|
|
||
|
Vezi și:REZERVĂ,
ȚÂNȚAR,
COȘGHETER,
GOLGHETER,
PLATFORMĂ,
SARMAȚIAN,
SELECȚIONA,
SERVOMOTOR,
SUBSTANTIV,
TOM,
EPIDERMĂ
... Mai multe din DEX...
CEL MULT - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CEL MULTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1508 pentru CEL MULT. Gheorghe Asachi - Iepurile și amicii săi cei mulți ... său s-agiute! Nechezând calul îi zice: Vei da gios de pe cerbice! De aceea-alege-n urmă. Călăuz mai bun din turmă. Vinea taurul cel gras, Însă cu mai iute pas. Pre el iepurile giură Ca să-l scape de friptură. Cornoraticul vecin I răspunsă c-un suspin: În secretu ... Barbu Paris Mumuleanu - Cei mari ... Ei adevăr nu voiesc, Nu le place, nici iubesc. Socotesc că cîte fac Și la alți oameni le plac, Și d-ar greși cît de mult, Ei îndreptări nu ascult. Ei în sine socotesc Că la nimic nu greșesc. Nu le place-a fi-ndreptați, Vor a fi ... nu mai șăd, Dar trece și nici nu-i văd. Trec repede ș-îngîmfați, S-arăt că sînt supărați, Sau de șed, iar nu șed mult, Zic n-am vreme să te-ascult. Cu azi, cu mîine-i prelungesc. Pînă deznădăjduiesc. Fug sărmanii necăjiți, Le pare rău, ș-îs căiți. Îș ... Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat ... Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat Porcul cel fermecat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și avea trei fete. Și fiind ... a acestui împărat are s-o ia de soție un porc ". Trăsnetul din cer de ar fi căzut, nu i-ar fi făcut mai mult rău ca ceea ce i-a făcut citirea acestor vorbe. P-aci, p-aci era să moară de mâhnire. Și daca n-o ... văzu că fetele îi erau sănătoase. Fata cea mică se feri cât putu a nu se arăta tristă. Cu toate astea, nu după mult timp, împăratul băgă de seamă că fie-sa cea mică din ce în ce slăbea și se posomora. Îndată îi trecu un fier ars prin ... împărat de la apus. Cu cât vedea că se împlinesc întocmai cele scrise în cartea ce citise, cu atâta fata împăratului se întristă și mai mult. Ea nu mai voia să mănânce, nu se mai gătea, nu mai ieșea la plimbare; voia să se lase să moară mai bine, decât să ... ... Petre Ispirescu - George cel viteaz ... Petre Ispirescu - George cel viteaz George cel viteaz de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată. A fost odată un împărat și o împărăteasă. Zece ani au viețuit ... nu-i va face un copil, să știe că pâine și sare pe un taler cu dânsul nu va mai mânca. Daca auzi așa împărăteasa, mult se mâhni în sufletul ei, căci trăiau bine. Se puse și ea dară a cere sfaturi de la vraci și vrăjitori, de la ... părea că se sărută. Până și flutureii umblau tot doi câte doi. Visa și totuși credea că este aievea ceea ce vede. Nu se bucură mult de priveliștea cea frumoasă, și iată că un balaur, bala dracului, venea, măre, spre dânsa ca un vârtej. Pasămite, el gonea o porumbiță; aceasta, tremurând ... se mai tângui o toană, se hotărî să iasă la lume; căci nu-i mai plăceau locurile acelea, unde murise mă-sa și părintele său cel duhovnicesc. Apucă și el pe cărarea ce o văzu mai aproape și se lăsă pe dânsa a-l scoate oriunde va voi ea ... ... ... Vasile Aaron - Anul cel mănos Anul cel mănos de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragment. Drăgălașă primăvară Te ivești veselă iară, Ne dai semn de roadă bună Ca să facem dinpreună ... altul zboară, Să suie și să pogoară Cîntînd după a sa fire Prin a capului clătire. Turturica și porumbul, Ce tăcuse mult ca plumbul Pe uscate rămurele Dau glasul cel plin de jele, Și dacă-și află soție Îl schimbă în veselie. Cearcă loc de cuib și unde Îl află bun, se ascunde. Rînduneaua învrîstată ... căpriori deșteptată Însă cînd prinde de veste Că ziua aproape este, Prin glasul cel cu răbștire Făcea la casnici de știre Că din patul său cel moale Fără preget să se scoale Și așa fieștecare Să s-apuce de lucrare. Mirla, sturzul și ca ele Alte cîte păsărele Cearcă și dacă ... la un loc adunați Joacă, sar și să aleargă, Îți pare că vor să meargă Ca o ceată de ostași Făcînd porunciții pași. Taurul de mult tăcu Și iarna ca un mut fu, Văzîndu-să-n ciurdă iară Înnoiește a sa pară Nu mugește, ci răgnește Ca leul cînd Petre Ispirescu - Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat ... Petre Ispirescu - Cele douăsprezece fete de împărat şi palatul cel fermecat Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un flăcăiandru sărman de părinți. El argățea pe ... argați. Nu știu ce făcea el, ce dregea, că vacile pe cari le păștea el erau mai frumoase decât ale celorlalți argați. Ele dădeau mai mult lapte decât cele ale altor argați, fiindcă pe unde le ducea el pășunea era mai cu gust și mai îndestulătoare. Pe unde călca piciorul lui ... Ioan Slavici - Ileana cea șireată ... să-ți crească în cale și flori să-ți rămână pe urmă. Feciorul de împărat merse la frații săi, le spuse cum și ce, și cel mijlociu porni în cale. Dupa ce feciorul cel mijlociu stete de nouă ori câte nouă zile și de nouă ori câte nouă nopți la fereastra fetei celei mijlocii și bătu de a ... el la marginea tarii fiecare sa-i dea cate un sarutat. Asa s-a poruncit, asa s-a intamplat. Cand feciorul cel de imparat a sosit acasa la fratii sai, le-a spus toata intamplarea si, dupa ce le-a spus ... sau sa ieie si sa aduca. Sosind la curte, Ileana intra in ruptul sufletului in curtea imparateasca si grai catre bucatarul cel mare: - Pentru numele lui Dumnezeu! n-auzi tu cum te striga imparatul? Mergi iute, ca sa vezi ce si pentru ce si care pricina! Bucatarul ... porni ca sa mearga - si sa vina. Sosind la curte, ea intra in ruptul sufletului in pivnita si grai catre pivnicerul cel ... Petre Ispirescu - Balaurul cel cu șapte capete ... Petre Ispirescu - Balaurul cel cu şapte capete Balaurul cel cu șapte capete de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată într-o țară un balaur mare ... n-avea vreme de pierdut. Nu făcu multă cale și întâlni pe Zorilă, dară lui Zorilă nu prea îi da meșii a sta mult de vorbă, căci, zicea el, se duce după Miazănoapte, pe care o luase în goană. Făcu ce făcu și-l puse și pe dânsul la ... După aceea voinicul nostru spuse toate câte a pățit, și cum a făcut de a ținut noaptea atât de mult timp. Nu-i trebui împăratului să se gândească mult și să vază că voinicul care vorbea avea dreptate, și cum era de supărat pe țigan, pentru mișelia și minciuna lui cea nerușinată, porunci și ... Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite ... dragul mamii; și se întoarse acasă tristă și fără tivgă și fără apă. Fiul de împărat, auzind acest blestem, stătu, și după ce se gândi mult timp la rodiile aurite, se aprinse dorința în el de a le vedea și de a le avea; deci se duse ... ridicase copaciul, apoi, rupând-o d-a fuga, să te păzești, pârleo, că îi sfârâia călcâiele de iute ce se ducea. Nu trecu mult de când se duse fiul de împărat, și o fată de țigan veni să ia apă din fântână, dar când văzu chipul care strălucea în ... Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit ... Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit Făt-Frumos cel rătăcit de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată o păreche de oameni, muncitori, de! cum dă ... ronțăit, luă și ea cojile de măr, pe care le lepădase stăpână-sa și le mâncă cu multă poftă, ca pe niște trufandale. Nu trecu mult și atât stăpâna, cât și iepșoara se simțiră a fi luat în pântece. Și după nouă luni femeia născu un copilaș de drăguleț ... grădinarul împăratului. Până a nu se învoi cu grădinarul, el își puse o bășică de vacă în cap, în care își ascunse părul cel de aur. Grădinarul îl învăță cum să facă brazde, să semene flori, să le răsădească și să le îngrijească. Și îl luase la ochi, căci ... Mihai Eminescu - Sus în curtea cea domnească ... Pe boierii lui cei mari. Ici bătrâni ca iarna albă, Munți cu fruntea de arginți, Șoptesc dulce și cuminți  Colo tinerețea dalbă Cu râs mult și fără minți. Femei palide, frumoase, Fețe blânde, ochi de foc, Ce în gene li se joc Și-a lor raze luminoase Printre ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CEL MULTRezultatele 1 - 10 din aproximativ 74 pentru CEL MULT. ... pusă deoparte și păstrată pentru a fi întrebuințată mai târziu ; depozit . 2. Cameră de spital în care se internează un singur bolnav sau cel mult doi . 3. Parte din armată care nu se află sub arme , formată din persoane care au satisfăcut serviciul militar , și care este solicitată numai în ... ȚÂNȚÁR^2 , țânțari , s . m . ( La pl . ) Nume dat populației aromâne din Macedonia de populația slavă localnică ; ( și la sg . ) persoană care face parte din această populație . - Et . nec . ȚÂNȚÁR^1 , țânțari , s . m . Numele mai multor insecte din ordinul dipterelor , cu corpul și cu picioarele lungi ] si subțiri , cu aripi înguste , ale căror larve se dezvoltă la cele mai multe specii în ape stătătoare , iar adulții se hrănesc cu sânge , unele specii transmițând prin înțepături frigurile palustre , altele , în stare larvară , atacând culturile de ciuperci , varză , grâu etc . ( COȘGHÉTER , coșgheteri , s . m . Jucător de baschet care înscrie cele mai multe coșuri ( 3 ) într - o etapă , într - un GOLGHÉTER , golgheteri , s . m . Sportiv care marchează cele mai multe goluri în cursul unei competiții PLATFÓRMĂ , platforme , s . f . I. 1. Suprafața orizontală plană a unui vehicul , a unui aparat de ridicat etc . pe care se încarcă mărfuri , vite etc . ; p . ext . vagon sau camion deschis , fără pereți și fără acoperiș , utilizat pentru transporturi . 2. Element plan al unei construcții . 3. Construcție sau suprafață de teren plană amenajată pentru efectuarea unor lucrări cu caracter tehnic , pentru instalarea unui utilaj , pentru verificarea unor mașini sau aparate , pentru depozitarea unor materiale etc . 4. Teren , de cele mai multe ori plan , situat la diferite înălțimi . 5. ( Sport ) Instalație orizontală rigidă , de 2 - 6 m lungime , acoperită cu un strat antiderapant , de pe care se execută sărituri în apă . 6. ( Geol . ) Unitate structurală veche a scoarței pământului cu fundamentul cutat , peste care sunt depuse depozite sedimentare aproape orizontale . II. 1. Program de activitate sau de revendicări politice al unui partid , al unei grupări sau al unui om politic . 2. Obiectul , problemele , punctul de vedere al unei SARMAȚIÁN , - Ă , sarmațieni , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Ultimul etaj al miocenului din sud - estul Europei , reprezentat în țara noastră prin straturi de nisipuri și de argile ( de care sunt legate cele mai multe zăcăminte de gaze naturale ) . 2. Adj . Care aparține sarmalțianului ( 1 ) , privitor la sarmațian . [ Pr . : - ți - SELECȚIONÁ , selecționéz , vb . I . 1. Tranz . A face o selecție , a alege , a tria după un anumit criteriu ; a selecta ; p . ext . a ameliora speciile animale și vegetale prin alegerea , în vederea reproducției , a indivizilor care întrunesc cele mai multe calități . 2. Refl . A se supune procesului de selecție naturală . [ Pr . : - ți - SERVOMOTÓR , servomotoare , s . n . Motor ( electric , hidraulic sau pneumatic ) al unui sistem de comandă automată sau de reglare automată folosit pentru acționarea unui element de execuție al unui sistem tehnic , transformând un semnal aplicat la intrare într - o mișcare de cele mai multe ori de rotație și folosind o sursă auxiliară de SUBSTANTÍV , substantive , ( 1 ) s . n . , substantivi , ( 2 ) adj . 1. S . n . Parte de vorbire care denumește lucruri , ființe sau noțiuni abstracte și care se modifică , în cele mai multe limbi , după număr și caz . 2. Adj . ( În sintagma ) Colorant substantiv = colorant care vopsește fibrele fără ajutorul mordanților ; colorant TOM , tomuri , s . n . Fiecare dintre părțile unei lucrări , ale unei opere de proporții mai întinse , formând adesea o unitate independentă și purtând , de cele mai multe ori , un număr de ordine ; volum . Tomul EPIDÉRMĂ , epiderme , s . f . 1. Epiteliu care acoperă corpul omului și al animalelor superioare , având la animalele nevertebrate un singur strat de celule , iar la cele vertebrate mai multe straturi . 2. Țesut vegetal exterior de protecție al plantelor , format de obicei dintr - un singur strat de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||