ajuns la maturitate . IV. ( Indică durata ; despre unități de timp ) De lungă durată , îndelung , lung . V. ( Indică intensitatea ) 1. ( Despre surse de lumină și căldură ) Puternic , intens . 2. ( Despre sunete , voce , zgomote ) Puternic , ridicat . 3. ( Despre fenomene atmosferice ) Violent , aspru , năprasnic . Ger mare . 4. ( Despre ritmul de mișcare sau de deplasare ) Care a depășit viteza obișnuită ; crescut ( ca viteză ) , mărit . 5. ( Despre stări sufletești , sentimente , senzații etc . ) Intens , profund , tare . VI. ( Arată calitatea , valoarea ) 1. De valoare , de însemnătate deosebită ; ... TOT , TOÁTĂ , toți , toate , adj . nehot . , pron . nehot . , adv . , s . n . I. Adj . nehot . 1. ( La sg . ) Întreg ; integral , complet ; din care nu lipsește nimeni sau nimic ; cât există , cât este , cât are ; cât e de mare , cât se întinde , cât cuprinde ; cât durează , cât ține . Tot orașul . Tot timpul . 2. ( La sg . ) Perfect . 3. ( La sg . ) Fiecare ( dintre . . . ) , oricare ; care se repetă . 4. ( La pl . ) Care este în număr complet , fără să lipsească nici unul ; care este în serie completă , fără sa lipsească ceva . II. Pron . nehot . 1. ( La pl . ; cu nuanță de num . nehot . ) Lucrurile sau ființele câte intră în discuție sau care sunt de același fel ( fără să lipsească nici unul ) . 2. Lucrurile care , considerate împreună , formează un ansamblu . 3. ( Intră în compunerea unor adjective ) Atotcuprinzător . III. Adv . ( Exprimă continuitatea , persistența ) 1. Și acuma , în continuare , încă ; ( în construcții negative ) nici acuma , până acuma nu . . . 2. Mereu , tot timpul , toată vremea , totdeauna , pururea ; necontenit , neîncetat , întruna . 3. De repetate ori , adeseori , de multe ori . 4. ( Exprimă o gradație a VENETÍC , - Ă , venetici , - ce , subst . I. S . m . și f . ( Adesea peior . ) Persoană venită undeva din alte locuri și considerată străină în locul unde s - a stabilit . II. S . m . Veche monedă venețiană din aur , care a circulat în trecut și în tările LÚME , lumi , s . f . I. 1. Totalitate a celor existente în realitate ; univers , cosmos . 2. Ansamblu de corpuri cerești format din Pământ și aștrii vizibili , constituind un sistem organizat ; sistem solar , sistem planetar . 3. Globul pământesc ( cu întreaga lui viață animală și vegetală ) , pământul locuit de om . 4. ( Înv . și reg . ) Lumină . Lumea ochiului ( sau ochilor ) = pupila ochiului ( sau ochilor ) . II. 1. Populația globului pământesc , omenirea întreagă ; umanitatea . 2. Categorie de oameni , grup social considerat din punctul de vedere al profesiunii , al culturii , al felului de viață etc . și care prezintă trăsături specifice . Lumea artiștilor . 3. Oameni , mulțime , public ; societate , mediu social . III. 1. Mediu în care se desfășoară existența umană ; viață , existență . 2. ( În sintagmele ) Lumea albă = ( în basme ) viața pământească , în care trăiesc oamenii . Lumea neagră = ( în basme ) viața subpământeană , în care ar trăi duhurile rele . Lume de apoi ( sau lumea cealaltă , ceea lume ) = a ) ( în concepțiile religioase ) viața de dincolo de moarte ; b ) ( în basme ) regiune imaginată dincolo de acest pământ , celălalt ... a sta de strajă . A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva . IX. Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) considera , a ( se ) socoti , a ( se ) crede . Te țineam mai tânăr ! X. Tranz . ( Pop . ) A obliga la o cheltuială , a ... ... ADMÍTE , admít , vb . III . Tranz . A primi ca bun , a considera Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||